X 
Transnistria stiri: 1354
Eurovision stiri: 497

Ce ne așteaptă după reforma în domeniul sănătății

14 iul. 2017,, 11:10   Societate
25750 12

Marina Prodius

Ministerul Sănătății a prezentat o strategie ce prevede reducerea spitalelor din țară de la 60 pînă la 19, timp de șapte ani.

Scopul ei este utilizarea rațională a muncii specialiștilor calificați și reducerea cheltuielilor administrative, sporind astfel calitatea serviciilor medicale. Dar sînt și sceptici, care s-au arătat neîncrezători de reformă, considerînd că Moldova astăzi nu este pregătită de schimbări.

De ce are nevoieMoldova de reformă în sistemul sănătății?

Noua reformă a spitalelor prevede crearea instituțiilor medicale de patru tipuri: centrale, regionale cu filiale în localități, specializate și universitare. Pe parcursul a șapte ani vor fi create 19 spitale noi în baza instituțiilor raionale, municipale, raionale și departamentale. Una dintre condițiile de bază, care a fost luată în calcul la selectarea teritoriului amplasării instituțiilor medicale regionale a fost așa-zisa „oră de aur”. Adică, timpul de transportare a bolnavului la spital în raza de 70 km nu trebuie să depășească o oră. Instituțiile centrale vor deservi de la 500 pînă la 1 milion de pacienți pe an. Spitalele regionale vor putea interna de la 100 pînă la 3 mii de persoane.

Potrivit conceptului prezentat, în ultimii ani, Moldova s-a confruntat cu o creștere negativă a populației din cauza reducerii natalității, dar și cu sporirea mortalității și migrației în masă a forței de muncă. Practic, jumătate din populația economic activă lucrează peste hotare. De asemenea, în document este menționat, făcîndu-se referire la Biroul Național de Statistică, că durata medie de viață în Moldova în 2014 constituia 71,5 ani. Totodată, femeile trăiesc în medie cu opt ani mai mult decît bărbații (67,6 ani – bărbații, 75,5 ani – femeile). Pentru comparație: în țările UE oamenii trăiesc aproape 81 de ani. În structura mortalității generale a populației Moldovei pe primul loc se află bolile cardiovasculare și cancerul.


De asemenea, specialiștii Ministerului Sănătății au calificat drept nesatisfăcătoare condițiile din spitale atît pentru pacienți, cît și pentru angajați. În ultimii ani, a fost redus numărul de paturi de la 13 849 în 2015, dintre care 4343 – republicane. Cele mai multe se află în stare deplorabilă, totodată este atestat un nivel jos de ocupare a paturilor în spitalele raionale mari. Din cauza lipsei investițiilor și altor restricții puține spitale pot asigura o îngrijire complexă, de exemplu, la tratamentul cancerului. Deoarece spitalele oferă un spectru larg de servicii, resursele sînt utilizate irațional. Cheltuielile pentru întreținerea instituțiilor medicale sînt enorme, iar în final mijloacele sînt insuficiente pentru oferirea serviciilor medicale, procurarea medicamentelor și consumabilelor, reparația utilajului tehnologic etc.

Este preconizat că în august, proiectul de lege va fi prezentat în Parlament pentru aprobare, iar în toamnă va începe implementarea lui. Reforma ramurii, potrivit planului, se va încheia în anul 2024.

Restructurarea sistemului sănătății

În prezent, doar la Chișinău și parțial la Bălți sînt medicii calificați și echipament modern, destinat tratamentului maladiilor serioase. În celelalte spitale calitatea serviciilor medicale este departe de perfecțiune. Oamenii din Ocnița sau Vulcănești nu au acces la serviciile medicale de ultimă generație, dacă nu merg singuri la Chișinău sau Bălți.

„Ministerul Sănătății propune distribuirea serviciilor de asistență medicală modernă pe întreg teritoriul”, spune ministrul adjunct al Sănătății, Oleg Crăciun. Proiectul prevede crearea a 11 spitale regionale cu filiale în localități: opt la nord, în centru și în sud (Edineț, Soroca, Hîncești, Căușeni, Comrat, Cahul etc.) și trei în municipiul Chișinău. asta înseamnă că oamenii din Vulcănești vor trebui să plece nu la Chișinău, ci la Cahul, din Ocnița − la Edineț, din Rîșcani – la Bălți. În fiecare zonă vor fi cîteva spitale, bolnavii pe urgență vor veni la spitalele regionale, iar cei cronici vor fi tratați în spitalele locale, unde va fi, de asemenea, o infrastructură modernă. Totodată, noi ne vom ajusta reformei administrativ-teritoriale.

