X 
Transnistria stiri: 1352
Eurovision stiri: 497

Acordul privind protecția Nistrului: a rămas să fie găsită voință politică

9 iun. 2017,, 11:36   Societate
23460 4

Xenia Florea

Miercuri ecologiștii din Moldova și Ucraina se felicitau activ pe rețelele de socializare cu ocazia victoriei: Rada Supremă a Ucrainei a ratificat, în sfîrșit, Acordul de cooperare în domeniul protecției și dezvoltării durabile a bazinului rînului Nistru – după cinci ani de la semnarea lui.

Acum (teoretic) Kievul și Chișinăul trebuie să „utilizeze rațional și ecologic și să păstreze resursele acvatice și alte resurse naturale și ecosistemele bazinului rîului Nistru”; să soluționeze toate situațiile de litigiu și de conflict privind rîul și să „se abțină de la acțiuni ce ar putea înrăutăți regimurile hidrologice și hidrochimice ale Nistrului”. Adică, precum se arată în document, „gestionarea Nistrului astfel încît necesitățile actualei generații să fie satisfăcute fără prejudicii pentru posibilitatea viitoarelor generații de a-și satisface propriile necesități”. Acest fapt trezește scepticismul experților moldoveni, avînd în vedere situația actuală a rîului Nistru, planurile hidrologice ale Kievului și modificarea climatică, la care trebuie să ne adaptăm.

Scoaterea Nistrului ”la liman”

Istoria Acordului privind bazinul rîului Nistru are cel puțin 20 de ani: în această perioadă au fost elaborate nouă sau zece versiuni ale acestui document.

Prima versiune a Acordului (atunci el se numea „Convenția de la Nistru”) a apărut încă în 1999. Aceasta a fost elaborată de către ecologiștii moldoveni în cadrul Organizației Neguvernamentale „Societatea ecologistă „Biotica”. Precum își amintește directorul Asociației Internaționale a Păstrătorilor Rîului Nistru „Eco-Tiras”, Ilia Trombițchi, Ministerul Mediului al Republicii Moldova a expediat acest text pentru coordonare ministerului ucrainean de resort, dar nu a primit răspuns. Atunci documentul a fost expediat la Kiev prin MAE. Am primit răspuns că Ucraina nu consideră necesară încheierea acestui acord.


„În 2003, la conferința europeană de la Kiev «Mediul ambiant pentru Europa», noi am prezentat din nou textul acordului. Drept răspuns – tăcere. Atunci am înțeles că societatea civilă nu este în stare singură să schimbe situația. Am implicat organizațiile internaționale – OSCE și Comisia economică europeană a ONU, unde activau persoane neindiferente – Matti Sidoroff și Boo Libert. Ei au înțeles problema și au contribuit foarte mult la promovarea deciziei, inițiind un proiect internațional – foarte ieftin, dar foarte eficient. Eu îmi amintesc cu plăcere acea perioadă. Au fost create echipe ale specialiștilor entuziaști din structurile de stat, AȘM și ONG în diferite domenii. Treptat a fost creată versiunea „oficială” a Acordului. Dar partea ucraineană, lucrînd asupra documentului, nu și-a exprimat niciodată consimțămîntul privind semnarea acestuia”.

Dar ceva s-a schimbat în vara anului 2012, cînd delegația ucraineană, care a venit la negocieri, a înlăturat toate problemele, acceptînd textul Acordului privind Nistrul, care a fost semnat la Roma pe 29 noiembrie 2012, în cadrul celei de-a VI-a reuniuni a părților Convenției acvatice a Comisiei economice europene a ONU. Însă bucuria ecologiștilor a fost prematură.

Guvernul moldovenesc a aprobat Acordul privind bazinul rîului Nistru în ianuarie 2013 – peste o lună și jumătate după semnare. Iar Ucraina nu s-a grăbit. Mai mult, Kievul imediat și-a anunțat dezinteresul față de această problemă.

Este vorba că documentul semnat nu doar a fixat principalul principiu al colaborării – „Părțile se obligă să utilizeze resursele acvatice ale rîului Nistru în mod rațional și echitabil”, dar a și cerut ca „nicio metodă de utilizare a resurselor acvatice ale bazinului rîului Nistru să nu fie prioritară față de alte moduri de folosire”, conținea un punct incomod ca introducerea principiului obligatoriu – „cel care poluează – plătește”, precum și prevedea crearea comisiei bilaterale privind rîul Nistru pentru monitorizarea și examinarea tuturor litigiilor și altor probleme legate de rîu, ceea ce nu convenea categoric Kievului și oligarhilor hidrologici din Ucraina.

Și iată Kievul își schimbă brusc opinia, iar Rada Supremă a Ucrainei ratifică, în sfîrșit, Acordul privind bazinul rîului Nistru. Potrivit versiunii oficiale – pentru a purcede la soluționarea problemelor stringente ecologice și de transport.

