„Misiunea specială” a lui Thorbjorn Jagland în Moldova

„Misiunea specială” a lui Thorbjorn Jagland în Moldova

Xenia Florea

Marţi, 30 mai, la Chişinău, într-o vizită oficială de două zile vine secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland.

Cel care în 2015 a publicat un articol devastator în publicaţia „The New York Times”, numind Moldova drept „stat capturat” şi „ţară aflată pe marginea prăpastiei.”.

Oficial, Thorbjorn Janglad vine pentru lansarea unui nou plan de acţiuni al Consiliului Europei în Republica Moldova pentru 2017-2020. Însă, precum menţionează analistul politic, fostul reprezentant permanent al RM la Consiliul Europei Alexei Tulbure acesta nu este primul program de colaborare a ţării noastre cu CoE, dar, pînă în prezent, secretarii Consiliului Europei nu veneau niciodată în Moldova pentru lansarea lui oficială. „Înseamnă că a apărut necesitatea politică în sosirea lui Jangland la noi”, consideră Alexei Tulbure.

„Misiunile speciale” ale lui Thorbjorn Jagland

Ultima dată Thorbjorn Jagland a fost la Chişinău cu şapte ani în urmă. În iunie 2010 el a venit de urgenţă în Moldova pentru a se implica în criza politică şi a contribui la depăşirea ei.

Atunci, din cauza eşecurilor permanente în încercarea de a alege preşedintele în Parlament, legislativul risca să fie dizolvat. Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE) nu dorea categoric acest lucru, inventinînd noi metode de a amîna inevitabilul. Iniţial, în legislaţie au fost introduse modificări, potrivit cărora Parlamentul poate fi dizolvat doar o dată timp de un an calendaristic. Apoi reprezentanţii AIE au decis să organizeze un referendum de modificare a art. 78 din Constituţie privind modul de alegere a preşedintelui şi trecerea la alegerile directe ale şefului statului.

Comisia de la Veneţia a Consiliului Europei s-a pronunţat categoric împotriva desfăşurării unui asemenea referendum: Constituţia Moldovei nu prevede posibilitatea modificării cu ajutorul plebiscitelor naţionale, prin urmare, ea poate fi modificată doar în Parlament. Conform avizului Comisiei de la Veneţia, Parlamentul Republicii Moldova în actuala legislatură trebuia dizolvat după 16 iunie 2010.

Dar pe 3 iunie, la Chişinău vine Thorbjorn Jangland, întrevederea cu care a fost calificată de Marian Lupu drept „o verificare a ceasornicelor cu un înalt funcţionar european”. Rezultatul negocierilor liderilor AIE cu secretarul general al Consiliului Europei a devenit o poziţie unică a Alianţei pentru Integrare Europeană faţă de alegerile parlamentare şi prezidenţiale: referendumul privind procedura de alegere a preşedintelui va avea lor în septembrie 2010, iar alegerile parlamentare anticipate – în noiembrie. Dacă la referendum alegătorii se vor pronunţa pentru alegerea directă a şefului statului, atunci în noiembrie, împreună cu alegerile parlamentare, vor avea loc şi cele prezidenţiale.

Adică atunci, în vara anului 2010, secretarul general al Consiliului Europei, practic, i-a dat peste mîini propriei structuri – Comisiei de la Veneția a Consiliului Europei, permițîndu-i de fapt coaliției de guvernare din Moldova să „încalce puțin” Constituția. „Thorbjorn Jangland, ales de două ori secretar general al Consiliului Europei, este un conducător destul de specific. El este mai mult politician decît funcționar. Jangland consideră, și a demonstrat acest lucru în repetate rînduri, că există situații politice cînd unele lucruri pot fi ocolite”, menționează Alexei Tulbure.

Thorbjorn Janglad s-a remarcat din nou în legătură cu situația de criză din Moldova în august 2015. Atunci el a publicat în The New York Times un articol devastator despre țara noastră, numind-o „stat capturat de oligarhi”, „țară care stă pe marginea prăpastiei”, menționînd în special nivelul corupției la conducerea țării.

„Moldova trebuie să se gîndească la siguranța democrației sale. Împreună cu măsurile urgente față de bănci, Guvernul trebuie să înceapă imediat înlăturarea funcționarilor corupți din instituțiile statului. O poate începe cu cercetarea activității a zeci de judecători acuzați în abuzuri grave. Organele de drept trebuie să facă tot posibilul pentru a-i aresta pe responsabilii de frauda bancară”, scria secretarul Consiliului Europei în articolul său, pe care experții moldoveni l-au numit atunci „un semnal politic dur fără precedent pentru Chișinău”.

„Acest material nu a apărut întîmplător. Eu cred că aceasta a fost o poziție coordonată a Consiliului Europei și Uniunii Europene, spune Alexei Tulbure. Amintiți-vă vara anului 2015: Moldova se confruntă cu o nouă criză guvernamentală – Guvernul Chiril Gaburici demisionează, Uniunea Europeană îngheață finanțarea, partenerii externi înaintează un șir de cerințe, inclusiv privind desfășurarea anchetei privind furtul miliardului, tragerea la răspundere a persoanelor responsabile vinovate de criza financiară. Partenerii de dezvoltare cer ca funcționarii de rang înalt acuzați de corupție să compară în instanță. Încep manifestații antiguvernamentale în masă. Cred că în aceste condiții Thorbjorn Jangland a fost însărcinat sau i s-a permis să sperie autoritățile noastre – să le facă o avertizare.

