Borozan: Orașul trebuie să-și recupereze unele terenuri

Borozan: Orașul trebuie să-și recupereze unele terenuri

Arhitectul-șef interimar al orașului a explicat de nu se respectă Planul general al Chișinăului.

Mulți dintre chișinăuieni consideră că capitala Moldovei nu are deloc un plan urbanistic general. Specialiștii consideră că acesta este depășit.

În decembrie 2015 Consiliul municipal Chișinău (CMC) a adoptat o decizie (la propunerea fracțiunii comuniștilor și consilierilor fără de partid) privind actualizarea Planului urbanistic general al Chișinăului. Aceasta obligă Direcția generală arhitectură, urbanism și relații funciare să desfășoare un tender pentru a selecta o companie ce va elabora proiectul de actualizare a Planului urbanistic general și a Planului de amenajare a teritoriului în capitală. Ce s-a făcut sau ce se face în acest sens? Despre aceasta am vorbit cu arhitectul-șef interimar al capitalei, Sergiu Borozan.

- Ultimele modificări ale Planului urbanistic general au fost elaborate și aprobate de Consiliul municipal în anul 2007. În calitate de document suplimentar, în 2008 a fost aprobat Regulamentul construcțiilor. O dată în patru ani, în Planul general trebuie introduse unele modificări, dar el trebuie realizat. Pentru aceasta sînt necesare mijloace și dorința de a lucra permanent asupra îmbunătățirii vieții în oraș. Însă lipsa finanțelor nu a permis implementarea multor decizii din Planul general. În primul rînd, aceasta se referă la schema transportului, circulația transportului public, privat.

- Care este elementul principal din această schemă de transport?

- Ea prevedea trei centuri de transport. Drumul extern de centură începea pe str. Băcioii Noi, făcea legătură cu traseul spre Odessa, ce trece de la șoseaua Balcani, și se încheia la șoseaua Hîncești. Deoarece drumul era preconizat în exteriorul orașului, el trebuia administrat de Administrația Drumurilor, ce se subordonează Ministerului Transportului. Ei au studii de fezabilitate și alte decizii de proiect în privința acestei centuri. Din cîte cunosc eu, se așteaptă niște fonduri pentru construcția ei. Adică, această șosea de centură, deși în altă formă, totuși va apărea.

Partea istorică a orașului trebuia să formeze o centură internă, centrală – str. Albișoara, Mihai Viteazul, bd. Negruzzi și str. Mateevici. Dar dacă str. Mateevici va fi extinsă pînă la parametrii tehnici necesari, atunci o parte a străzii va trebui demolată complet. Iar acolo se află monumente istorice. De aceea, nu e posibilă construcția unui drum de centură, care ar soluționa problema circulației transportului anume în zona istorică.

Cea de-a doua sau centura din mijloc era prevăzută de la str. Grenoble, Cuza-vodă, Mircea cel Bătrîn, Sadoveanu, Studenților, prin Poșta Veche pînă la Telecentru, prin Buiucani. Această șosea de centură, de asemenea, este marcată clar, însă dacă pentru reparația unei străzi este nevoie de mulți bani, atunci pentru construcția unor străzi noi, desigur, sînt necesare și mai multe mijloace. Iar unele sectoare trebuie construite din nou. De exemplu, de la str. Muncești trebuia să se treacă spre Calea Basarabiei (aici trebuia să fie un pod, dar el nu-i). De la Calea Basarabiei spre Ciocana de jos și mai departe – bd. Mircea cel Bătrîn, la fel, trebuiau construite porțiuni de străzi.

Str. I. Dumeniuc nu este construită conform parametrilor necesari. Ea este mai îngustă. Fragmentul de la str. Doina pînă la str. Petricani în general nu există, acolo sînt doar niște drumuri de țară. Apoi de la str. Petricani, prin Parcul „La izvor” trebuia să fie o conexiune cu Calea Ieșilor – o bucată destul de mare, care trebuia construită din nou. Iar de la Calea Ieșilor trebuia construită o magistrală pînă la str. Vasile Lupu și mai departe – pe cîmpuri pînă la șoseaua Hîncești, adică cîteva zeci de kilometri.

