În sate locuiesc de patru ori mai multe persoane aflate la limita sărăciei decît în orașe. Acestea sînt unele constatări ale Raportului național de dezvoltare umană 2015/2016, notează NOI.md.
Studiul a fost elaborat de Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale IDIS “Viitorul”. Discrepanța dintre spațiul urban și cel rural la nivel de sărăcie absolută este considerabilă – 19% e cota persoanelor aflate la limita sărăciei la sate vs. 5% la orașe. Cele mai sărace persoane cheltuie cel mai mult pe alimente, servicii comunale, ceea ce îi face vulnerabili la șocurile economice. Pe lîngă inegalitățile monetare, cele mai vulnerabile grupuri – femeile, persoanele cu dizabilități, persoanele în etate, tinerii – sînt expuse la inegalități sociale, în domeniile educației, sănătății, accesului la servicii de calitate, participării.
Deși venitul mediu disponibil al populației a crescut de două ori în perioada 2010-2015, decalajul dintre cei care trăiesc la oraș și sat s-a acutizat. Astfel, diferența dintre venituri urban-rural s-a dublat, de la 23,6% în 2010 la aproape 42% în 2015.
Aceste inegalități sînt amplificate și de accesul limitat la servicii comunale de calitate în localitățile rurale. În lipsa unei creșteri economice resimțite de locuitorii satelor, doar remitențele sînt cele care asigură consumul.
Localitățile din sudul țării rămîn în continuare cele mai defavorizate la nivel de remunerare financiară, constată autorii studiului. Cele mai mari salarii raportate se înregistrează în Chișinău, urmate de regiunea Nord. Dacă pentru locuitorii capitalei remitențele constituie doar circa 6% din totalul veniturilor disponibile, atunci pentru cei din Sud acestea constituie o pătrime, iar pentru cei din Nord - o cincime.
Cheltuielile medii de consum ale populației în anul 2015 au fost în creștere față de 2014 cu 12,8%. Marea majoritate a resurselor financiare sînt folosite pentru necesarul de consum alimentar, întreținerea locuinței, îmbrăcăminte, transport și comunicații. Doar 0,6% dintre cheltuieli au fost destinate învățămîntului, în comparație cu 42,1% folosite pentru achiziționarea produselor alimentare.
Femeile continuă să cîştige în medie cu 12% mai puţin decît bărbaţii. Cele mai mari decalaje salariale de gen în defavoarea femeilor au fost înregistrate în sectoarele: informații și comunicații (-23%), industrie (-18,3%), artă, recreere și de agrement (-15,1%).
Dezvoltarea umană nu se limitează doar la venituri, ci presupune și acces la servicii de bază. În mediul rural, 8 din 10 fîntîni sînt poluate. Doar 43% dintre locuitorii satelor au acces la apă potabilă, față de 90% dintre cei din mediul urban. Astfel, cele mai sărace pături ale populației cheltuiesc în medie pînă la 15% din venitul disponibil pentru a-și permite servicii de alimentare cu apă potabilă și canalizare de standard minim, pentru care costurile sînt prea mari.
Inegalități există și la capitolul accesului la serviciile publice a persoanelor cu dizabilități. Peste 70% dintre instituțiile publice nu sînt echipate cu rampe de acces.
Raportul recomandă orientarea politicilor și strategiilor spre dezvoltarea clasei de mijloc, pentru că aceasta reflectă o categorie mare de populație, care ar avea acces la servicii de calitate, ceea ce ar contribui la o dezvoltare umană durabilă. Totodată, e nevoie de sporit creșterea capacității de rezistență/adaptare la șocurile externe și dezastrele naturale, care îi afectează pe cei mai vulnerabili și excluși.
Adăuga comentariu