X 
Transnistria stiri: 1392
Eurovision stiri: 502

Reforma aparatului de stat: „epurările” totale se fac, de regulă, toamna

12 apr. 2017,, 14:25   Politică
12816 2

Xenia Florea

Pînă în toamna acestui an trebuie să apară o nouă structură a Guvernului.

„Premierul intenționează ca bugetul anului viitor să fie construit deja în baza noii structuri”, a declarat pentru noi.md unul dintre funcționarii Guvernului. Ministerul Finanțelor, ce-i drept, încă nu a început lucrul asupra proiectului bugetului pentru 2018. Ministerul Finanțelor este concentrat, deocamdată, asupra politicii fiscale pentru anul viitor. De aceea, reprezentanții ministerului nu pot spune, dacă bugetul pentru 2018 va fi bazat pe noua structură „optimizată” a puterii executive.

Obligații sporite

Cabinetul de Miniștri de jumătate de an trebuia să funcționeze deja într-o nouă componență. În aprilie trecut, făcînd bilanțul activității a 100 de zile ale Guvernului său, premierul a declarat că pînă în toamna anului 2016, numărul ministerelor și agențiilor va fi redus cu o treime. Precum a declarat Pavel Filip, aceasta va fi „cea mai ambițioasă și profundă, precum și cea mai complicată reformă a administrației publice centrale, desfășurată vreodată în Moldova”. Pentru implementarea ei Uniunea Europeană era gata să aloce 50 de milioane de euro sau 1 miliard de lei. Dar în toamna anului 2016, totul s-a limitat la asumarea obligațiilor sporite – aparatul de stat va fi reformat radical, numărul ministerelor va fi redus de la 16 pînă la 9, cheltuielile pentru întreținerea birocrației vor fi reduse etc.

Acum două săptămîni, la Bruxelles, în cadrul celei de-a treia ședințe a Consiliului de Asociere RM-UE, la care a fost examinat modul de îndeplinire a obligațiilor de către partea moldovenească față de partenerii europeni, Pavel Filip a reiterat faptul că puterea executivă a Republicii Moldova va fi optimizată. Reforma administrației publice este una dintre obligațiile Chișinăului în fața Bruxelles-ului încă din perioada 2014-2015! Adică partea moldovenească întîrzie catastrofal.

Acum, Guvernul numește noi termene ale „optimizării” sale – toamna anului 2017. Precum a declarat pentru noi.md directorul Centrului de Implementare a Reformelor Iurie Ciocan (această structură va fi în subordinea directă premierului, fiind creată inclusiv pentru reformarea sistemului administrației publice), instituția ce o conduce a pregătit „viziunile” și planurile calendaristice ale optimizării aparatului de stat, însă deocamdată, toate sînt cu date deschise.

„Pentru lansarea reformei aparatului public este necesară o declarație politică privind startul ei. Imediat ce premierul va face acest lucru, atunci și noi vom închide datele în planurile calendaristice”, a menționat Iurie Ciocan.

Super-ministere fără super-miniștri

Experții privesc cu scepticism atît noile termene, cît și viitoarele epurări din cadrul guvernului.

„Oamenii care pricep cîte ceva în acest domeniu înțeleg că pentru realizarea acestei reforme de amploare este nevoie de cel puțin 1-2 ani, în cazul în care există o concepție clară și investiții financiare mari”, spune directorul Institutului de Studii Diplomatice, Politice și de Securitate Valeriu Ostalep. Însă pînă în prezent noi nu am auzit nicio concepție clară. Faptul că Guvernul a adoptat anul trecut Strategia reformei aparatului public central pentru 2016-2020 nu înseamnă nimic. Strategia este o declarație de intenții. Dar ați auzit să ni se spună: un minister va fi unit cu altul pentru că …? Sau că o anumită subdiviziune va fi transformată într-o structură separată, iar aceasta este necesar pentru …? Nu. Totul e la nivelul zvonurilor și presupunerilor. Da, a fost efectuată o anumită analiză a funcționalității aparatului nostru public cu ajutorul partenerilor de dezvoltare. Însă partenerii pot cere ce vor, dar noi trebuie să acționăm, reieșind din specificul și interesele noastre, dar nu din interesele FMI, Uniunii Europene sau ale SUA. Pentru mine FMI sau UE încă nu înseamnă un indicator automat al profesionalismului”.

