X 
Transnistria stiri: 1354
Eurovision stiri: 497

Avantajele şi dezavantajele reformei sistemului de pensii

24 mai. 2017,, 10:10   Societate
33500 6

Din 1 aprilie curent pensiile au fost indexate, a fost stabilită pensia minimă pentru angajaţii din economia naţională și agricultură, vor fi valorizate (recalculate) pensiile, stabilite în perioada 2001-2008.

Adică pentru 84 de mii de pensionari alocaţiile se vor majora de la 5% pînă la 40% (conform altor date – pînă la 25 %). Iar cei care au ieşit / vor ieși la pensie după 1 aprilie 2017 vor primi pensii calculate în baza unei noi formule.

Despre avantajele şi dezavantajele reformei pensiilor ne-a relatat vicepreşedintele Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova Sergiu Sainciuc.

Reforma începută nu a fost dusă pînă la capăt

- Reforma sistemului de pensii era necesară (despre situaţia ei în ajunul lansării puteţi citi aici), deoarece ceea ce a fost început în 1999 nu a fost dus pînă la capăt. Atunci majorarea vîrstei de pensionare a fost sistată pentru cinci ani, iar ulterior a fost anulată.

Dar reforma nu consta doar în asta. Erau multe probleme legate de înlocuirea salariului cu pensia. Anul trecut nivelul substituirii a constituit circa 26%. Iar dacă nu facem nicio reformă, atunci, potrivit estimărilor experţilor, în următorii 10 ani acest nivel ar putea ajunge pînă la 15%. Pe de altă parte, are loc îmbătrînirea populaţiei. Din aproape 3 milioane de persoane, potrivit ultimului recensămînt, aproape 800 de mii sînt angajate, dintre care 200 de mii sînt bugetare. Adică raportul oamenilor angajaţi în cîmpul muncii şi a pensionarilor este de 1,2:1 (1,2 angajaţi întreţin un pensionar). Iar dacă excludem bugetarii, atunci reiese aproape 1:1 sau chiar mai puţin de un lucrător la un pensionar. Este o presiune imensă asupra angajaţilor.

Formula şi actualizarea veniturilor

Reforma are destul de multe aspecte pozitive. În primul rînd, pentru noii pensionari a fost schimbată formula de calcul a pensiilor. Ea e simplă şi transparentă, clară pentru toţi. Acolo se ţine cont de trei factori – venitul brut sau salariul mediu actualizat pe parcursul întregii perioade, stagiul de muncă şi costul unui an de stagiu de muncă. Noi am propus (şi acest lucru a fost acceptat) introducerea calculatorului online a pensiilor, pentru ca oamenii să-şi poată calcula singuri mărimea pensiei, avînd acces la informaţia despre plăţile efectuate şi stagiul de muncă.

De asemenea, este important că această pensie este calculată doar din salariul din perioada 1999 pînă în ziua ieşirii la pensie. Perioada de pînă la 1999 nu trebuie luată în calcul, deoarece vechea formulă consta din două părţi. Prima parte ţinea cont de perioada activităţii în sistemul vechi, deoarece legea a intrat în vigoare pe 1 ianuarie 1999. Atunci, în calcul se luau ultimii 15 ani de activitate. Dintre ei – cele mai bune 60 de luni consecutive din orice perioadă din care era calculat salariul mediu. Dar unii oameni întîmpinau dificultăţi în confirmarea stagiului de muncă şi a salariului – ei nu aveau certificate de la locul de muncă, deoarece documentele contabile nu s-au păstrat.

A doua parte a pensiei era calculată începînd cu anul 1999. Aici, pentru calcule era folosi salariul mediu real pe care l-a primit angajatul, fără indexare. Astfel, pensia era alcătuită din două părţi. Cu cît mai mare era stagiul în sistemul vechi, cu atît mai mare era ponderea pensiei calculate în baza ei, şi invers.

Pentru viitorii pensionari noua formulă este importantă prin faptul că salariul din 1999 pînă în ziua pensionării se actualizează, deoarece Guvernul a adoptat ulterior o hotărîre prin care au fost stabiliți coeficienţii de indexare a veniturilor. Dacă fără indexare veniturile constituiau o sumă, atunci după indexare (valorizare) acest salariu mediu se dublează sau de triplează. Şi mai este coeficientul de substituire. În cazul unui stagiu de muncă de 30 de ani pentru femei, în prezent, coeficientul de substituire este de 40,5% – e un procent bun, dacă a fost un salariu bun.