- De ce nu se execută Planul urbanistic general?

- Una dintre cauzele neexecutării Planului urbanistic general constă în faptul că atunci cînd a fost publicat Planul construcțiilor în 2008, el a fost aprobat pentru toate zonele, în afară de cea centrală, din cauză că nu a fost stabilită dezvoltarea bd. Cantemir (se presupunea prelungirea lui). De aceea nu a fost finalizat nici Regulamentul de întreținere și protecție a monumentelor amplasate în zona istorică a centrului orașului.

Potrivit legii, mai întîi trebuie să aprobăm concepția schemei de transport și doar după asta putem modifica Planul urbanistic general. În anul 2011 Institutul „Chișinăuproiect” a început lucrul asupra schemei complexe de transport și asupra planului urbanistic al zonei centrale. Această activitate a fost finalizată, conform caietului de sarcini, dar nu a fost aprobată. Asemenea planuri urbanistice trebuiau să obțină avizul pozitiv al Ministerului Culturii, Ministerului Transporturilor, Ministerului Dezvoltării Regionale și Construcțiilor, AȘM și altor instituții și să fie prezentat în cadrul audierilor publice. În timpul acestor dezbateri au răsunat multe observații. Propunerile expuse în cadrul audierilor publice le introducem în planul nostru de activitate. De aceea, aceste documente nu au ajuns pînă la Consiliul municipal. În plus, pentru aceste lucrări trebuia elaborat caietul de sarcini pentru introducerea modificărilor în Planul general.

A fost creat un grup de lucru în care au intrat consilieri din CMC, reprezentanți ai ministerelor interesate, ai instituțiilor de stat („Chișinăuproiect”, ”Urbanproiect”, ”Ruralproiect”) și arhitecți cu experiență – în total aproape 30 de persoane. În timpul apropiat acest grup se va reuni. Noi dorim ca acest grup să fie în format extins, pentru ca reprezentanții tuturor fracțiunilor din CMC să știe de la bun început ce se propune și ce se face, pentru a le fi mai ușor să adopte proiectele în cadrul CMC.

Deoarece au apărut multe întrebări privind magistrala de tranzit ce urmează a fi trasată prin zona istorică, în conceptul schemei de transport va fi propusă o alternativă acestei magistrale. Noi trebuie să calculăm bine cît transport are acces în zona centrală și cu ce destinație. Poate în zona istorică nu trebuie să fie obiecte mari, unde zilnic se adună un număr mare de mijloace de transport și, posibil, acestea vor trebui scoase din zona centrală.

- Există o opinie că Planul urbanistic general, actualizat în 2007, nu a fost executat în proporție de 80%, alții spun că de 95%. Care este viziunea Dvs.?

- Implementarea Planului urbanistic general este prevăzută pentru aproximativ 15-25 de ani. Iar la fiecare patru ani el trebuie actualizat. Anterior era mai ușor de soluționat toate problemele privind implementarea lui, dar odată cu trecerea la economia de piață, au apărut complicații.

În primul rînd, începînd cu anul 1991, Planul general existent astăzi a început să fie considerat nul, de aceea el trebuia aprobat din nou. În al doilea rînd, în partea centrală a capitalei multe terenuri au fost transmise în proprietate privată, ceea ce a fost o greșeală. Acest lucru trebuia făcut doar după efectuarea tuturor lucrărilor necesare de construcție a străzilor, de extindere a lor etc., pentru că azi cînd trebuie să facem ceva, ne ciocnim de dreptul la proprietatea privată. Și deși există Legea privind exproprierea, ea nu prevede toate mecanismele juridice, mai ales în cazul construcțiilor urbane, cînd oamenii trebuie impuși să renunțe la proprietatea lor, oferindu-le ceva în schimb. Adică legislația trebuie modificată. Serviciile Primăriei trebuie să elaboreze propunerile respective de modificare, să le înainteze Ministerului, apoi Guvernului și Parlamentului.