În actuala situație, toate cele 60 de spitale încearcă să procure utilaj modern. Dar ele nu și-l pot permite, deoarece nu sînt resurse, iar statul nu poate asigura cu toate cele necesare toate spitalele, aflate la distanța de 30-40 km unul de altul. Nicăieri în lume nu există așa ceva. Noi nu putem să avem în fiecare raion un tomograf digital, care costă 1 milion de euro. Problema însă nu constă atît în prețul lui, cît în întreținerea lui, deoarece aceasta costă anual pînă la 100 de mii de euro. Pentru a-l utiliza rentabil, sînt necesare volume mari de investigații, pentru care achită CNAM.

Într-un spital trebuie concentrate resurse umane și utilaj performant. Noi vorbim despre activitatea medicilor chirurgi, care își vor perfecționa și menține calitățile profesionale. Or, nimeni nu dorește să ajungă la un specialist, care face cîte 1-2 operații pe săptămînă. Desigur, orice pacient dorește ca serviciile medicale să fie accesibile și cît mai aproape de casă. Scopul Ministerului Sănătății constă în faptul ca populația să obțină servicii medicale calitative”, spune Crăciun.

Țara are nevoie de medici

„Un tînăr specialist după finalizarea rezidențiatului vrea să opereze și să se dezvolte ca chirurg, - continuă interlocutorul. - Încercați să mă convingeți să vin să lucrez acolo unde voi opera un deget pe săptămînă. Ce să fac acolo? Să degradez? Desigur, nici un tînăr nu va merge. Băieții nu văd acolo perspective. În final, ei demisionează sau pleacă peste hotare, sau caută alte oportunități. E altceva, dacă toate cadrele vor fi repartizate în 11 spitale.

Sînt convins că tinerii specialiști vor dori să lucreze în spitalele regionale, unde va fi instalat utilaj modern, va fi front de lucru, unde ei se vor putea dezvolta. De asemenea, vom vorbi cu fiecare medic și vom ține cont de doleanțele lor: să lucreze într-un spital mic, unde vor practica chirurgia de zi sau în unul regional. Dar trebuie să se înțeleagă că mărimea salariului mediu depinde de situația financiar-economică a spitalului. Noi dorim să creăm o rețea funcțională, ca spitalele să-și amelioreze situația economică, iar managerii să poată majora în continuare salariile medicilor. Cînd chirurgia va fi concentrată doar în 11 spitale, acest lucru ne va oferi posibilitatea de a suplini locurile vacante din instituțiile medicale respective”, susține funcționarul.

Sub conducerea Ministerului Sănătății

„Niciunul dintre spitalele existente nu va fi închis, chiar și cel mai mic din Cărpineni, raionul Hîncești, a dat asigurări ministrul adjunct. El poate fi transformat în spital de boli cronice. Tot ce s-a investit în reparație și utilaj, totul se va păstra. Dar este și un alt aspect al acestei reforme. Toate spitalele trebuie să treacă în subordinea Ministerului Sănătății. Excepție vor face organizațiile ce acordă asistență medicală urgentă.

Astfel, sistemul ocrotirii sănătății va fi orientat spre necesitățile populației, va crea condiții favorabile pentru dezvoltarea asistenței spitalicești și va îmbunătăți calitatea serviciilor medicale. Conducătorii instituțiilor medicale vor fi selectați prin concurs, organizat de Ministerul Sănătății.