În prezent, în structura administrației publice centrale sînt 16 ministere. În cadrul reformei aparatului de stat, numărul acestora va fi redus pînă la 9-10. Însă o perioadă, au circulat zvonuri că Ministerul Agriculturii va fi comasat cu Ministerul Economiei, Ministerul Transportului – cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor sau cu Ministerul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor, Ministerul Muncii va fi comasat cu Ministerul Sănătății, iar Tineretul, Cultura și Educația vor conviețui sub același acoperiș.

În toamna anului trecut, Agenția InfoMarket, cu referire la sursele sale, a comunicat că în cadrul reformei administrației de stat este planificată păstrarea intactă a șase ministere (Ministerul Finanțelor, Ministerul Economiei, MAI, Ministerul Apărării și Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene). Celelalte vor fi amestecate și extinse. De exemplu, Ministerul Agriculturii va fi unit cu Ministerul Mediului și parțial îi vor fi delegate funcțiile Infrastructurii și Construcțiilor și Dezvoltării regionale. Iar Ministerul Tehnologiei Informațiilor va fi comasat cu Ministerul Transporturilor.

„Singurul lucru care-l pot spune clar despre viitoarea structură a Guvernului este că Agenția Proprietății Publice ar putea fi scoasă din subordinea Ministerului Economiei și transmisă în gestiunea directă a Guvernului. Concomitent, toate întreprinderile de stat, care în prezent se află în subordinea diferitelor ministere și departamente vor fi luate și transmise în gestiunea Agenției Proprietății Publice pe lîngă Guvern”, a declarat pentru noi.md unul dintre funcționarii publici.

„Dacă reieșim din faptul ce s-a spus deja, în cadrul reformei aparatului de stat vor fi create super-ministere, spune Valeriu Ostalep. Însă în condițiile noastre, un asemenea sistem al mega-giganților în cadrul puterii executive pur și simplu nu va funcționa. În primul rînd, funcționarii publici nu au motivație specială de a-și schimba locul de muncă. În al doilea rînd, cei mai mulți miniștri nici nu sînt specialiști în domeniile, pe care le gestionează. Un epidemiolog inițial este numit ministru al Transportului, apoi ministru al Apărării, un jurnalist este pus în fruntea Ministerului Educației, Ministerul Justiției este condus de un fost manager în domeniul transporturilor și această listă poate continua. Despre ce fel de gestiune mai flexibilă și mai eficientă poate fi vorba cu o asemenea abordare a problemei personalului?

Analistul politic Victor Ciobanu este solidar cu colegul său: „Pe timpuri deja a fost creat un asemenea super-gigant – Ministerul Economiei, care includea Ministerul Industriei, Ministerul Energeticii și un șir de alte structuri de stat. În cadrul reformei acestuia, ni se spunea că acest minister va deveni un „înalt consiliu economic”, „creierul” economiei moldovenești. Însă eu nu am mai auzit demult de acolo ceva clar și strategic. Se pare că ultimul document de acest fel a fost Strategia Națională de Dezvoltare a Moldovei 2020, scrisă acum cinci ani, cînd ministru al Economiei era Valeriu Lazăr”.

În opinia lui Valeriu Ostalep, pentru a asigura o eficiență reală a activității aparatului de stat, în actualele condiții, nu trebuie amestecate ministerele și departamentele, dar pentru început trebuie trasate prioritățile pentru perspectiva apropiată, iar în baza lor – create structurile puterii executive.

