X 
Transnistria stiri: 1365
Eurovision stiri: 499

Imunitatea parlamentară: de ce a fost rechemat proiectul de lege

18 iul. 2017,, 11:01   Politică
14760 2

Victor Surugiu

Iniţiativa privind modificările Constituţiei în vederea anulării imunităţii parlamentare, promovată pe larg de majoritatea parlamentară aflată la guvernare, a suferit din nou fiasco.

Proiectul de lege, adoptat în prima lectură acum trei luni, a fost exclus de pe ordinea de zi a organului legislativ. Se pare că istoria cu anularea imunităţii parlamentare nu are sfîrşit. Deputaţii fiecărui Parlament vin cu inițiativa de renunţare benevolă la imunitate. Dar, deşi în vorbe mulţi sînt gata să renunţe chiar în acel moment, cînd se ajunge la implementarea propriu-zisă a acestei idei se stabileşte că nu totul e atît de simplu. În cele din urmă, de anularea imunităţii nu are nevoie nici puterea, nici opoziţia.

Istoria proiectului de lege din „lista priorităţilor”

În virtutea statutului său, deputatul are o mulţime de privilegii. Scopul lor este protejarea de presiuni, garantarea securităţii, executării libere a mandatului şi independenţa în opinii şi fapte. Legea îi apără pe aleşii locali de urmărirea penală şi cea administrativă. Problema anulării imunităţii este soluţionată în cazuri excepţionale prin votul secret al deputaţilor, la demersul procurorului general.

În prezent, alineatul trei al articolului 70 din Constituţie prevede că „Deputatul nu poate fi reţinut, arestat, percheziţionat, cu excepţia cazurilor de infracţiune flagrantă sau trimis în judecată fără încuviinţarea Parlamentului, după ce este audiat”. Proiectul de lege privind anularea acestei norme din Constituţie a fost iniţiat de către deputaţii majorităţii parlamentare şi înregistrat în Parlament pe 21 aprilie 2016. Totodată, era preconizat ca prevederea că deputatul nu poate fi supus urmăririi sau tras la răspundere juridică pentru viziunile lui să rămînă neschimbată.


Iniţiativa a fost prezentată drept o parte a strategiei Partidului Democrat de reformare a clasei politice şi de asigurare a integrităţii parlamentarilor. Precum a declarat preşedintele Parlamentului Andrian Candu, proiectul de anulare a imunităţii parlamentare figurează pe lista priorităţilor actualei sesiuni a organului legislativ.

Majoritatea parlamentară a aprobat modificările la Constituţie pe 30 martie, în prima lectură, dar aici istoria proiectului de lege s-a apropiat de sfîrşit. Astăzi, în baza proiectelor de lege acest document figurează drept rechemat. Motivul oficial al excluderii de pe ordinea de zi – expirarea termenului de examinare. Deoarece din momentul înregistrării a trecut mai mult de un an, documentul a trecut automat în categoria celor rechemate. În legătură cu aceasta, examinarea şi aprobarea modificărilor la Constituţie în primă lectură sînt considerate nule.

Cei mai mulţi dintre autorii iniţiativei evită să comenteze subiectul. Reprezentanţii Partidului Democrat spun că nu au de gînd să renunţe la ideea anulării imunităţii parlamentare, în pofida eşuării proiectului de lege de modificare a Constituţiei. Democraţii speră să propună din nou o iniţiativă similară şi nu este exclus că în timpul apropiat, va fi lansat procesul de elaborare a noului proiect de lege, care va trece din nou toate procedurile, inclusiv prin Curtea Constituţională.

În goana după rating

Acţiunile privind anularea imunităţii parlamentare în Moldova deja au devenit tradiţie, mai ales, în contextul campaniilor electorale şi a altor evenimente politice marcante. De data aceasta, în opinia experţilor, iniţiativa a fost îndreptată spre îmbunătăţirea ratingului partidelor de guvernămînt, care, conform sondajelor de opinie, continuă să scadă. Pe parcursul ultimului an, Moldova balansează la limita alegerilor parlamentare anticipate și multe inițiative poartă caracter vădit electoral.

Sondajul sociologic, realizat de Fondul Opiniei Publice luna trecută, vorbește despre faptul că la alegerile parlamentare, dacă acestea ar fi organizate acum, ar învinge opoziția – Partidul Socialiștilor cu 52,2% din voturile alegătorilor, urmat de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), pentru care ar vota 28,9% dintre cetățeni.

Totodată, 56% dintre respondenți au declarat că sînt de acord cu activitatea șefului statului, iar de activitatea Parlamentului sînt mulțumiți doar 19% dintre respondenți. Potrivit aceluiași sondaj, președintele Igor Dodon se bucură de încrederea deplină a 29% dintre cetățeni, urmat de liderul PAS Maia Sandu, în care au încredere 16% dintre cetățeni. La alt pol al încrederii se află șeful liberalilor Mihai Ghimpu cu 1%.

