Transnistria stiri: 1354
Eurovision stiri: 497

Indicatorul „anti-șist” va arăta intențiile Frontera Resources în Moldova

20 mai. 2017,, 10:15   Economie
20996 9

Xenia Florea

Proiectul de lege privind interzicerea prospectării și extragerii gazelor de șist pe teritoriul Moldovei, elaborat în administrația președintelui, deja a obținut avizul a trei dintre nouă comisii parlamentare. Pînă la finele sesiunii de primăvară-vară, el urmează să fie examinat într-o ședința plenară a legislativului.

Reprezentanții aparatului șefului statului spun că acest document va deveni un fel de indicator – dacă majoritatea parlamentară va refuza, pe vreun motiv, să stabilească prin lege interzicerea prospectării zăcămintelor de șist, atunci compania americană Frontera Resources International, potrivit înțelegerilor secrete, într-adevăr ar putea avea intenția de a căuta la noi nu doar gaze naturale, dar și de șist.

„Îți voi dărui această stea…”

La sfîrșitul lunii aprilie, Steve Nicandros, directorul executiv al corporației americane Frontera Resources International, care a obținut în concesiune pentru 50 de ani aproape 40% din teritoriul Republicii Moldova pentru prospectarea, extragerea și valorificarea zăcămintelor de petrol și gaze, a publicat pe portalul FuelFix.com un articol dedicat rolului „mesianic” al Frontera Resources în Republica Moldova.
„Pe parcursul multor ani, înțelepciunea tradițională ne-a ferit de investiții în țările ce se confruntă cu probleme geopolitice și nepregătite pentru afaceri occidentale. Una dintre aceste țări este Moldova – una dintre cele mai sărace și mai mici state din Europa. Cu toate acestea, în martie, Frontera Resources a semnat o declarație strategică de cooperare cu premierul acestei țări, Pavel Filip, privind prospectarea petrolului și gazului. De ce avem nevoie de asta? Pentru că noi credem în angajamentul Moldovei față de reforme, în calitatea poporului moldovenesc și în posibilitatea de a desfășura cercetări importante de gaze și petrol. Extinderea afacerilor noastre va stimula economia, va fortifica legăturile Republicii Moldova cu SUA și va diversifica sursele de energie în Europa”, se arată în articol.

Mai departe, Steve Nicandros promite să aducă în țară tehnologii „moderne și ecologice”, care deja au transformat SUA în „cel mai mare producător de hidrocarburi din lume”. Și speră că prin intrarea pe piața moldovenească Frontera Resources va deschide „o nouă epocă a investițiilor și interesului față de această țară”.

Această companie americană deja a încercat să deschidă „o nouă epocă economică” în anii 1990 în Azerbaidjan, apoi în Georgia. Acum ea s-a focusat pe Ucraina și Moldova.

Portalul de știri DirectorsTalk.net, ce publică noutățile de la Bursa de Valori din Londra, în aprilie trecut a numit Frontera Resources drept „o companie mica, care se află în faza atragerii capitalului și care, deocamdată, nu are profit, orientate spre piețele emergente din zona bazinului Mării Negre”.

Judecînd după activitatea Frontera Resources în Georgia, această corporație americană joacă mereu pe majorare, încercînd să alimenteze optimismul potențialilor investitori pentru finanțarea proiectelor sale. Potrivit datelor din 2016, volumul rezervelor confirmate ale Frontera Resources în Georgia constituia 1 miliard 925 milioane de metri cubi, însă, începînd cu 2014, compania americană a început să majoreze miza cu regularitate, ce-i drept fără confirmare documentară.

În 2014 Frontera Resources a anunțat că a depistat în Georgia zăcăminte de gaze în volum de 43 de miliarde de metri cubi. În octombrie 2015, această cifră a crescut pînă la 3,7 trilioane de metri cubi, iar peste patru luni Frontera a majorat estimările zăcămintelor descoperite pînă la cifra record de 5,3 trilioane de metri cubi. Precum glumeau georgienii, dacă această informație s-ar fi confirmat, atunci țara lor ar fi devenit al doilea Qatar.

Autoritățile de la Tbilisi au avut dubii de la bun început în privința cifrelor anunțate. Vicepremierul, ministrul energeticii Kaha Kaladze a menționat că Frontera Resources a anunțat niște rezerve de gaze care nu sînt nici în Turkmenistan și alte țări ce se ocupă cu dobîndirea gazelor și petrolului.