„Avînd în vedere importanța rîului Nistru și a afluenților lui ca sursă de aprovizionare cu apă a orașelor Lvov, Cernăuți, Ivano-Frankovsk, Chișinău, Bălți și Odesa, situația ecologică creată necesită adoptarea unor măsuri urgente, atît la nivel de stat, cît și la nivel interguvernamental”, se arată în nota explicativă la proiectul de lege. Însă, potrivit scepticilor, aici nu este vorba despre îngrijorarea părții ucrainene.

Ecologia sau planurile hidrologice majore ale Kievului?

Despre intenția de a ratifica, în sfîrșit, Acordul privind protecția bazinului rîului Nistru partea ucraineană și-a informat colegii moldoveni în noiembrie trecut – în cadrul întrevederii viceminiștrilor de mediu din cele două țări.

Experții moldoveni au presupus atunci că acesta ar putea fi un gest demonstrativ de bunăvoință: Kievul are planuri energetice majore – în următorii zece ani urmează a fi date în exploatare capacități de peste 3,5 milioane kWt, 2,25 milioane kWt dintre care urmează a fi produse de stațiile de acumulare hidrologică de la Kania și Novodnestrovsk. Însă implementarea acestor proiecte energetice este împiedicată de faptul că nu au fost reglementate cu Republica Moldova un șir de probleme privind complexul hidroenergetic pe Nistru, din care face parte CHAP de la Novodnestrovsk și care ocupă o parte din teritoriul Moldovei.

Și-ar putut juca rolul și nemulțumirea Chișinăului: în primăvara și vara anilor 2015 și 2016, între Moldova și Ucraina se duceau lupte din cauza secetei hidrologice – cea mai puternică din ultimii 50 de ani. Nivelul apei în Nistru și alte rîuri a ajuns să fie critic, constituind doar 30% din normă, a apărut pericolul alimentării cu apă a Chișinăului. Funcționarii moldoveni și-au acuzat vecinii de situația creată, în special de instalarea turbinelor noi la CHAP de la Novodnestrovsk: în martie 2016 a fost lansată a treia instalație hidrologică a stației, iar în luna iunie CHAP a fost conectată complet la sistemul energetic al Ucrainei.

În septembrie 2016 ministrul Mediului al Republicii Moldova, Valeriu Munteanu, a declarat că toate posibilitățile dialogului cu Kievul s-au epuizat, de aceea Chișinăul intenționează să apeleze la organizațiile internaționale, „pentru a determina Ucraina să-și respecte obligațiile și să soluționeze problema creării comisiei bilaterale pentru a putea gestiona împreună rîul Nistru”.

Toate acestea, desigur, nu contribuiau la disponibilitatea părții moldovenești de a semna un document extrem de important pentru Ucraina – privind nodul hidroenergetic pe Nistru, care i-ar permite să reglementeze cu Republica Moldova toate litigiile transfrontaliere și să finalizeze construcția stației hidroelectrice de acumulare prin pompare de la Novodnestrovsk.

Tergiversarea semnării acestui document comportă riscuri pentru Ucraina – deja au fost construite și date în exploatare stațiile de la Novodnestrovsk din trei agregate hidrologice, precum și bazinul superior de acumulare al CHAP. Continuarea construcției (conform proiectului, CHAP de la Novodnestrovsk trebuie să aibă 7 agregate hidrologice) prevede inundarea unei suprafețe din bazinul de acumulare, inclusiv amaluluimoldovenesc. Se pare că de aceea Kievul a decis să ratifice „Acordul de cooperare în domeniul protecției și dezvoltării durabile a bazinului rîului Nistru” – acest pas ar trebui să determine Chișinăul să semneze acordul privind nodul hidroenergetic de pe Nistru.

În sprijinul acestei versiuni vorbește și faptul că, cu o săptămînă înaintea ratificării de către Rada Supremă a Acordului privind bazinul Nistru, Ucraina, care nu a reglementat problemele transfrontaliere cu Moldova în regiunea Novodnestrovsk, a început a doua etapă de construcție a CHAP de pe Nistru. Pe 26 mai, ministrul ucrainean al Energeticii, Igor Nasalik, a plasat capsula celui de-al patrulea agregat hidrologic al stației. Capacitatea lui va fi de 324 MWt în regim de generare și 421 MWt în regim de pompare. Finalizarea construcției este preconizată pînă în 2019-2020.

Ce de-a doua etapă de construcție a CHAP pe Nistru costă 4,05 miliarde de grivne. O parte considerabilă a acestor mijloace deja au fost investite: la inele lunii aprilie a fost încheiat un contract cu întreprinderea „Turboatom”, în valoare de 997,4 milioane de grivne, pentru livrarea setului complet pentru turbina hidraulică. 2,48 miliarde de grivne vor costa lucrările de construcție a agregatului nr.4. Se pare că după întrevederea din februarie dintre premierii celor două țări Pavel Filip și Vladimir Groisman, Kievul nu are dubii că acordul privind nodul hidroenergetic pe Nistru va fi semnat.

