Preşedintele Republicii Moldova a prezidat prima şedinţă a Consiliului Suprem de Securitate, în noua componenţă, în cadrul căreia s-a discutat despre ancheta pe marginea furtului secolului, dar şi expulzarea celor cinci diplomaţi ruşi.
Șeful statului a declarat după şedinţă că, în ceea ce privește furtul secolului, au fost audiate rapoartele procurorului general, al directorului CNA, al guvernatorului BNM şi al ministrului Finanţelor, pe două aspecte: participarea diferitor persoane la furtul comis şi recuperarea fondurilor deturnate, scrie mold-street.com.
Victoriabank şi alte bănci implicate în furtul miliardului
Potrivit lui Dodon a fost prezentată informaţia pe cauzele lui Grigore Gacichevici, Ilan Şor, Vlad Filat, Veaceslav Platon, Chiril Lucinschi. În context, Preşedintele a solicitat ca la următoarea şedinţă a Consiliului de Securitate, să fie verificată şi prezentată informaţia privind implicarea în această fraudă şi a altor persoane.
„Este vorba despre conducerea BNM, şi despre conducerea Guvernului, care a creat premise pentru furtul final din noiembrie, 2014. Totodată, am solicitat stabilirea gradului de complicitate la fraudă a băncilor, care, timp de trei zile, au transferat sute de milioane de lei pe conturile BEM, fapt ce a contribuit la realizarea fraudei bancare”, a menţionat Preşedintele ţării.
Potrivit mold-street.com, de fapt este vorba în special de Victoriabank, care a transferat circa 1,8 miliarde lei, dar şi alte bănci, menţionate şi în raportul Kroll.
Cert este că această infracțiune nu are termene de prescripţie şi persoanele vinovate vor fi pedepsite mai devreme sau mai tîrziu, spune șeful statului.
Trei miliarde mai pot fi recuperate în ţară
La şedinţa Consiliului de Securitate a mai fost abordată şi chestiunea privind necesitatea publicării raportului Kroll-2 imediat cînd acesta va fi definitivat, urmînd să fie făcută publică şi informaţia privind recuperarea fondurilor deturnate din cei peste 14 miliarde de lei alocaţi de BNM, ca urmare a emiterii garanţiei de către Guvernul Leancă.
„Un miliard de lei din banii ce mai rămîneau în ţară, au fost recuperaţi. Activele au fost sechestrate şi scoase în vînzare, ceea ce ar putea contribui la recuperarea a încă aproximativ trei miliarde de lei”, s-a arătat încrezut Igor Dodon.
Igor Dodon a menţionat şi cîteva active importante precum pachetele de acţiuni de la Moldindconbank şi Moldova Agroindbank, care au aparţinut direct sau prin interpuşi lui Veaceslav Platon şi care au fost sechestrate şi acum sînt scoase la vînzare.
Jumătate de an pentru activele de peste hotare
Preşedintele a menţionat şi un detaliu important referitor la procedura de recuperare a banilor scoşi din ţară.
„Situaţia este mai complicată în privinţa a 400 milioane de dolari sau opt miliarde de lei, care au fost scoase din ţară. Pentru acestea există termen de prescripţie – pînă în noiembrie, 2017. La şedinţa de astăzi a fost luată decizia de a recomanda autorităţilor competente să lanseze în regim de urgenţă urmăririle necesare în afara ţării pentru identificarea acestor bani”, a spus Preşedintele.
Dodon a susţinut că a studiat personal toată corespondența între instituțiile de stat în perioada 2011-2016, legată de delapidarea banilor din sectorul bancar şi că a solicitat în acest sens extinderea listei celor puși sub învinuire.
Adăuga comentariu