Experții locali la fel au fost sceptici față de datele anunțate, iar fostul guvernator al Băncii Naționale a Georgiei Roman Goțiridze a acuzat direct compania americană (din consiliul de directori, apropo, fac parte patru georgieni) de escrocherie și tentativă de a începe o „nouă rundă de acumulare a banilor”. Goțiridze a menționat o campanie similară de PR a companiei de acum 15 ani, cînd Frontera Resources a utilizat pozele cu ex-președintele Eduard Șevardnadze la zăcămîntul Taribani pentru a atrage milioanele investitorilor în proiectele sale, care s-au dovedit a fi fără rezultat.

Declarațiile privind zăcămintele colosale de carburanți în Georgia au fost făcute în momentul în care Frontera Resources purta negocieri cu Kievul privind construcția unui terminal de import al gazelor lichefiate în portul „Iujnîi” din regiunea Odessa, promițînd să asigure toată țara cu gaze naturale din Georgia. Deși, specializîndu-se pe prospectare și extragere, Frontera Resources pînă atunci nu a construit niciun terminal maritim pentru gazul lichefiat.

Estimînd indicatorii financiari ai companiei americane la acel moment (capitalizarea de piață la Bursa de Valori de la Londra de 23,63 milioane de lire sterline sau de $ 37 milioane, pierderile din 2014 în mărime de $ 12,5 milioane, cu un volum de vînzări de $ 6,4 milioane și o datorie de peste $ 40 de milioane, ca mai mare parte dintre care sînt plăți în baza obligațiunilor), portalul de afaceri din Ucraina hubs.ua a ajuns la concluzia că Frontera Resources nu are banii săi pentru construcția terminalului pentru gaz lichefiat. Prin urmare, acesta este încă un proiect de atragere a capitalului.

Venirea în Moldova a acestei companii cu pierderi, dar șmechere, la fel poate fi unul dintre aceste proiecte de „atragere a capitalului”. Apariția articolului lui Steve Nicandros privind perspectiva pentru investiții în Moldova, care a adoptat calea integrării europene se înscrie perfect în această schemă. Acum, ținînd cont de experiența Georgiei, trebuie să ne așteptăm la declarații privind zăcăminte mari de hidrocarburi pe teritoriul RM și despre viitoarea independență energetică a țării. Într-o anumită măsură, ele deja au răsunat. Precum a afirmat în cadrul unei conferințe de presă la Chișinău, pe 24 martie, coproprietarul Frontera Resources Zaza Mamulașvili, noi credem că vînăm aici zăcăminte de sute de milioane de barili de petrol.

Compania cu un volum de vînzări $ 6 de milioane va investi în prospectare … $ 6 milioane!

Unii specialiști consideră că Republica Moldova ar putea interesa Frontera Resources prin prisma zăcămintelor ucrainene de hidrocarburi. În iulie 2015, „Naftogaz” din Ucraina și Frontera Resources au semnat un memorandum de înțelegere și cooperare în domeniul prospectării și dobîndirii petrolului și gazului în Ucraina. Potrivit unor date, Frontera deja efectuează unele lucrări de prospectare pe partea ucraineană a așa-zisei Depresiuni Predobrogene, din care face parte și sudul Republicii Moldova (Leova, Comrat, Cantemir, Cahul, Taraclia).

În anii 1980-82, pe acest teritoriu au fost efectuate forări de prospectare de către specialiștii de la „Krîmecologhia”. Aici au fost depistate raioane mici de zăcăminte de gaze, la adîncimea de la 1,5 pînă la 4,5 km, precum și un șir de cîmpuri petroliere – petrolul în această regiune se află la o adîncime de 5-6 km cu resurse prognozate de circa 40 de milioane de tone. „Ponderea” sudului moldovenesc, potrivit unor date, constituia circa 5 milioane de tone de petrol și 16 miliarde de metri cubi de gaze.

Dacă Frontera Resources, într-adevăr, este interesată de sudul Ucrainei, atunci este evident și interesul față de resursele din partea moldovenească a Depresiunii Predobrogene. Potrivit contractului de concesiune semnat pe 2 ianuarie curent, corporația americană a obținut dreptul exclusiv de prospectare și estimare a zăcămintelor petroliere și de gaz o suprafață de 12 mii m.p. pe sectorul Ungheni-Basarabeasca și la sud de Vulcănești.

