Camerele de supraveghere a traficului rutier NU au dat rezultatul scontat, mai mult, au provocat pierderi statului în sumă de peste 250 de milioane de lei.
Asta arată un audit al Curții de Conturi făcut public astăzi. Instituţia constată că cei care conduceau Ministerul de Interne în anul 2014 și instituțiile subordonate au gestionat neglijent aceste dispozitive.
Curtea de conturi a calculat pagubele provocate de neglijenţa funcţionarilor, inclusiv veniturile ratate.
Auditorii au constatat că Ministerul de Interne a oferit unor firme private dreptul de a administra sistemul, care primeau pînă la 50 la sută din valoarea amenzilor. Pentru a încasa mai mulţi bani, au fost date amenzi care nu se încadrează în prevederile Codului Rutier.
Peste 27 de mii de contravenţii constatate au fost şterse, iar unele amenzi au fost micşorate după bunul plac. Mai mult, 13 unităţi administrativ-teritoriale au acumulat ilegal venituri din amenzi, deoarece au folosit ilegal camerele de supraveghere.
Unii preşedinţi de raioane resping însă acuzaţiile.
"Ministerul Finanţelor prin Trezorerie, prin tot nu a depistat că noi facem încălcări. Şi dacă a fost asumată o sumă oarecare, aceea a fost repartizată la reparaţia unei grădiniţi, unei porţiuni de drum, şi nu pusă undeva în buzunar", a declarat Andrei Ciobanu, președintele raionului Cantemir.
" Atunci cînd în bugetul raionului vin bani de pe alte articole şi dumneavoastră foarte uşor cei 13 preşedinţi de raioane transferă aceşti bani 50 la sută agenţilor economici şi se duc la offshor-uri. Nicio vină nu purtaţi?! Sînteţi ca puişorii cei de primăvară", a replicat Veaceslav Untilă, președintele Curții de Conturi.
Ministrul de Interne a declarat că i-a atenţionat în repetate rînduri pe președinții de raioane despre ilegalitățile din sistem.
„Cei care stau în spatele acestor scheme sau acestor ilegalități deja urmează să răspundă organelor competente în investigație. Avem în față un draft al unui plan, conform căruia noi vom acționa în unele locuri foarte rapid pentru eradicarea neregulilor depistate.” a declarat Alexandru Jizdan, ministrul de interne.
Monitorizarea video a traficului rutier a început în 2012, la inițiativa Ministerului de Interne. Camere de supraveghere au fost instalate în 41 de intersecții din Chișinău și 21 de intersecții și porțiuni de drum din 13 raioane.
Cele mai grave încălcări evidențiate de raportul Curții de Conturi:
APL (autoritatea publică locală) și operatorii economici investiți cu dreptul de monitorizare a traficului rutier nu au fost desemnați de autoritatea centrală de metrologie cu dreptul de a efectua măsurări oficiale (ale vitezei). Urmare a activităților neregulamentare desfășurate de către aceștia, toate procesele verbale de constatare a contravenției, întocmite și înregistrate în sistem în baza informației parvenite de la unitățile de supraveghere instalate în raioanele RM, pot fi declarate nule;
APL, în lipsa unor costuri estimative ale investiției și fără a avea o argumentare economică din partea operatorilor economici, s-au angajat să achite pentru serviciile prestate de la 4 pînă la 500 mil lei. Valoarea investiției estimate a operatorilor economici în sistemele de monitorizare a traficului este de 4 mil lei, veniturile obținute de aceștia sînt de circa 23,2 mil.lei sau de 6 ori mai mult;
Operatorii economici, care au prestat serviciile de monitorizare, nu dispuneau de autorizare pentru activități în domeniul informaticii și telecomunicațiilor;
Operatorii economici nu și-au onorat obligațiile asumate: din 8 locații contractate într-un raion, au instalat echipament doar într-o singură locație, nefiind micșorată mărimea remunerației; deși, conform cerințelor, sistemele urmau să fixeze viteza de deplasare, operatorul economic în Bălți a instalat sisteme care nu au capacități de măsurare a vitezei; echipamentele instalate au fost demontate și înlocuite cu altele neautorizat; Toate documentele aferente licitației au fost pregătite de către operatorii economici cîștigători;
În pofida faptului că APL au achiziționat servicii de monitorizare a traficului rutier prin intermediul sistemelor mobile pe teritoriul raionului, acestea au fost transmise către STI al MAI pentru monitorizarea traficului rutier în Chișinău. Astfel, operatorii economici au beneficiat de venituri pentru servicii neprestate de facto cu sistemele mobile, în sumă de 5,7 mil lei.
