X 
Transnistria stiri: 1365
Eurovision stiri: 499

Trei scenarii posibile după licitația de achiziție a energiei electrice, potrivit experților

31 mar. 2017,, 14:45   Economie
4856 1

Experți de la Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” au numit trei posibile scenarii pentru perioada de după licitația pentru achiziționarea de energie electrică.

Acestea au fost întocmite pe baza ”portretului“ furnizorilor, realităților locale și regionale din Moldova, precum și imprevizibilității situației din partea de est a Ucrainei, relatează NOI.md.

În studiul intitulat „Achiziția de energie electrică: 3 scenarii post-licitație”, Denis Cenușă a descris un scenariu optimist, unul moderat și unul negativ.

În materialul său expertul a propus un pachet de recomandări pe termen scurt și pe termen lung, a căror realizare va contribui la îmbunătățirea noilor norme de achiziții a energiei electrice și procesului de comunicare al Ministerului Economiei. Totodată, în document au fost desemnate măsuri de excludere a companiilor off-shore din sectorul energetic, pentru a accelera procesul de interconectare a energiei cu România, de a adopta experiența ei în dezvoltarea pieței angro de energie electrică.

Potrivit scenariului optimist, în urma concursului cei 6 operatori stabilesc contracte separate cu „DTEK Pavlodarugol” și achiziționează electricitate mai ieftină din Ucraina (sub 40 USD per MW/h). Adică, în pofida situației din Donbass, partea ucraineană asigură livrări neîntrerupte și pentru toată perioada de contract 1 aprilie 2017 – 31 martie 2018. Cu toate acestea, rămîne deschisă întrebarea suficienței de energie pentru a satisface consumul din Moldova pe baza importurilor ce trebuie să ajungă la cel puțin 3 miliarde MW/h. Or, în acest sens vor fi necesari încă circa 2 miliarde MWh pentru a acoperi integral necesitățile țării. Acest volum va trebui să fie contractat de la Cuciurgan fie de la Energocom (care, la rîndul său, trebuie să le achiziționeze din regiunea transnistreană).

Conform scenariului moderat, contractele sînt semnate de operatori doar cu Energocom, care reușește să obțină livrări atît din Ucraina (810 mil. MW/h), cît și din regiunea transnistreană de la Cuciurgan.

Prețul nu diferă foarte mult de cel actual (48.9 USD per MW/h), fiind între 40 și 49 USD per MW/h. „DTEK Pavlodarugol” nu este selectat, dar, la fel ca și alți furnizori ucraineni, are contracte semnate cu Energocom. Acest scenariu presupune că eventuala ofertă propusă de Energocom este mai bună decît cea venită de la furnizorul ucrainean. Totuși, vor apărea întrebări despre modul în care Energocom a anticipat prețul „DTEK Pavlodarugol”.

Scenariul negativ presupune că doar „DTEK Pavlodarugol” trimite ofertă, ceea ce în final exclude orice posibilitate de concurență reală. Furnizorul ucrainean semnează contracte separate cu operatorii, dar nu poate livra mai mult de 810 mil. MW/h, ceea ce reprezintă capacitatea de export maximă, stabilită de partea ucraineană pentru anul 2017. Din cauza tensionării situației din Estul Ucrainei, furnizorul ucrainean este forțat să suspende livrările, repetîndu-se situația din noiembrie 2014. În consecință, contractul cu „DTEK Pavlodarugol” este anulat și un contract nou este semnat între Energocom și Energokapital (similar situației din decembrie 2014) sau cu Centrala de la Cuciurgan.

În paralel, Moldova folosește electricitate oferită de Ucraina pentru balansare, în condițiile dependenței regiunii Odessa de electricitatea care tranzitează teritoriul moldovenesc. Prețurile, conform noului contract, ar putea constitui cel puțin 48,9 USD per MW/h (prețul din perioada 2016-2017), stabilit din cauza situației de urgență, dar cel mai mult ca urmare a lipsei de concurență.

Situația incertă privind furnizorii de energie electrică, vulnerabilitatea sistemului ucrainean (care se poate manifesta în toate scenariile examinate), dar și lipsa vreunui plan anticriză din partea autorităților face posibil un scenariu hibrid, care să combine elemente din cele trei scenarii descrise mai sus.

Denis Cenușă a specificat că tărăgănarea ofertelor din partea potențialilor furnizori analizați mai sus, cu excepția ofertei „DTEK Pavlodarugol” transmisă pînă la evenimentele din Donbass, generează incertitudini pentru operatorii de pe piață. După 31 martie, cînd expiră contractul cu Energokapial, sursele de energie vor fi doar din producția internă (circa 700-800 mil. MWh) și din energia livrată pentru balansarea sistemului de către partea ucraineană. În fond, Moldova se află într-o criză latentă în privința furnizării de energie electrică, iar autoritățile întîrzie să vină cu un plan anticriză, care ar permite identificarea unei soluții sustenabile și ar preveni consecințele nefaste pentru sistemul energetic moldovenesc.