În prezent, doar 15 spitale se află în subordinea Ministerului Sănătății, restul fiind în subordinea altor organe ale administrației publice centrale și locale. În prezent, spitalele moldovenești au peste 40 de „proprietari”. În asemenea condiții este imposibilă implementarea reformei, deoarece fiecare o privește prin prisma sa. Toate spitalele trebuie să aparțină ministerului de resort. Se vorbește că Consiliul raional nu va mai aloca bani, pentru că Ministerul Sănătății pretinde la statutul de stăpîn. Putem aduce drept exemplu Găgăuzia. După ce a fost creat serviciul unic de urgență cu un singur director, bașcanul cu echipa sa a reușit să se înțeleagă cu partenerii ruși și să a ducă cinci ambulanțe”, a menționat Oleg Crăciun.

Spitalele vor fi construite din nou

Potrivit viceministrului, conceptul Ministerului Sănătății prevede construcția a două clădiri de la zero. Astfel, la Chișinău este preconizată construcția noului sediu al Spitalului Central cu utilaj modern. Cea de-a doua va fi construită la Bălți, căci actuala clădire a Spitalului Municipal nu poate fi reabilitată. Pentru spitalele regionale este prevăzută construcția secțiilor de chirurgie, de exemplu, la Cahul – cu 100 de paturi.

„În Moldova se află un expert internațional, care timp de jumătate de an va prezenta rapoarte detaliate a fiecărui spital: cîți bani vor fi necesari pentru construcție, reparație, utilajul medical, ca noi să înțelegem clar cîți bani sînt necesari pentru fiecare zonă. Noi avem susținerea partenerilor internaționali, care sînt gata să ne ajute, însă doar după prezentarea unui plan clar al reformei. Dacă acest concept va fi aprobat, atunci vom putea apela la ajutorul partenerilor noștri. O parte din bani vor fi alocați din bugetul de stat, o parte – de compania de asigurare, bugetul local și cel al spitalului. Dar cea mai mare parte – de partenerii noștri.

În anii 1990, cînd în Moldova locuiau 4,5 milioane de oameni, erau peste 100 de spitale. Cînd s-a decis închiderea lor, a fost mare rezonanță. Astăzi, despre asta s-a uitat, dar și numărul populației s-a redus pînă la 2,9 milioane de oameni. Trebuie să ținem cont de numărul de oameni ce locuiesc în țară. Spitalele acordă serviciile medicale, pe care le procură compania de asigurare. Dar pentru a le vinde, trebuie să ai cui”, spune Crăciun.

Ambulanțele

De asemenea, conceptul Ministerului Sănătății prevede și asigurarea cu ambulanțe. Pînă cînd asistența medicală urgentă nu va fi asigurată cu transport, nicio Maternitate și Secție de chirurgie din spitalele mici nu vor fi închise. În toamna anului trecut a fost aprobată hotărîrea Guvernului privind dezvoltarea medicinii urgente, ce prevede procurarea a circa 550 de automobile. Astăzi, în țară funcționează circa 250 de mașini, multe dintre care sînt vechi.

În afara înnoirii transportului, trebuie majorat și numărul de vehicule. Planul prevede procurarea a 100 de mașini pe an, timp de cinci ani. Este preconizat ca primele ambulanțe să fie procurate deja în toamna aceasta. O parte din bani vor fi alocați de compania de asigurare, o parte – din bugetul de stat, din proiecte și de partenerii internaționali. Noile mașini vor corespunde standardelor europene.

Experiența internațională drept exemplu

Poziția Ministerului Sănătății este împărtășită și de docentul Școlii Managementului Sănătății Publice Rodica Grama. Potrivit ei, experții Băncii Mondiale au atras atenția asupra numărul excesiv de paturi în spitalele din Moldova. Țările dezvoltate au trecut demult la un alt nivel de tratament. Acolo nimeni nu stă în spital cîte 7-10 zile, iar după naștere – mai mult de trei zile. Moldova trebuie să renunțe la vechile abordări și să implementeze metode noi. Dar pentru asta sînt necesare investiții și reconstrucția clădirilor, construite acum 50-100 de ani. Instituțiile medicale nu corespund standardelor, normelor. Saloane pentru 5-7 persoane - nu este o practică normală în țările dezvoltate. Demult în întreaga lume fiecărui pacient i se oferă salon separat, pentru a respecta confidențialitatea.

