În programul cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), Republica Moldova a recurs la o abordare foarte conservatoare în privinţa datoriei publice.
În cadrul unui interviu oferit revistei "Profit", ministrul Finanţelor, Octavian Armaşu, a spus că nimeni nu intenționează să majoreze nivelul datoriei publice.
"Indicele datoriei publice pentru următorii ani este verificat strict şi este legat de PIB. Programul nostru financiar este planificat astfel, încît indicele datoriei publice să nu crească", a subliniat ministrul.
Întrebat dacă există probabilitatea ca datoria de stat să se micşoreze sau să fie "îngheţată", ministrul a spus că mărimea datoriei la nivelul de 40% din PIB permite statului să se simtă destul de confortabil.
"Noi vom putea deservi un astfel de nivel al datoriei, nu va fi o povară peste măsură. Şi statul va putea, totodată, să finanţeze proiecte, să creeze infrastructura necesară şi condiţii pentru dezvoltarea economică şi pentru creşterea PIB-ului", a menţionat Octavian Armaşu.
Referindu-se la problema majorării considerabile a datoriei, în 2016, în urma transmiterii obligaţiunilor Ministerului Finanţelor către Banca Naţională (BNM) drept garanţie a Guvernului pentru creditele oferite de BNM celor trei bănci falimentate, ministrul a recunoscut că istoria miliardului furat a provocat o reacţie destul de clară şi justificată în societate.
"Dar trebuia găsită neapărat o soluţie. Din punct de vedere pragmatic, considerăm că am luat o decizie corectă atunci cînd am coordonat cu FMI emiterea obligaţiunilor şi transmiterea lor către BNM, asumîndu-ne angajamentul de a le achita în decurs de 25 de ani. Noi oricum trebuia să facem asta. Dacă nu am fi făcut-o, atunci, potrivit Legii cu privire la BNM, banca ar fi impus garantul – statul – să întoarcă aceeaşi sumă, dar în decurs de cinci ani – ceea ce, fiţi de acord, ar fi fost cu mult mai dificil pentru buget", a explicat ministrul.
Potrivit lui, Moldova trebuie să se orienteze spre creşterea economică.
"Bugetul nostru este destul de mic şi aceasta este problema noastră. Dacă vom obţine o creştere economică esenţială, atunci Moldova va avea mai multe oportunităţi financiare nu doar pentru deservirea datoriei publice, dar şi pentru finanţarea proiectelor de dezvoltare a economiei", consideră Armaşu, subliniind că problema achitării obligaţiunilor BNM nu va mai fi atunci atît de acută.
În acelaşi timp, ministrul a menţionat necesitatea ca statul să ia măsuri şi să depună eforturi pentru a recupera cît mai mult din banii care au fost furaţi de la cele trei bănci în anii 2014-2015.
Adăuga comentariu