Secretarul general al Consiliului Europei este o persoană mult mai liberă decît funcționarii Uniunii Europene. Consiliul Europei, spre deosebire de UE, nu dă bani, deciziile structurilor lui poartă caracter de recomandare, dar nu obligatoriu. Iar aceasta înseamnă că Thorbjorn Jagland are mîini mai libere și el poate spune ceea ce nu pot, de exemplu Junker sau Mogherini. Dacă cu declarații dure ar fi venit conducătorii Uniunii Europene, atunci, după cuvintele lor ar trebui să urmeze decizii financiare sau instituționale. Cred că și acum Thorbjorn Jagland vine în Moldova nu pentru a lansa oficial Planul de acțiuni al Consiliului Europei în privința Republicii Moldova. A apărut o necesitate politică în venirea lui, iar această misiune, cu siguranță, este coordonată cu persoanele de la conducerea Uniunii Europene”.
 
De ce vine Jangland în Moldova

De faptul că secretarul general al Consiliului Europei vine la Chișinău nu pentru o vizită protocolară este convins și ex-viceministrul de externe, directorul Institutului de Studii Diplomatice, Politice şi Securitate, Valeriu Ostalep.

„La noi, în timpul apropiat, pe linia europeană vor avea loc anumite procese, menționează el. În iunie, Comisia de la Veneția trebuie să se pronunțe pe marginea proiectului de modificare a sistemului electoral din Moldova. De asemenea, în iunie, Parlamentul European trebuie să decidă – să acorde țării noastre o asistență macrofinanciară de 100 de milioane de euro sau nu. Precum știm cu toții, deputații europeni, care au început să vorbească din nou despre Moldova ca despre «un stat capturat» și care sînt îngrijorați de procesele ce au lor în țară, inclusiv modificarea sistemului electoral, au decis să amîne cu o lună adoptarea deciziei privind alocarea acestor mijloace. Totodată, la noi se așteaptă modificarea cardinală a structurii Guvernului și au loc procese destul de serioase în cadrul administrației locale: un primar se află în arest la domiciliu, altul este reținut, al treilea a fost nevoit să fugă din țară. Toate acestea îi îngrijorează pe partenerii externi. De aceea, sînt convins că actuala vizită a secretarului general al Consiliului Europei în Moldova va fi una semnificativă, iar în cadrul ei vom auzi multe lucruri interesante”.

Alexei Tulbure nu exclude faptul că în cadrul negocierilor și consultărilor (iar programul vizitei lui Jangland include întrevederi cu președintele țării, președintele Parlamentului, premierul, liderii partidelor politice, inclusiv ai celor extraparlamentare, cu președintele Curții Constituționale etc.) Thorbjorn Jangland va cere de la politicienii moldoveni, în spatele ușilor închise, să renunțe la sistemul electoral mixt. Potrivit unor date, Uniunea Europeană și Consiliul Europei sînt categoric împotriva modificării sistemului electoral din RM și a acordului politic dintre principalele partide politice ale țării.

La rîndul său, Valeriu Ostalep consideră că secretarul general al Consiliului Europei, care cel mai probabil, aduce la Chișinău cerințele unificate al Strasbourgului și Bruxelles-ului, va avea niște „observații foarte concrete, pe care le va exprima deschis”. „Cred că domnul Jangland deja are pregătite 2 sau 3 documente pentru declarația finală. Pe care o va scoate – depinde de rezultatele negocierilor de la Chișinău, mai ales cu Partidul Democrat. Așa că cel mai interesant lucru în această vizită este ceea ce va spune secretarul general la final”, spune expertul.  

El nu exclude faptul că actuala vizită a lui Thorbjorn Jangland ar putea constitui o delimitare în relațiile Chișinăului cu structurile europene. „Sau după vizita secretarului general al Consiliului Europei va avea loc o anumită stabilizare – noi vom merge pe calea concilierii și în calitate de credit de încredere, Uniunea Europeană ne va da totuși bani. Sau vom intra în perioada acutizării relațiilor cu partenerii europeni, în zona de turbulențe serioase cu Uniunea Europeană. De aceea, vizita lui Thorbjorn Jangland la Chișinău ar putea deveni un punct de reper pentru politica noastră.
 

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Comentarii Adăugați un comentariu3 comentari

unu 31 mai. 07:39

De ce vine Jangland în Moldova?
Ca sa ne fure saracia! Fiti atenti ca dusmanul vrea sa v-o ia! Tiineti-o bine!

777 29 mai. 23:44

Vin cei care raspund de banii din OBCOM. Darea de seama si santajul banditesc continua

приехал разгребать 29 mai. 13:55

союз меча и орала уже не спасти !!! разве что, ну чтоб совсем не испортить европейскую мину, запретить карлику и ко играть в политику...а это значит, не бывать мечтам главного комбинатора явью...

Mai multe

Adăugaţi Comentarii

captcha

trimite știrea ta

Fiți coautorul nostru! Dacă aveți o știre interesantă împărtășiți-ne-o și nouă!


captcha

Întrebarea zilei Toate

load