Anterior mulţi spuneau: „Dacă părinţii mei au pensie mică, atunci de ce să lucreze „în alb” pentru o aşa pensie?” Noua formulă de calcul a pensiilor îi determină pe angajaţi să ceară o remunerare oficială a muncii, pentru că ei trebuie să se gîndească la viitoarea pensie, care depinde de venitul şi stagiul de muncă. Cu cît e mai mare stagiul de muncă, cu atît e mai mare coeficientul şi procentul de substituire a salariului de pensie.

Valorizarea pensiilor şi pensionarea înainte de termen

Un alt aspect foarte important – are loc valorizarea pensiilor pentru cei care au ieșit la pensie înaintea adoptării acestei legi. Sindicatele au cerut ca în lege să fie stabilită perioada valorizării. Aceasta prevede că valorizarea trebuie să fie efectuată pentru perioada 2001-2008 în anul curent (pentru 84 de mii de pensionari), iar în următorii ani ea va fi efectuată anual, fiind reevaluați cite trei ani. A fost adoptată o hotărîre de guvern prin care au fost stabilite aceste perioade. E important să fie planificate mijloace financiare pentru actualizarea pensiilor corespunzătoare.

Al treilea aspect – posibilitatea de a ieși la pensie înainte de termen. Această normă nu a fost prevăzută în concepție. În procesul de elaborare a proiectului de lege, sindicatele au elaborat propria viziune a viitoarei reforme și au propus stabilirea în legislație a posibilității pensionării înainte de termen, știind că va fi majorată vîrsta de pensionare atît pentru bărbați, cît și pentru femei.

Concepția prevedea că pentru vîrsta de pensionare pentru bărbați se majorează pînă la 65 de ani, iar pentru femei – pînă la 62. În prima lectură, legea a fost adoptată în această redacție, dar pentru a doua redacție a fost adoptată decizia de a uniformiza vîrsta – 63 de ani pentru toți. Sindicatele au decis să nu susțină majorarea vîrstei de pensionare ținînd cont de faptul că durata vieții bărbaților și femeilor în țara noastră e mică și însăși pensia e mică.

Peste hotare, avînd o vîrstă înaltă de pensionare, procentul substituirii în unele țări constituie pînă la 80-100% din salariile mari. În medie pe Europa – 60%. De aceea, pensionarii din Occident cînd ies la pensie se pot odihni cu adevărat și călători.

Știind că vîrsta de pensionare va fi majorată, noi am propus introducerea posibilității ieșirii la pensie înainte de termen, ca ea să fie fixată cu 2-5 ani pînă la vîrsta standard de pensionare. Dacă această normă va fi adoptată, de ea ar putea beneficia și bărbații, și femeile. Însă, conform legii adoptate de Parlament, reiese că, timp de trei ani pînă la vîrsta de pensionare de 63 de ani, de acest drept pot beneficia doar bărbații. În prezent vîrsta lor de pensionare este de 62 de ani, peste trei ani va fi de 63, adică chiar și astăzi ei pot ieși la pensie la 60 de ani, avînd un stagiu de muncă de 33 de ani, pentru care au fost achitate contribuțiile sociale.

Femeile vor avea dreptul să iasă la pensie înainte de termen doar atunci cînd vor împlini 60 de ani (cu un stagiu asigurat de 30 de ani), adică peste șase ani. Precum menționează colegii de la Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei, în prezent sînt foarte puține femei care ar putea confirma un stagiu asigurat de 30 de ani. Deoarece multe femei au născut și au educat copii, această perioadă în acest caz nu se va considera asigurată, de aceea această normă ar fi fost moartă.

Noi considerăm că, în orice caz, dacă ar exista o normă față de actuala vîrstă, atunci, dacă femeilor nu le ajung doi ani, ele ar putea lucra în această perioadă și ieși la pensie înainte de termen, dar nu peste șase ani. Chiar dacă nu ajung cinci ani, atunci ea ar putea lucra cinci, dar nu șase ani, pentru a avea dreptul la o pensie anticipată. Practica internațională arată că pentru femei cei 2-3 ani de concediu de îngrijire a copilului ar putea fi incluși în stagiul asigurat de 30 de ani.

Norme discriminatorii

Noi considerăm că unele prevederi ale legii adoptate sînt discriminatorii, fapt pentru care ne-am adresat la Parlament, Guvern, la Centrul pentru Drepturile Omului și Consiliul pentru prevenirea și lichidarea discriminării și asigurării egalității.