Degrabă va fi adoptat Codul urbanismului, care va obliga toate localitățile să elaboreze cît mai urgent documentația de urbanism. Fără ea nu pot fi făcute schimbări cardinale în construcții. Pentru ca orașul să se dezvolte corect, Primăria trebuie să se includă în toate aceste lucrări. În orice plan urbanistic al zonei centrale, Primăria trebuie să participe activ. În primul rînd, aceasta trebuie să stabilească zonele protejate, iar toate aceste lucrări trebuie supravegheate de Primărie.

Foarte multe clădiri istorice – monumente de importanță națională sau locală – se află în proprietate privată. În baza cărei legi proprietarii pot fi impuși să repare fațadele și să întrețină clădirea pentru ca ea să nu degradeze? În alte țări toate lucrările exterioare sînt efectuate de serviciile publice. Astfel, în Franța proprietarii monumentelor nu au dreptul să schimbe din capul lor nicio fereastră. Dacă în fațada unei asemenea clădiri au apărut fisuri, atunci serviciul special inspectează și o repară. Modificările sînt admise doar în interiorul clădirilor istorice. Iar la noi nu există posibilitatea de a impune oamenii să întrețină clădirile istorice. Totodată, restaurarea e scumpă, iar proprietarii o pot face necalitativ, deoarece trebuie ridicate proiecte, fotografii etc.  

În perioada sovietică multe clădiri istorice au fost date sub locuințe. Acolo au fost efectuate diferite reparații, pe care nimeni nu le-a verificat. Este un volum mare de lucru pentru a aduce în ordine și a restaura aceste monumente. În noul plan urbanistic al zonei centrale deja există un regulament (ce-i drept el trebuie finalizat) privind faptul cum trebuie evaluate, inspectate și întreținute aceste clădiri.

Noi ne mișcăm înainte, dar cu pași mici.

- Veți reveni la șoselele de centură? De centura exterioară se ocupă acum Ministerul Transporturilor, iar celelalte două vor apărea?

- Sigur că vom reveni. În ultimii zece ani, situația din capitală s-a schimbat. Numărul mijloacelor de transport a crescut de cîteva ori. De aceea, acum trebuie calculate din nou fluxurile de transport. Cea mai mare influență asupra numărului de vehicule o au obiectele amplasate în centrul orașului. În special, multe obiecte comerciale, unde oamenii vin cu mașinile. În plus, au apărut multe instituții, inclusiv internaționale, la care noi anterior nici nu am visat. De aceea, vor fi propuse alternative de decongestionare a centrului.

Instituțiile administrative pot rămîne în aceleași clădiri, iar centrele de afaceri pot fi amplasate în apropierea centurilor și rîului Bîc. Împreună cu Ministerul Ecologiei lucrăm asupra unui proiect ce prevede extinderea albiei și amenajarea rîului Bîc. Acest lucru este necesar pentru că el s-a transformai într-un izvor, în apă este mult gunoi. Acest fapt va fi prevăzut în Planul general. În partea economică va fi descris planul de acțiuni pentru executarea lui. În oraș s-au acumulat foarte multe probleme. Deoarece este imposibil să le soluționăm pe toate odată, noi am decis să ne concentrăm inițial pe Planul general al zonei centrale a capitalei și de acolo să mergem spre periferii.

Cînd caietul de sarcini va fi elaborat și aprobat de Consiliul municipal, atunci vom stabili și termenii de executare a Planului urbanistic general. Conceptul modificării Planului general de urbanism trebuie aprobat de CMC pînă la finele anului.

- De cît timp va fi nevoie pentru a actualiza Planul urbanistic general?