Așa că actuala ratificare a acordului privind bazinul rîului Nistru ar putea fi ca o ofrandă pe altarul planurilor hidroenergetice mărețe ale Kievului. La urma urmelor, semnarea încă nu înseamnă respectarea, fapt demonstrat de statul vecin în repetate rînduri. De exemplu ignorînd prevederile Convenției Ramsar (despre zonele umede), Convenției Expo (referitor la estimarea impactului asupra mediului în context transfrontalier) sau ale Convenției CEE a ONU privind protecția și utilizarea cursurilor de apă transfrontaliere și a lacurilor internaționale la construcția și exploatarea GHAP de la Novodnestrovsk.

“Dificultăţile traducerii”

Totuşi ecologiştii din cele două ţări speră la bine şi deja se gîndesc la măsurile ce trebuie să urmeze după ce toate procedurile birocratice vor fi îndeplinite şi Acordul privind cooperarea în domeniul protecţiei şi dezvoltării durabile a bazinului rîului Nistru va intra în vigoare.

Preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, are la dispoziție 15 zile pentru a semna documentul ratificat. Timp de două luni de la publicarea lui, Moldova şi Ucraina se obligă să creeze aşa-zisa comisie privind bazinul rîului Nistru, să numească copreşedinţii şi membrii acesteia.

În competenţa comisiei intră monitorizarea situaţiei resurselor acvatice şi altor resurse naturale şi a ecosistemelor bazinului rîului Nistru, examinarea eficienţei măsurilor adoptate la nivel naţional şi internaţional, organizarea elaborări planurilor comune sau coordonate de gestionare a bazinului rîului Nistru, planurilor de acţiune şi proiectelor de utilizare, restabilire şi protecţie a resurselor acvatice şi a altor resurse, inclusiv măsurile de atragere a mijloacelor financiare, stabilirea principiilor de distribuire a resurselor acvatice ale bazinului rîului Nistru între părţi, organizarea schimbului de informaţie curentă şi operativă, soluţionarea litigiilor, participarea la evaluarea impactului asupra mediului şi un şir de alte competenţe.

„În continuare, viaţa la fel nu va fi simplă. Acordul privind bazinul rîului Nistru nu interzice nimic în esenţă. Dar el creează platforma şi mecanismul discuţiilor şi coordonărilor civilizate, cînd în proces vor fi implicaţi specialişti. Sper că în ambele ţări interesele integrării europene şi abordările europene vor predomina şi cooperarea va deveni ascendentă”, apune Ilia Trombiţchi.

Ce-i drept, primele dificultăţi ar putea apărea la etapa creării comisiei privind bazinul nistrean. Din cauza problemelor din cadrul coaliţiei de guvernămînt din Republica Moldova şi plecării liberalilor, Ministerul Mediului al RM este în prezent ”decapitat” şi funcţionează în regim autonom. Adică, practic, nu avem pe cine delega în comisia privind bazinul Nistrului. Iar pe viitor, potrivit planurilor autorităţilor noastre, ne aşteaptă reforma aparatului de stat şi reducerea numărului de ministere şi departamente. Printre structurile lichidate se află şi Ministerul Mediului – acesta va fi comasat cu Ministerul Agriculturii. Totodată, în noul minister nu va exista un viceministru care ar răspunde de mediu.

Iar asta înseamnă că, cel mai probabil, anul acesta, Comisia privind bazinul rîului Nistru ar putea să nu funcţioneze. Sub semnul întrebării stă şi funcţionarea ei în prima jumătate a anului 2018 – Chişinăul, preocupat iniţial de reforma aparatului de stat, iar ulterior de alegerile parlamentare (unii experţi nu exclud că acestea ar putea fi anticipate şi vor avea loc în primăvara anului 2018), nu va avea timp de comisia bazinului nistrean şi de problemele ecologice. Ceea ce convine Kievului, care se eschivează mereu de la adoptarea unor obligaţii concrete, mai ales în probleme ecologice.

Ilia Trombiţchi speră că Comisia privind bazinul Nistrului totuşi va începe să funcţioneze în timpul apropiat, iar după crearea ei, Moldova şi Ucraina vor elabora şi vor aproba planuri de gestionare a bazinului rîului Nistru, unde fiecare dintre părţi îşi va asuma obligaţii ecologice concrete. La urma urmelor, se apropie lansarea proiectului Fondului global de mediu pentru Nistru, în cadrul căruia Ucraina şi Moldova ar putea obţine mijloace pentru funcţionarea Comisiei şi pentru îmbunătăţirea situaţiei ecologice. Iar mijloacele internaţionale sînt alocate, de regulă, acolo, unde se vede progres. Chişinăul adoră banii donatorilor. Acest fapt l-ar putea stimula în această privinţă. Important este ca în cadrul remanierilor de cadre în Comisia privind bazinul rîului Nistru să nu ajungă oameni întîmplători şi incompetenţi.

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?