Relaxarea parțială a autorităților moldovenești este determinată de faptul că atît Comunitatea Energetică, cît și UE participă la licitație în calitate de membri ai Grupului de observatori. Astfel, pe de o parte, se încearcă partajarea responsabilității cu partenerii europeni. Pe de altă parte, autoritățile trădează o anumită siguranță că un nou contract va fi semnat, deși pînă pe 27 martie doar furnizorul ucrainean a prezentat o ofertă.

În opinia analistului, este evident că scenariul pozitiv este cel mai favorabil pentru operatori și, respectiv, consumatorii moldoveni, deoarece prevede prețuri mai mici și contracte mai sigure. Dar un asemenea scenariu presupune o concurență maximă și, totodată, doar circa 30% din volumul necesar (dacă este ales „DTEK Pavlodarugol”) de circa 3 miliarde MW/h. Prin urmare, chiar și în cazul unui scenariu pozitiv, operatorii vor avea nevoie de surse adiționale, ceea ce va duce la contractarea electricității produse în regiunea transnistreană (direct la Cuciurgan sau prin Energokapital).

Cenușă a mai menționat că scenariul negativ expune Moldova unor riscuri majore, deoarece lasă practic descoperit sistemul energetic moldovenesc. Totodată, există probabilitatea repetării situației din noiembrie 2014, cînd pe piața energetică moldovenească a intrat traderul Energokapital, asociat cu scheme frauduloase și companii off-shore.

Expertul a mai notat că prevenirea scenariilor negative necesită o serie de acțiuni ce trebuie îndeplinite de autoritățile moldovenești și sprijinite de partenerii europeni. Aceste recomandări vizează acțiuni pe termen scurt și pe termen lung.

Acțiunile pe termen scurt prevăd:
  • necesitatea unui plan anticriză pentru a preveni situația în care niciun furnizor nu este sau nu poate fi selectat. De exemplu, dacă doar „DTEK Pavlodarugol” prezintă oferta, care însă nu este selectat pentru că nu poate asigura livrarea neîntreruptă a electricității (din cauza tensiunilor din Donbass).
  • inițierea unor negocieri cu partea ucraineană privind asigurarea unor livrări de energie electrică din Ucraina (din serviciile de balansare) pentru a evita penurii în sistemul moldovenesc. Acest lucru este esențial atît pentru cazul în care nu este ales niciun furnizor, cît și pentru situația în care furnizorul ucrainean este selectat, dar din varii motive (în Donbass) nu poate îndeplini prevederile contractuale pe toată perioada 1 aprilie 2017 – 31 martie 2018.
  • clarificarea situației din jurul furnizorului de energie electrică la prețuri nereglementate – Energocom. Or, acesta este favorizat comparativ cu ceilalți potențiali furnizori și nu a trebuit să indice sursele de energie electrică, deși criteriile tehnice obligă.
  • asigurarea unei transparențe maxime în contractele negociate dintre Energocom și alți furnizori (din regiunea transnistreană sau din Ucraina). În prezent compania de stat nu a indicat sursele exacte de energie electrică, însă din experiențele anterioare este vădit faptul că furnizorii preferă să vîndă mai degrabă Energocomului decît operatorilor de piață (cei 6 indicați mai sus).
  • introducerea unui mecanism de e-comunicare eficace în cadrul Ministerul Economiei pe marginea licitațiilor. Modelul de comunicare practicat de Natural Gas Fenosa poate servi ca bună practică.

Acțiunile pe termen lung prevăd:
  • amendarea instrucțiunilor privind achizițiile de energie electrică pentru a asigura obligativitatea respectării criteriilor tehnice pentru toți potențialii furnizori. Astfel, trebuie exclusă posibilitatea unor furnizori ca Energocom să participe la licitație dacă nu are deja contracte de achiziție a energiei.
  • excluderea companiilor off-shore din tranzacțiile în sectorul energiei. În acest sens sînt necesare ajustări la Legea privind energia electrică. Totodată, o modalitate ar fi modificarea instrucțiunilor referitoare la achiziția furnizărilor de energie electrică cu introducerea criteriului prin care furnizorul este obligat să dovedească că nu are datorii față de producător (cazul Energokapital). Acest lucru a fost recomandat de Comunitatea Energetică, dar a fost ignorat de Ministerul Economiei.
  • integrarea instrucțiunilor privind achizițiile de energie electrică în legislația primară. Aceasta ar permite asigurarea unei previzibilități și continuități a noilor reguli de joc, care contribuie la transparentizarea licitațiilor în sectorul energiei.
  • preluarea experienței României în dezvoltarea unei piețe en-gros pentru energia electrică – OPCOM. Acest instrument va asigura o competiție mai mare și prețuri mai echitabile pentru consumatori.
  • accelerarea interconectărilor pe energie electrică cu România (Isaccea-Vulcănești-Chișinău). Punerea în funcțiune a interconectării este preconizată tocmai peste circa 6 ani (2023). Această durată poate fi scurtată, dacă vor fi identificați investitori privați, suplimentar la băncile europene și la Comisia Europeană.

În concluzie, Denis Cenușă a subliniat că atragerea investitorilor depinde de siguranța și previzibilitatea pieței, care nu pot fi garantate decît dacă reglementatorul (ANRE) este reformat și eliberat de orice influență politică.

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Cum evaluați decizia de a indexa pensiile cu 6% începînd cu 1 aprilie?