- După aprobarea conceptului noi vom lucra detaliat asupra lățimii străzilor, liniilor roșii. Sînt mii de kilometri. Noi planificăm această activitate pentru anul viitor și o vom îndeplini timp de un an, pornind de la faptul că „Chișinăuproiect” deja are niște proiecte, care doar trebuie completate.

- În afara schemei de transport, ce mai trebuie să conțină Planul general de urbanism?

- Pentru implementarea Planului urbanistic general este nevoie și de elaborarea planurilor zonale, apoi planurilor detaliate, în care se va vedea clar ce și cum trebuie modificat. De aceea, va trebui modificat și regulamentul în construcții existent în prezent. Trebuie să ținem cont că pentru prima dată în condițiile economiei de piață sînt elaborate cîteva capitole ale Planului, care în actualul document lipsesc. După privatizarea în masă a terenurilor în perioada 2005-2007, în Planul general nu a fost prevăzut modul de circulație a acestor terenuri – cum vor trece ele din proprietate privată în cea publică. Acum, cînd proprietatea asupra pămîntului s-a stabilizat, în activitățile noastre privind planurile urbanistice acest aspect va fi luat în considerare și va fi stabilit cine este proprietar și prin ce mecanism vom putea returna aceste terenuri în proprietatea orașului.

- Cred că planurile zonale trebuie să prevadă unde trebuie amplasate obiectele de menire social-culturală – grădinițe, școli, supermarketuri etc.

- Acestea trebuie reflectate în Planul urbanistic general, iar în planurile zonale se calculează mai detaliat numărul populației ce locuiește în acea zonă și, poate în acest sens, va trebui de majorat numărul grădinițelor și școlilor sau va trebui să le extindem.

- O parte dintre grădinițe au fost privatizate, ele nu mai există. Cînd va fi actualizat Planul urbanistic general, vom trebui să marcăm din nou locurile de amplasare a grădinițelor? Doar orașul are nevoie de ele.

- A fost o greșeală că aceste grădinițe au fost cedate, iar multe dintre ele aparțineau unor întreprinderi. Dacă acestea au dispărut, odată cu ele au falimentat și grădinițele. Trebuie create noi grădinițe, poate nu cu 240, 360 sau 450 de locuri, dar mai puține.

- Pentru construcția unei grădinițe este nevoie de teren, iar particularii nu construiesc grădinițe.

- Deocamdată nu construiesc. Dar vor apărea firme private care răscumpără pămînturile, solicită certificatul de urbanism, autorizarea pentru construcția instituțiilor pentru copii. Există asemenea exemple. Și ele vor fi tot mai multe.

- Cum trebuie amplasate ele în Planul urbanistic general?

- Un asemenea obiect trebuie să existe într-o zonă, dar nu într-o clădire concretă. Cînd se face un plan mai detaliat, se stabilește și terenul. Dar poate apărea un agent economic care va propune să construiască acest obiect pe terenul său. Atunci prima variantă decade.

- Dar toți vor să construiască complexe locative, și nu grădinițe. Dacă în Plan ar fi fost planificată o grădiniță, iar Primăria ar fi scos la licitație terenul pentru construcția grădiniței, acest fapt ar stimula apariția acestor obiecte. Însă, deocamdată, acest lucru nu se face.

- Totul este dictat de partea economică. Deoarece apare necesitatea în grădinițe, agenții economici sînt flexibili și reacționează foarte repede. Se pare că, deocamdată, acest proces este frînat și de anumite particularități legislative, din a căror cauză instituțiile private preșcolare sînt numite nu grădinițe, ci centre. Cînd va fi permis oficial să fie numite grădinițe, iar deschiderea lor va fi avantajoasă, atunci se vor găsi și doritori de a le construi.

- Care e situația obiectelor comerciale mari?

- În fiecare cartier, sector trebuie să existe centre comerciale.

- De ce nu în afara orașului?