„Peste 50% din banii fondului asigurărilor în medicină sînt cheltuiți pentru întreținerea clădirilor ineficiente și iraționale. Spitalele nu au posibilități pentru dezvoltare, procurarea a echipamentului nou. Iar medicii, care primesc nașteri de 2-3 ori pe lună își pierd calificarea. Banii economisiți ar putea fi folosiți pentru procurarea unei ambulanțe, care va transporta lăuza la spitalul, unde i se va acorda asistență calificată înaltă.

De ce să întreținem o maternitate doar pentru că ne-am obișnuit. În țară trebuie să existe cîteva centre bine dezvoltate cu standarde moderne. Și trebuie asigurat accesul întregii populații la ele. Medicina noastră în multe domenii a rămas la nivelul anilor 1970. Noi nu ne dezvoltăm pentru că avem o infrastructură veche. Spitalele din raioane nu vor fi închise, însă profilul lor va fi modificat.

Totodată, trebuie să ținem cont de faptul că durata vieții crește, iar împreună cu ea și numărul persoanelor în etate, care au nevoie de asistență specială. Sînt necesare secții paliative, de geriatrie, care se ocupă cu studierea, profilaxia și tratamentul bolilor persoanelor în etate. Bătrînii pot fi primiți în spitalele locale, unde ei ar putea beneficia de proceduri, injecții etc., adică lor li se va asigura o asistență social-medicală. Asta e practica internațională. Iar medicina urgentă, mai ales chirurgia, trebuie concentrată în spitalele mari.

Știți în ce stare se află spitalele raionale? Medicii noștri pleacă din țară pentru nu doresc să lucreze acolo. Nici chiar cu salariul nu-i poți reține. Tinerii specialiști cunosc noile metode de tratament, de aceea, nu doresc să lucreze cu utilaje vechi. Astăzi, la periferie lucrează medici, care au peste 50 de ani. Tineri specialiști nu-s. Dar va veni ziua cînd noi vom vedea că acolo nu are cine lucra. Da, reforma nu este întotdeauna convenabilă pentru toți. Dar trebuie să privim global”, susține expertul în domeniul sănătății.

Împotriva închiderii spitalelor

„Experții internaționali vin în Moldova și le oferă sfaturi miniștrilor, dînd asigurări că reforma ar putea spori calitatea serviciilor medicale, îmbunătăți accesul la ele, fără a ține cont de realitatea noastră, inclusiv calitatea drumurilor moldovenești”, susține un expert, care a solicitat anonimatul. Totodată, noi trebuie să sporim nivelul de pregătire a cadrelor, iar cea mai mare problemă este să oprim exodul specialiștilor calificați. Unii pleacă în sectorul farmaceutic, alții pleacă în Rusia, România, unde salariul pentru un specialist începător este de 500 de dolari SUA și, respectiv, 400 de euro, plus pachetul social – locuință gratuită și asistență socială.

În reformă nu sînt menționate resursele umane. Ce se va întîmpla cu medicii, dacă spitalele locale vor fi reorganizate? Noi nu trebuie să sporim rata șomajului. Ce va fi cu personalul medical? Ce argumente se aduc? Ginecologia și chirurgia vor fi transferate în spitalele centrale, iar în teritoriu vor rămîne secții pentru bolnavii cronici, așa-zisele hospice. Cît de rațional este acest lucru? Nu există o evaluare clară: ce vor închide și ce vor lăsa. În plus, reforma nu a fost discutată cu personalul.

Astăzi, în multe spitale raionale, spațiile imense sînt pustii, iar în această situație este nevoie de un management bun. Reforma în sistemul sănătății este continuarea reformei în învățămînt și ea e legată cu reforma administrativă. Spitalele centrale sînt coordonate exact în baza proiectului, care acum este discutat la Guvern privind reforma administrativă, ce prevede trecerea la județe.

În urma reformei vor avea de suferit oamenii, în primul rînd, copiii. Faptul că spitalele vor trebui să treacă de la balanța organelor administrației locale în subordinea Ministerului Sănătății trezește curiozitatea – dar oare ele vor funcționa? Nu sînt garanții și nu este cert că organele locale ale puterii le vor ceda”, consideră expertul.

Bașcanul Găgăuziei Irina Vlah a declarat că nu va admite închiderea spitalelor raionale în autonomie. Ea a menționat că în ultimii ani, spitalele din Comrat, Ceadîr-Lunga și Vulcănești au fost modernizate, a fost consolidat potențialul de cadre, a fost procurat echipament nou.