În special, sindicatele, mulți ani la rînd, cer introducerea posibilității recalculării pensiilor pentru pensionarii care lucrează, deoarece la momentul adoptării legii privind modificarea sistemului de pensii, circa 15 mii de pensionari, dar poate și mai mulți, au lucrat un an, cinci și 10 ani. Noi am propus recalcularea o dată pe an, precum ne-a recomandat un expert internațional. În proiectul pe care l-am primit spre avizare a fost menționată o perioadă de cinci ani. În legea adoptată se spune că recalcularea se face o dată la trei ani. În articolul 33 se spune că dreptul la recalcularea pensiilor îl au foștii angajați care au lucrat după ieșirea la pensie sau actualii lucrători care continuă să lucreze după ce s-au pensionat.

Însă în capitolul dispoziții finale al legii adoptate a apărut o prevedere că recalcularea pensiilor este posibilă doar pentru pensionarii care au ieșit la pensie din 1 ianuarie 2017. Acest lucru nu este corect față de cei care au lucrat după pensionare și față de cei care lucrează în prezent și achită contribuții la fondul asigurării sociale. Este discriminare, pentru că unii au acest drept, cu atît mai mult cu cît și pensia lor a fost stabilită conform noii formule. Iar cei care lucrează nu au parte nici de valorizarea pensiei, pentru că aceasta va fi efectuată mai tîrziu, după grafic. Cineva în general nu are dreptul la valorizare, iar indexarea a fost făcută doar în baza unui indicator.

Un alt aspect pe care îl considerăm negativ este anularea dreptului pensionării anticipate pentru angajații care muncesc în condiții deosebit de grele și nocive – în mine și în domeniul medicinii radiologice. Anterior, ei ieșeau la pensie cu opt ani mai devreme. Reiese că, de exemplu, din doi colegi ce lucrează în mină, unul care s-a născut în decembrie, iar altul în ianuarie, primul poate ieși la pensie înainte de termen, iar al doilea – nu. El va trebui să mai lucreze opt ani și să iasă la pensie ca toți.

Această normă ar putea fi cumva extinsă treptat, reducînd în fiecare an, ieșirea anticipată la pensie cu șase luni pe an. Or, omul s-a angajat la muncă știind că există anumite condiții de ieșire la pensie, de aceea a și lucrat în condiții deosebit de grele. Acești oameni au fost lipsiți de acest drept – nu e corect. În acest sens, colegii din sindicatele construcțiilor au avut întrevederi cu reprezentanții Ministerului Muncii, se lucrează pentru a reveni la vechea normă pentru acești lucrători.

O normă similară exista și pentru funcționarii publici. Dar nici în concepție, nici în proiectul de lege ea nu era. Însă noi am insistat și Guvernul ne-a susținut ca funcționarii publici cu stagiul de muncă de 33 și 30 de ani – respectiv pentru bărbați și femei – dintre care cel puțin 15 ani în serviciul public, să iasă la pensie în condițiile anterioare. Ei aveau o formulă de calcul a pensiei, în care era aplicat 75% din salariul mediu pentru 60 de luni – acest lucru am reușit să-l menținem. La momentul intrării în vigoare a legii, pe 1 ianuarie curent, dacă la bărbați era stagiul de muncă de 33 de ani și cel puțin 15 ani în serviciul public, ia la femei – 30 și 15, respectiv, atunci ei au dreptul să iasă la pensie conform normelor vechi pînă cînd nu vor fi stabilite toate pensiile.

Ce este necesar pentru a avea un sistem stabil de pensii

Dacă nu vom asigura stabilitatea sistemului financiar, atunci vom avea probleme cu achitarea pensiilor, pentru că anual bugetul de stat transferă sume mari la bugetul asigurărilor sociale. Anul curent – circa 1,4 miliarde de lei, în 2016 – 1,1 miliarde, adică nu sînt suficienți bani pentru pensii și transferurile din bugetul de stat cresc.

În cadrul implementării reformei sistemului de pensii, sindicatele au insistat asupra întreprinderii unor măsuri de contracarare a economiei subterane și achitării salariilor în plic – aici se află cele mai mari rezerve pentru asigurarea stabilității sistemului financiar a reformei pensiilor. Anumiți pași au fost întreprinși – în Codul administrativ a fost inclus un articol special ce prevede pedeaps pentru achitarea salariilor în plic. Pentru asta se prevede o amendă de pînă la 75 de mii de lei pentru persoanele juridice. Dar mai trebuie adoptate foarte multe măsuri pentru a influența asupra sectorului neformal al economiei.

În noile condiții, cei care au un salariu oficial bun vor avea și pensii bune. Dacă salariul e bun, dar numai o parte este achitată oficial, atunci și pensia va fi mică.

Dar în prezent chiar și cu un coeficient înalt de substituire, bugetarii cu un salariu mediu de circa 2 mii de lei, iar mulți au și mai puțin, vor avea o pensie minimă. Adică trebuie majorat salariul. Ne bucură că Guvernul, la insistența sindicatelor, a adoptat decizia de a elabora conceptul reformei salarizării în sectorul bugetar, și se ridică problema necesității dublării salariului minim, care în prezent este de 1000 de lei.