- Noi nu le putem construi doar în afara orașului. În acest caz, oamenii cu transportul vor pleca din oraș, apoi vor veni înapoi. De ce să creăm deplasări în plus, cînd aceste obiecte pot fi amplasate în sector?

 - Adică Planul urbanistic general trebuie să prevadă și niște locuri pentru obiectele comerciale?

- În mod obligatoriu. Noi trebuie să sistăm comerțul în buticuri pe străzi și în piețe. În fiecare sector sînt piețe. Reiese că, pe de o parte, locuitorii sînt împotriva Kaufland și altor agenți, iar pe de alta – ei sînt împotriva demolării acestor gherete. Dacă noi vom interzice acest comerț, ei vor începe amplasarea magazinelor la parterele caselor de locuit. În toate orașele lumii parterele sînt comerciale, de aceea, nici noi nu avem altă cale. Cînd începi să interzici comerțul stradal, comercianții ies la proteste și ne roagă să nu-l interzicem. E clar că oamenii trebuie să cîștige bani cumva, dar acest lucru trebuie făcut civilizat.

- Există opinii că în oraș nu există niciun fragment amenajat la nivel înalt, pe care să nu ne fie rușine să-l arătăm turiștilor. Sînteți de acord cu această afirmație sau la noi există totuși locuri frumoase?

- Deocamdată sînt puține. Dar tentative există. De exemplu, strada pietonală.

- Se spune că ea e oribilă și făcută anapoda.

- Aceasta este traversată de transport, iar calitatea pavajului lasă de dorit. Se preconizează transformarea străzii 31 august în una pietonală. Chiar și Ambasada Franței colaborează cu noi în acest proiect. Dar mai întîi trebuie soluționată problema circulației transportului în zona centrală. Există străzi, ca Veronica Micle, care pot fi ușor transformate în pietonale, sau strada Mitropolitul Varlaam. Partea centrală a orașului – de la Casa Guvernului pînă la rîul Bîc – trebuie amenajată. Toate aceste nuanțe vor fi luate în calcul în noile planuri de urbanism.

- Puteți să ne explicați de ce la noi construcțiile sînt atît de haotice, iraționale?

- Pentru că oamenii sînt proprietari de terenuri, iar noi nu avem dreptul să le interzicem să construiască acolo.

- Dar există linii roșii, anumite cerințe?

- Noi ținem cont de ele. Și respectăm toate normele urbanistice. Dar astăzi aici apare o clădire, mîine – alta.

- Iar faptul că ele nu sînt în armonie una cu alta? Orașul a devenit urît.

- Vom aduce totul în ordine.

- Dar nu se poate demola ceea ce deja a fost construit. Avem cerințe că, dacă stă o clădire istorică, atunci alături de ea alta nouă trebuie construită astfel încît să se îmbine armonios cu cea veche.

- Asemenea cerințe există, însă totul depinde și de experiența arhitecților noștri. Consiliul urbanistic aprobă proiectul, dar există și Legea privind dreptul de autor. Dacă îi spui arhitectului că aici nu e corect, nu e acel stil, nu a fost făcut cum trebuie, atunci el are dreptul să se plîngă, pentru că el ca autor consideră că așa e mai bine. Există multe obiecte ce nu se înscriu în spațiul înconjurător. Dar sînt și obiecte vechi, care au o sută de ani, construite în stil clasic, dar sînt și case ale căror stil nu e clar. Cel mai probabil, este vorba de arhitectura populară. Noi nu trebuie să construim în același stil ca și vechiul obiect, noi trebuie să construim în stil modern. Dar ele trebuie să se privească armonios împreună.

- Se spune că orașul a devenit hidos.

- Pentru că se construiește neplanificat. Trebuie luată o zonă în perimetrul unor străzi, elaborat proiectul și de restaurat complet sau de reconstruit. Atunci această zonă va arăta altfel. Dacă totul s-ar face în complex, atunci ar fi normal.

- Dar e real să luăm o zonă?