„În sistemul sănătății din regiune au fost investite zeci de milioane de lei din buget și din granturi. Ele au fost direcționate pentru reparații recente și capitale, procurarea utilajului scump de la partenerii internaționali de dezvoltare. În pofida reformei realizate în domeniul sănătății la nivel național, în Găgăuzia, toate spitalele raioanele își vor continua activitatea și vor acorda servicii medicale în același volum”, se arată în declarația bașcanului.

Pe aceeași greblă

“Dacă reforma va îmbunătăți calitatea serviciilor medicale, este o intenție bună, consideră deputatul PCRM Elena Bodnarenco. - E altceva cum vor fi realizate aceste intenții? Pentru a construi 11 spitale regionale noi este nevoie de bani, pe care Moldova nu-i are. Ni se spune că spitalul regional trebuie să se afle la o distanță de 70 km sau la o oră de localitate. Dar, în opinia noastră, trebuie, în primul rînd, să fie reparate drumurile. Pentru că dacă teoretic poți ajunge într-o oră, atunci, practic, mai ales iarna, pe drumurile de țară nu va fi posibil. Atunci sensul reformei se pierde. De asemenea, nu mulți oameni vor putea merge la specialiști, pentru că nu vor avea bani de drum, alimentare, cazare, dacă vor trebui să se rețină pentru cîteva zile. Dacă reforma trebuie să aducă anumite momente pozitive, noi astăzi nu sîntem gata.

Sistemul, ce se propune în Moldova, a fost implementat în Estonia. Acolo au fost construite clinici puternice cu utilaj modern, calitativ, de ultimă generație. La ei a fost creată toată infrastructura necesară ca pacienții să fie aduși la timp în instituțiile medicale, aflate în apropiere. La ei acest sistem funcționează.

Dacă am avea acces la toate cifrele, ce țin de cheltuirea mijloacelor din fondul asigurărilor obligatorii în medicină, atunci ne-am convinge că rezerve sînt și astăzi: și pentru majorarea salariilor medicilor, și pentru procurarea noilor utilaje pentru profilaxia maladiilor. Pentru anul 2016 au fost planificate 40 de milioane de lei, iar cea mai mare parte din mijloace nu a fost valorificată, deoarece nu sînt gata niște regulamente. Managementul trebuie să fie mai eficient. Și chiar dacă această reformă este oportună, ea trebuie gîndită bine și nu trebuie să ne grăbim să o implementăm, ținînd cont și de alte schimbări, în primul rînd a infrastructurii.

În condițiile noastre, șase ani pentru implementarea reformei este puțin. E foarte probabil că nivelul serviciilor medicale va scădea. Dacă revenim la practica implementării reformelor în Moldova sau ne amintim de reforma pensiilor, cînd ni se spunea că peste 80 de mii de cetățeni vor beneficia de pensii „valorizate”. La întîlnirile cu alegătorii în raioane noi primim informații că doar cîțiva oameni, care au ieșit la pensie în perioada 2001-2008 au primit pensie valorizată. Mă tem că așa va fi și în acest caz. Sau dacă ceva nu se va ține cont sau nu se va lua în calcul. În această situație vor avea de suferit satele, localitățile îndepărtate.

Totodată, nu trebuie să uităm că multe Consilii raionale au investit în spitalele, aflate la balanța lor. Ele au luat credite. De exemplu, pentru reparația capitală în unele secții din Florești a fost contractat un credit de 4 milioane de lei, la Drochia – 5 milioane de lei. Și ce să facă ei acum? Dacă va fi construit un nou spital la Soroca, atunci clădirile imense și reparate din Drochia și Edineț nu vor fi folosite la capacitatea maximă. Desigur, aceste clădiri se vor distruge. Situația va fi aceeași ca și după reforma în sistemul de învățămînt. Multe școli reparate au fost închise și fiindcă se află la balanța primăriilor sătești, care nu întotdeauna au bani pentru paznici, ele se distrug, așa cum odinioară magazinele „Luminița” și alte obiecte”, a menționat deputatul.

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?