Pe acest fundal multora li se creează impresia că în legătură cu prognozele privind posibila schimbare după alegeri a raportului de forțe în favoarea actualei opoziții, unii deputați din majoritatea parlamentară de guvernămînt se tem să piardă imunitatea parlamentară. Acesta ar putea fi unul dintre motivele pentru care majoritatea de guvernămînt nu a manifestat mare entuziasm la promovarea modificărilor în Constituție. Or, în cazul unui asemenea scenariu, imunitatea parlamentară le-ar putea fi de folos actualilor guvernanți: opoziția parlamentară i-a acuzat în repetate rînduri de multiple încălcări ale legislației, de corupție și alte păcate.

Pe de altă parte, cît nu ar fi de straniu, mulți deputați nu au motive să le fie frică: ei nu intră în contradicție cu legea și nu prezintă interes pentru organele de anchetă. Dar chiar și aleșii poporului, care fac parte din această categorie se tem de anularea imunității – din obișnuință, fără vreun motiv. De aceea, opinia autorilor proiectului de lege privind modificarea articolului 70 al Constituției pentru un șir de colegi nu mai constituie un exemplu de urmat, chiar și în cadrul majorității de guvernămînt.

Lipsa de perspectivă și populismul

Cel mai probabil, autorii proiectului de lege privind modificarea Constituției înțelegeau din start că în actualele condiții politice documentul este sortit eșecului, deoarece nu va întruni sprijinul necesar în Parlament. Pentru modificarea Constituției trebuie să voteze două treimi dintre deputați – 67 din 101 de deputați. Totodată, socialiștii, comuniștii și liberal-democrații au fost împotriva anulării imunității, considerînd că acest fapt îi va lipsi, într-un fel, de posibilitatea de a informa corect și obiectiv alegătorii.

Inițiativa, prezentată de deputații majorității parlamentare, a fost criticată de opoziție, care a calificat proiectul de lege drept „o bîtă politică”, deoarece justiția moldovenească „se află sub control politic”. Socialiștii au declarat că atîta timp cît justiția în Moldova și toate organele de drept se află sub control politic direct, autoritățile pot folosi această pîrghie pentru intimidarea și represiunile împotriva deputaților indezirabili. PSRM este gata să revină la examinarea unei asemenea inițiative doar „după ce în țară va fi instaurată ordinea”.

Socialiștii au fost susținuți și de comuniști, care au amintit de numeroasele tentative de a-l lipsi de imunitate parlamentară pe liderul PCRM Vladimir Voronin în dosarul evenimentelor din aprilie 2009. Deși ex-președintele a fost lăsat, în cele din urmă, în pace, experiența arată că dacă se dorește, deputatul poate fi lipsit de imunitate. Totodată, pînă în prezent normele actuale privind imunitatea funcționau exclusiv în favoarea autorităților. Din circa 30 de interpelări, expediate de către procurorul general Parlamentului, pe parcursul ultimilor 5 ani, toate demersurile se refereau la deputații din opoziție. Singura excepție a fost cazul liderului liberal-democraților Vlad Filat.

Deputații PLDM, de asemenea, nu au fost prea entuziasmați de inițiativa foștilor colegi din alianța proeuropeană, considerînd că renunțarea la imunitate va spori vulnerabilitatea deputaților și le va oferi autorităților încă un instrument de presiune asupra lor. De remarcat faptul că anterior, în mesajele lor electorale, liberal-democrații au apelat cu regularitate la acest subiect. În cadrul unei campanii electorale, deputații PLDM au promis să renunțe benevol și en corpore la imunitatea parlamentară. În 2012, ei au elaborat un proiect de lege respectiv, dar democrații și liberalii, care făceau parte, împreună cu PLDM, din alianța de guvernămînt, nu l-au susținut.

Apropo, și membrii Curții Constituționale au făcut opinie separată în ce privește ideea renunțării la imunitatea parlamentară, în pofida avizelor pozitive asupra proiectelor de lege din diferiți ani, ce prevedeau modificarea art. 70 din Constituție. Asemenea inițiative au fost examinate în repetate rînduri, iar în arhiva CC poate fi găsită opinia separată a ex-președintelui acestei instituții Alexandru Tănase, care avertizează despre riscurile, ce comportă anularea imunității parlamentare. În opinia lui, aceasta restricționează democrația și ne îndepărtează de esența statului de drept.

Lipsa de perspectivă și populismul inițiativei privind anularea imunității au fost recunoscute în repetate rînduri și de secretarul Comisiei de la Veneția a Consiliului Europei Thomas Market. În opinia lui, ceea ce poate fi bine și oportun într-un sistem politic pus bine la punct, nu întotdeauna funcționează în condiții de instabilitate. În unul dintre ultimele rapoarte ale Comisiei de la Veneția se spune că în unele țări sînt necesare prevederi, ce pot îndeplini funcția democratică de protejare a Parlamentului și opoziției parlamentare. Este vorba, în primul rînd, de protecția de presiunile improprii sau persecutarea din partea puterii executive și judiciare sau a oponenților politici.

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Cum evaluați decizia de a indexa pensiile cu 6% începînd cu 1 aprilie?