„Noi trebuie să specializăm ministerele ca ele să acționeze clar, conform priorităților stabilite. Dacă prioritatea noastră curentă sînt drumurile europene, trebuie creat Ministerul Drumurilor, fără transport – care se va ocupa cu lucrul său. Dacă prioritatea noastră este crearea locurilor de muncă, trebuie creat Ministerul Muncii, fără Protecție Socială și alte subdiviziuni. Asta nu înseamnă că alte ministere trebuie lichidate sau reduse. Dar pentru ca în țară să fie făcut ceva real, dar nu declarativ, atunci este nevoie de o detailare. În cadrul mega-ministerelor, toate prioritățile și planurile strategice, oricît de mult nu ar fi anunțate, pur și simplu se vor dizolva și dezintegra”, consideră Ostalep.

„Dimineața –banii, seara – scaunele”

Îndoielile experților că în această toamnă Guvernul va lansa o reformă reală a aparatului de stat sînt legate și de faptul că anul 2018 este anul alegerilor parlamentare.

„Actuala structură a puterii executive de bine de rău, dar funcționează”, menționează Victor Ciobanu. Și iată aceste 16 ministere vor fi amestecate, unite, împărțite. Funcționarii de stat ai ministerelor lichidate încep să plece, să se stabilească la noile locuri, încearcă să înțeleagă care vor fi funcțiile lor. Este o reformă lungă și dureroasă, însoțită de reducerea temporară a eficienței activității. De facto, asta înseamnă paralizarea Guvernului. Și toate acestea într-un an electoral!”

Conform declarațiilor premierului, în cadrul reformei administrației publice, aparatul de stat urmează a fi redus cu aproape o treime.

„Închipuiți-vă că în anul electoral, în organele administrației publice centrale vor fi reduși 20-30% dintre funcționari, adică oamenii care, de fapt, constituie baza electorală a PDM. De aceea, e puțin probabil că coaliția de guvernămînt va forța reforma administrației publice. Cu atît mai mult cu cît Strategia reformei aparatului public central, adoptată vara trecută, le oferă această posibilitate. Documentul este prevăzut pentru perioada 2016-2020: în 2016-2018 vor trebui reformate organele puterii centrale, în 2019-2020 – organele puterii locale. Adică anii 2017-2018 pot fi folosiți pentru elaborarea și examinarea diferitor planuri, regulamente, programe și altor documente pentru executarea Strategiei reformei aparatului public central sau pentru mutarea hîrtiilor”.

Așa că reforma de „optimizare” a aparatului de stat, în timpul apropiat, cel mai probabil, va fi lansată. Și pînă în toamna anului 2017, în structura Guvernului într-adevăr vor avea loc unele modificări. Însă, precum consideră Valeriu Ostalep, cel mai probabil, acestea vor fi făcute din contul reducerii ministerelor și departamentelor, conduse în prezent de liberali – iar asta deja nu e reformă, ci reglări de conturi în interiorul coaliției.

Premierul va putea raporta despre „reducerea semnificativă” a aparatului birocratic în cadrul reformei și datorită locurilor vacante din organele publice. Anul trecut, în organele administrației de stat erau circa 1300 de locuri, iar în administrațiile locale – circa 400.

În final, urmînd tactica „grăbește-te încet”, Guvernul, pe de o parte, nu va prejudicia planurile electorale ale democraților. Iar pe de alta – va putea raporta în fața partenerilor de dezvoltare despre respectarea exactă a obligațiilor sale în cadrul implementării Acordului de asociere cu UE și va obține, totodată, un bonus – accesul la cele 50 de milioane de euro promise de UE. Totodată, UE intenționează să ofere acești bani în calitate de grant, iar asta înseamnă că modul de valorificare și cheltuire a lor nu va fi verificat de Curtea de Conturi.

Apropo, o situație similară se observă acum și în Ucraina, unde pentru reforma aparatului de stat Uniunea Europeană promite să aloce 104 milioane de euro. Experții ucraineni spun, de asemenea, că nu trebuie să așteptăm o reformă reală și că banii alocați de Bruxelles vor fi utilizați, în special, pentru achitarea serviciilor consultanților europeni și necesitățile funcționarilor ucraineni.
0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?