- E real, pentru că, dacă luăm orice cartier, chiar în zona centrală (mai ales e comod în partea de sus a orașului, unde schema e pătrată) și îi revitalizăm, stabilind ce monumente sînt, să stabilim o zonă de protecție a acestor monumente, ce poate fi construit și ce nu. După asta se desfășoară concursul cine va proiecta și cine va construi. Iar dacă se poate, atunci, în ce stil și ce trebuie să fie acolo. Astfel, cînd am stabilit toate acestea într-o zonă, putem trece la alta etc. Dar decizia de proiect este necesară pentru ca totul să funcționeze în complex. De toate aceste acțiuni vom ține cont în planul urbanistic al zonei centrale, cum să realizăm toate acestea, și chiar să elaborăm un regulament.

Totul depinde și de finanțe și voință politică, pentru că deseori anume voința politică încurcă sau, dimpotrivă, stimulează dezvoltarea. În acest caz noi așteptăm că va stimula. Societatea așteaptă că ceva se va schimba în acest oraș. Noi la fel încercăm și dorim să facem acest lucru.

- Vă mulțumim pentru interviu.


 

Ați găsit eroarea în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Comentarii Adăugați un comentariu4 comentari

Urbanist 11 mai. 10:04

Для наведения порядка в городе необходимо провести инвентаризацию земель, запретить передавать в частную собственность муниципальные участки. В документации строго соблюдать соотношение участков под жильем, общественными территориями, необходимыми для размещения социально- бытовых учреждений всех уровней (микрорайонного, секториального, городского). Не делать усеченных детальных и зональных планов для посадки единичных жилых домов, без рассмотрения баланса демографических, бытовых и социальных вопросов, как это требует градостроительное законодательство. В градостроительстве та же болезнь, что и в Молдове в целом: абсолютное несоблюдение законодательства!!!

Дмитрий 2 mai. 23:27

Внятного ответа на вопрос, почему город уродливыи?Так и не услышал
только бред - Потому что люди владеют частными участками, и мы не имеем права им запрещать там строить.Хотя припел привер как надо правильно поступать- Например, во Франции владельцы памятников не имеют права ни окно заменить по своему усмотрению, ни даже форточку. Если на фасаде такого здания появились трещины и т.д., то специальная служба инспектирует его и ремонтирует. Переделки допускаются только внутри исторических зданий.

гари 2 mai. 16:52

Можно объяснить, почему у нас такая хаотичная, бестолковая застройка?

- Потому что люди владеют частными участками, и мы не имеем права им запрещать там строить.

- Но есть же красные линии, какие-то требования?

- Мы их придерживаемся. И все эти градостроительные нормы мы соблюдаем. Но, сегодня здесь появляется одно здание, там завтра – другое.
Во первых нужно всех этих Серджиу Борозан и его коллег и всю примэрию уволить к чертям собачьим так как от них ни какого толка ,только трепятся и непонятно для чего они там вообще сидят .
Во вторых чтоб что то делалось нужно было на протяжении 25 лет независимости не воровать и не брать откаты и взятки причем на всех уровнях и в том числе архитекторов это тоже касается .
В третьих нужно делать все во время и иметь желание, нужные знания и определенный склад ума которым не обладают больше половины тех кто работал в этой сфере и работает сейчас .
В четвертых ничего уже не поменять это примерно как старое здание которое рушиться ,его спасти не возможно и как то отреставрировать потребуется много сил и денег проще снести и построить на его месте что то новое и красивое так и с этими всеми архитекторами и начальниками а так же примаром нужно от всех избавиться и набрать нужных и талантливых людей чтоб что то вышло а при нынешней системе и законах которые не соблюдаются это сделать не реально .
Так и живет .

fdgfd 2 mai. 11:52
Deleted
Mai multe

Adăugaţi Comentarii

captcha

tu ești reporter

Fiți coautorul nostru! Dacă aveți o știre interesantă împărtășiți-ne-o și nouă!


captcha

Întrebarea zilei Toate

load