Potrivit directorului Institutului de Geologie și Seismologie al Academiei de Științe a Moldovei, Igor Nicoară, anume pe această linie – Ungheni-Basarabeasca – se află unul dintre zăcămintele de gaze „Berești”, care a fost deja epuizat. Iar cu cinci ani în urmă, în raionul Ungheni, în timpul aratului adînc, pe cîmp a început să se degaje gaz, pe care localnicii au început să-l folosească pentru frigărui. După acumularea gazelor a avut loc o explozie, iar specialiștii au fost nevoiți să închidă sonda.

Aproape 40% din teritoriul țării au fost transmise companiei americane în concesiune pentru 50 de ani, dintre care timp de 5 ani Frontera Resources poate efectua lucrări de prospectare și 45 – de explorare. Perioada prospectării geologice poate fi extinsă pînă la 10 ani, iar termenul de exploatare a zăcămintelor va constitui atunci 40 de ani.

Frontera Resources intenționează să investească în lucrările de prospectare pe teritoriul Republicii Moldova $ 6,3 milioane. E mult sau puțin? Pe timpuri (în 2007-2008), cînd una dintre companiile azere și-a manifestat interesul față de prospectarea zăcămintelor din Moldova, Ministerul Economiei a calculat că pentru estimarea zăcămintelor de petrol și gaz pe teritoriul țării sînt necesare circa $ 70-80 milioane. Desigur, de atunci, tehnologiile s-au perfecționat – a fost răspîndită analiza seismologică 3D, care este folosită practic în toate țările extractoare de petrol. Însă în urma analizei seismologice 2D și 3D vor trebui efectuate forări de prospectare – asta înseamnă cel puțin $ 1,5 milioane de dolari pentru un puț cu adîncimea de la 1000 m.

Prin urmare, pentru efectuarea unei prospectări detaliate, suma de $ 6 milioane este insuficientă, menționează Igor Nicoară. Potrivit specialistului, acești bani vor fi suficienți poate doar pentru obținerea informației despre terenul cercetat.

Apropo, compania americană Redeco, care în 1995 la fel a încheiat un controversat contract de concesionare cu Chișinăul pentru prospectarea zăcămintelor de petrol și gaze, desfășurarea analizelor seismometrice într-o zonă de 300-400 km și forarea de prospectare pe întreg teritoriul republicii (termenul prospectării geologice era de 10 ani, iar termenul de concesionare – 20 de ani), în primii trei ani de activitate în Moldova a investit în căutarea petrolului și gazului $ 10 milioane.

Natural sau de șist?

Pe 24 martie, în cadrul unei conferințe de presă, președintele Frontera Resources International, Zaza Mamulașvili, a asigurat jurnaliștii, iar prin intermediul lor și întreaga opinie publică din Moldova, că compania condusă de el nu are de gînd să extragă gaz de șist în Moldova. Drept exemplu, el a invocat Georgia.

„Există un potențial de gaz de șist în Georgia, unde activăm, dar noi nu-l extragem. Pe noi nu ne interesează extragerea gazului de șist”, a menţionat Zaza Mamulașvili. Însă puțini l-au crezut.

Desigur, pe de o parte, în jurul acestui subiect există multe speculații, mai ales din partea actorilor politici. Dar pe de alta – Guvernul singur a oferit motive pentru aceste concluzii: desfășurînd un tender mai mult decît dubios privind selectarea concesionarului, desemnînd drept cîștigător o companie falimentară și semnînd cu ea un contract destul de controversat. Totodată, documentul a fost semnat nu de ministrul Economiei, ci de ministrul Mediului. În același timp, Guvernul a încălcat un șir de legi. De exemplu, Legea privind statutul special al Gagauz Yeri, potrivit căreia totul ce ține de formațiunea autonomă trebuie coordonat cu organele ei de conducere. Iar de facto, potrivit contractului de concesionare cu Frontera Resources, Găgăuzia a fost dată în arendă acestei companii americane pe jumătate de secol!

„Contractul de concesionare semnat de Guvern cu Frontera Resources nu trebuia în general semnat în forma în care există. El nu conține, practic, nicio restricție”, menționează consilierul președintelui pentru probleme economice Elena Gorelova.