De asemenea, procesul de aplicare amenzilor contravenționale a eșuat din cauză că MAI nu a citat regulamentar contravenienții. În unele cazuri MAI, încălcînd procedura legală, a încheiat procese-verbale ulterior sancționării. Reieșind din faptul că toate procesele-verbale întocmite prin intermediul Sistemelor cad sub incidența achitării acestora în proporție de 50%, duce la tratament inegal față de contravenienții care au săvîrșit alte tipuri de contravenții. Acesta activitate are impact asupra bugetului de stat și asupra drepturilor cetățenilor.
Agenții constatatori ai MAI nu au asigurat sancționarea contravenienților care încalcă rigorile în traficul rutier.
În perioada 2014-2015, din 660,8 mii cazuri de încălcare a regulilor circulației rutiere, doar pentru 315,1 mii cazuri au fost întocmite procese-verbale;
27 928 de proceduri contravenționale înregistrate au fost șterse din sistem de către angajații MAI, în scopul evitării răspunderii contravenționale;
2496 de proceduri contravenționale pe cazul încălcării regulilor de circulație rutiere prin intentarea altui proces contravențional privind necomunicarea de către proprietarul autovehiculului a persoanei căreia i-a încredințat conducerea, deși urmau a fi în procedură ambele cazuri. Acest lucru se practica cu scopul evitării aplicării punctelor de penalizare, ceea ce a dus la neîncasarea a 3,1 mil lei, precum și neaplicarea a 16298 de puncte de penalizare;
Angajații INP, prin intervenția intenționată în sistemul informațional, transferau puncte de penalizare de la contravenienții care acumulează mai mult de 15 puncte pe terțe persoane. S-au stabilit cazuri cînd o persoană, fără a deține permis de conducere, are acumulate mai mult de 100 de puncte de penalizare.
Tot în perioada 2014-2015, agenții constatatori, prin emiterea încheierilor, au încetat, fără a avea temei legal, 14839 de proceduri contravenționale privind încălcările stabilite în traficul rutier pentru care ar fi fost posibilă aplicarea unor amenzi în cuantum de la 4,8 mil lei pînă la 6,8 mil lei;
Au fost stabilite cazuri de utilizare a numerelor de înmatriculare care nu figurează nici în baza de date a CRIS Registru, nici nu sînt înregistrate ca numere operative în RM;
Pentru unele și aceleași persoane sau persoane notorii se efectuau modificări în sistem în scopul evitării răspunderii contravenționale;
În cadrul sistemului, la unele numere de înmatriculare se adăuga un element în plus în scopul neidentificării autovehiculului în cauză, respectiv a conducătorului auto;
Angajații STI al MAI, fără a avea statut de agenți constatatori, au intentat, documentat și aplicat sancțiuni pentru contravențiile din domeniul circulației rutiere (în perioada ianuarie 2014- noiembrie 2016.
Un șir de nereguli și abateri s-au constatat și la edificarea sistemelor de monitorizare video în 41 de intersecții din Chișinău, care au dus la utilizarea ineficientă, pe alocuri frauduloasă, a mijloacelor financiare în sumă de 81,6 milioane lei, alocate de la bugetul de stat și din cadrul unui grant acordat de Republica Populară Chineză.
În acest sens, sînt elocvente serviciile de instalare a unui pilon metalic în sumă de 1130,0 euro, pe cînd, în cadrul proiectelor de reconstrucție a drumurilor în mun. Chișinău, primăria a achitat pentru instalarea unui pilon 10 000 lei, sau de 2,2 ori mai puțin. Iresponsabilitatea factorilor de decizie din cadrul MAI, STI al MAI, INP și interesul material meschin al acestora a condus la fraudarea în proporții deosebit de mari a banilor publici, a accesării ilicite a datelor cu caracter personal și a accesării ilegale a informației din Registrele de stat. Pe materialele raportului în cauză, 5 subiecte au fost remise organelor de drept, pe marginea cărora două persoane au fost reținute.
Adăuga comentariu