Noi credem că salariile și pensiile în domeniul bugetar și în sectorul real al economiei sînt foarte mici. În 2016 salariul mediu în Moldova constituia 5072 de lei, mai mic decît salariul minim din orice țară din UE. În asemenea situație, nu este exclus că foarte mulți tineri vor continua să plece peste hotare pentru un loc de muncă mai bine plătit. Avînd un salariu bun, oamenii ar putea rămîne în țară și avea și o pensie normală. De aceea a fost inițiată reforma sistemului de remunerare a muncii. Consilierii de stat și de la Minister ne confirmă faptul că legea trebuie elaborată anul acesta și implementată de la 1 ianuarie 2018. Acest lucru este corect și în contextul reformei serviciului public. Trebuie majorat și salariul minim cel puțin cu 50-70%, iar la prima etapă acesta să ajungă pînă la nivelul bugetului minim de consum. Ulterior acesta trebuie dublat și chiar triplat. De asemenea trebuie majorate, respectiv, salariile de funcție pentru tinerii specialiști.

* * *
P.S.Indexarea pensiilor la fel este importantă, dar despre asta trebuia să vorbim cu reprezentanții Ministerului Muncii, Protecției Sociale și Familiei. Din păcate, autorul articolului nu a reușit să comunice cu un specialist competent, din cauză că era foarte ocupat.

Se știe că au fost indexate 710 mii de pensii cu 6,8%. Însă nu toți au rămas mulțumiți. Problema este că pensionarilor cu cele mai mici pensii (care au un stagiu asigurat complet) statul cu o mînă le-a dat niște bani, iar cu alta le-a luat. Asta înseamnă că celor care primeau o pensie mai mică de 1500 de lei li se achita un adaos de 180 de lei. Dar prima dată ea a fost luată în timpul indexării din 1 aprilie 2016, apoi, după un val de proteste ale pensionarilor, sumele au fost returnate. Iar în anul acesta cei 180 de lei au fost luați din nou. Se pare că definitiv.

Redacția NOI.md a primit o scrisoare de la un asemenea „norocos”, care a semnat cu Ivan Ivanovici: „Al dori să exprim mulțumirea și recunoștința Partidului și Guvernului Republicii Moldova pentru grija permanentă față de pensionari, pentru majorarea permanentă a pensiilor!!!! Iată, de exemplu, eu sînt un simplu inginer-constructor, cu un stagiu de muncă de 45 de ani. Mărimea pensiei mele la 1 aprilie 2015 constituia 1387 de lei, plus adaosul de 180 de lei, în total 1567 de lei. După „majorarea” din 1 aprilie 2016, deoarece adaosul de 180 mi-a fost scos (el era destinat pentru cei cu o pensie mai mică de 1500 de lei), pensia mea a constituit 1527 de lei, adică am primit cu 40 de lei mai puțin.

Peste cîteva luni, probabil, la „binefăcătorii” noștri s-au trezit rămășițele de conștiință și mi-au returnat suma de 39 de lei și 88 de bani, adică pensia mea în 2016, într-un final a revenit la nivelul de anul trecut de 1567 de lei. Din 1 aprilie 2017, „majorarea” așteptată trebuia să fie de 6,8% sau aproape 104 lei la pensia mea. Dar ei nu am mai primit acei 104 lei, pentru că acum mi s-a luat adaosul de 39 de lei și 88 de bani. În consecință, pensia mea, timp de doi ani, „s-a majorat” cu o sumă astronomică de 64 de lei și 36 de bani și constituie 1631 de lei. Cred că în Moldova se vor mai găsi multe mii de asemenea beneficiari norocoși ai „majorărilor” substanțiale.

Însă Ivan Ivanovici nu știe cît de mult noroc a avut, pentru că pensia lui, totuși, are un sold pozitiv. Mai avem un alt exemplu. Elena Petrovna primea la pensia de 1420 acel adaos de 180 de lei, iar în total ea primea 1600 de lei. „Dar unde e majorarea promisă după indexare?”, se întreabă pensionara cu un stagiu de 45 de ani, 10 dintre care i-a lucrat după calcularea pensiei, dar nu i s-a permis să o recalculeze. Or, nu e important cum se numeau cei 180 de lei, e important ce primesc în final acești oameni, pentru care fiecare leu e important.

Notă: pensia medie în Moldova, la 1 ianuarie 2017, constituia 1275,2 lei, ceea ce acoperă minimul de existență doar cu 85,3%.

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?