De exemplu, în document se spune că concesionarul obține dreptul exclusiv la prospectarea geologică a hidrocarburilor pe teritoriul stabilit, cu exploatarea ulterioară a zăcămintelor depistate. Dar ce fel de hidrocarburi – contractul nu stipulează, la fel ca și tehnologia extragerii. De aceea, experții se tem că această lacună ar putea fi utilizată ulterior de concesionar pentru dobîndirea petrolului și gazului de șist. În condițiile Republicii Moldova acest lucru ar fi o catastrofă.

„Asta înseamnă că ar putea fi folosită tehnologia fracturării hidraulice a stratului de pămînt pentru a face dobîndirea mai rentabilă, consideră doctorul în economie Mihail Poisic. Adică, în puțul forat, sub presiune înaltă, se pompează un „coctail” – amestec de apă, nisip și chimicale toxice. Acest mix distruge roca, gazul, prin fisurile și fracturile formate, pătrunde în sondă și este extras. Pentru un asemenea „coctail” este nevoie de multă apă. Totodată, apare întrebarea – ce să facem cu acest mix toxic? Deseori, el este pompat la adîncimi mari, unde este conservat. În consecință, ar putea fi afectate apele arteziene de la adîncimile de pînă la 1000 m. Iar sudul Moldovei și așa are probleme cu apa potabilă, iar aceste probleme acum s-ar putea agrava”.

De ce am avea nevoie de un asemenea „chiriaș”

Un alt punct „interesant” din contractul de concesionare cu Frontera Resources International îl constituie cota statului din dobîndirea petrolului și gazului. Pe parcursul a circa jumătate de secol, aceasta va fi de „cel puțin 1%” din venitul din vînzările hidrocarburilor extrase. Contractul de acum 22 de ani cu cealaltă companie americană – Redeco – prevedea o cifră cu mult mai acceptabilă – 20%.

„Cînd vestitul nostru multimilionar Anatol Stati a venit cu compania Ascom în Turkmenistan, unde pînă în anul 2000 el a extras petrol, lui i s-a pus condiția – 40% din petrolul extras îi revine lui, 60% - statului. În același timp, petrolul pe care îl extrăgea, trebuia să-l vîndă statului la prețuri de stat. Iar noi oferim zăcămintele noastre de hidrocarburi la un preț de nimic. Reiese cam așa: iată apartamentul meu, poți face ce dorești în el. La ce bun un asemenea „chiriaș”, care nu aduce niciun venit, ci doar face gunoi și strică mobila? Pentru că orice extracție înseamnă distrugerea landșaftului și poluarea teritoriului adiacent”, menționează Mihai Poisic.

Totodată, ținînd seama de experiența Georgiei, Frontera Resources International este un investitor nepunctual și destul de capricios. Începîndu-și activitatea în Georgia în anii 1990, Frontera Resources abia în 2011 a început prospectarea zăcămîntului „Mțare hevi” și doar în 2014 a promis să majoreze volumul extragerii de la 74 de mii pînă la 7 milioane de metri cubi pe zi sau pînă la 2,5 miliarde de metri cubi pe an. Ceea ce nu a mai avut loc.

Anul trecut, cînd Ministerul Energeticii al Georgiei a cerut de la Frontera Resources să prezinte planul de lucru pentru confirmarea reală a resurselor de gaze naturale în Estul Georgiei, ministrul adjunct Mariam Valișvili a menționat că compania americană nu a fixat extragerea comercială, deși contractul și regulile de reglementare o obligau să facă acest lucru.

Însă imediat ce Tbilisiul a încercat să tragă investitorul la răspundere, Frontera Resources și-a utilizat pîrgiile pentru exercitarea presiunii politice.

Astfel, în cadrul unei conferințe de presă în problemele securității și energeticii în regiunea Mărcii Negre, desfășurate la Washington de Consiliul Atlantic (o organizație neguvernamentală considerată drept portavoce a NATO), președintele Consiliului de directori al Frontera Resources, Steve Nicandros, a declarat: „În Georgia noi am găsit o cantitate mare de gaz natural, care va fi gata pentru piață. Pentru asta sînt importante securitatea și încurajarea investițiilor. Iar în acest scop, avem nevoie de un guvern care își îndreaptă toate eforturile spre implementarea reformelor. În Ucraina noi am văzut pași semnificativ de reformare a pieței energetice, iar în Georgia totul are loc invers”.

Și iată acum acest investitor falimentar, dar destul de influent (Steve Nicandros mai este și membrul Consiliului de directori al Consiliului Atlantic!), a venit și în Moldova …
0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?