Transnistria stiri: 1395
Eurovision stiri: 502

Sistemul electoral uninominal: lumi și realitate

22 mar. 2017,, 11:45   Politică
17176 8
Xenia Florea

Proiectul de lege privind sistemul electoral uninominal a fost expediat Comisiei de la Veneția, pentru expertiză juridică.

Totuși aceasta este doar o formalitate, ca și examinarea pe larg a documentului de către societate, promisă de democrați. Președintele Parlamentului Andrian Candu a anunțat deja că următoarele alegeri parlamentare TREBUIE să aibă loc în baza sistemului uninominal.

Iar în timp ce Comisia Europeana pentru Democrație prin Drept, (așa se numește oficial Comisia de la Veneția) îndeplinește niște formalități, de care, nimeni nu are nevoie, electoratul moldovenesc continuă să fie hrănit cu mituri despre miracolul sistemului alegerilor parlamentare uninominale.

Mitul nr.1 – „Oamenii vor ști cine îi reprezintă, legătura cu alegătorii se va consolida”.

„Sistemul uninominal le va permite cetățenilor să aibă reprezentanții lor în Parlament. Conform actualului sistem electoral, în Parlament acced persoane promovate pe liste de partid de către un lider sau un grup de politicieni”, a declarat președintele Partidului Democrat și coordonatorul executiv al coaliției de guvernămînt Vladimir Plahotniuc, anunțînd pe 6 martie modificarea sistemului electoral.

Teza „Alegătorii își vor cunoaște în față candidații” este, în general, piatra de încercare în actuala campanie a Partidului Democrat de promovare a ideii trecerii la sistemul electoral uninominal. Precum au menționat participanții recentelor dezbateri la unul dintre posturile pro-guvernamentale, „cînd noi mergem să votăm, trebuie să știm cine ne reprezintă” (politologul Vitali Andrievschi) și „Omul vrea un deputat, cu care să poată discuta despre problemele lui arzătoare” (președintele Academiei de Științe al Moldovei Gheorghe Duca).

Însă și în actualul sistem electoral bazat pe liste de partid, alegătorii au închipuire cine le reprezintă interesele în Parlament, pot discuta, la fel, cu deputații despre problemele lor arzătoare – este obligația legislativă a aleșilor poporului.

În primul rînd, în timpul campaniilor electorale, partidele politice, de regulă, desemnează anumiți candidați, incluși pe listele electorale, pentru anumite raioane și localități. Candidații mandatați sînt obligați să meargă în teritoriu, să facă agitație electorală în teritoriile încredințate, interesîndu-se de problemele locale și făcînd promisiuni de a contribui la soluționarea lor. „Șefia” regională continuă și după accederea acestor candidați în Parlament.

Conform Regulamentului Legislativului, fiecare zi de luni pentru alesul poporului este ziua de lucru cu alegătorii, cînd deputatul sau merge în teritoriu, sau primește alegătorii. Totodată, pentru promovarea în teritoriu, partidele politice includ neapărat pe listele lor electorale și reprezentanți din regiuni. De exemplu, din 101 de deputați ai actualului Parlament, regiunile sînt reprezentate de 24 de persoane.

Așa că afirmația adepților sistemului uninominal că în cazul alegerilor în baza listelor de partid alegătorii nu știu pentru vine votează nu corespunde realității.

Mitul nr.2 – sistemul uninominal va sigura o reprezentare largă a cetățenilor în Parlament”

Proiectul de lege al democraților privind sistemul uninominal prevede crearea a 101 de circumscripții, care vor acoperi întregul teritoriu al țării, inclusiv Transnistria. Fiecare circumscripție, potrivit președintelui Parlamentului Andrian Candu, va avea un număr aproximativ egal de alegători.

„Moldova din dreapta Nistrului are 32 de raioane, Autonomia Găgăuză și 11 municipii. Democrații intenționează să împartă țara în 101 de circumscripții, inclusiv Transnistria, a declarat pentru NOI.md analistul politic Victor Ciobanu. Însă precum ni s-a dat de înțeles, în Transnistria, deocamdată, nu vor fi desfășurate alegeri, pînă cînd Chișinăul nu va controla acest teritoriu. Reiese că, pe de o parte, noi le refuzăm, practic, alegătorilor transnistreni dreptul la vot, pînă cînd vor veni „alte timpuri”, pe de alta, pînă atunci Parlamentul Republicii Moldova, logic, ar trebui să numere nu 101 de deputați, dar 95 sau ce cotă de reprezentativitate îi vor oferi Transnistriei autoritățile noastre?”

Dacă cota Transnistriei în viitorul Parlament al Republicii Moldova va fi de 5-6 locuri (unii experți susțin că partea stîngă a Nistrului trebuie să obțină 7 mandate), încă vreo 4-5 mandate le va obține diaspora (unii experți susțin că trebuie să fie 15-17 mandate), atunci în partea dreaptă a Nistrului vor fi create undeva 90 de circumscripții uninominale. Cum intenționează autoritățile să „împartă” republica în circumscripții în condițiile actualei diviziuni administrativ-teritoriale?

Unii experți se tem că divizarea în circumscripții electorale (mai ales, în raioanele de nord, problematice pentru coaliția de guvernare, precum Bălți, Găgăuzia) se va face astfel încît localitățile „nefavorabile” să fie unice cu cele „favorabile”, pentru a exclude astfel sau a minimiza victoria candidaților partidelor incomode. Același lucru se așteaptă și la Chișinău, unde în circumscripții electorale ar putea fi unite sectoarele orașului cu suburbiile. În final, suburbiile, la fel ca și în alegerile din 2015, îi vor „ajuta” pe orășeni să facă alegerea „corectă”.

„Dar ce va fi cu acest mic raion ca Basarabeasca, unde locuiesc doar 29 de mii de oameni? Cu cine va fi unit, al cărui deputat va accede în viitorul Parlament, ale cui interese le va reprezenta acesta? Apar o mulțime de probleme tehnice de acest fel. Proiectul de lege privind sistemul uninominal nu este elaborat pînă la capăt, el nu conține nicio analiză. Ceea ce urmărim acum este o scamatorie verbală, nimic mai mult”, consideră Victor Ciobanu.

Un alt moment importat: promițîndu-le prin vorbe cetățenilor să le asigure în viitorul Parlament o reprezentare largă, autorii proiectului de lege nu au avut grijă deloc de minoritățile naționale.

Un exemplu: în 2012, cînd coaliția de guvernare de atunci din România schimba legislația electorală și introducea sistemul uninominal de alegere a deputaților și senatorilor (la care statul vecin a renunțat foarte repede, din cauza haosului politic și accederea în Parlament a unor persoane dubioase), 18 locuri în organul legislativ au fost rezervate garantat minorităților naționale.

Mitul nr.3. „Deputații împuterniciți vor putea, în sfîrșit, soluționa problemele social-economice ale regiunilor lor”

„După trecerea la sistemul uninominal, vor putea fi soluționate, în sfîrșit, problemele social-economice ale Găgăuziei”, a spus recent deputatul PDM Nicolai Dudoglo.

Ce l-a împiedicat pe deputat să rezolve problemele regiunii sale pînă în prezent, fiind membru al majorității parlamentare, nu se știe. Recent, portalul agora.md a publicat lista deputaților care timp de 2,5 de ani de activitate în Parlament nu au elaborat nici un proiect de lege. Printre aceștia se află și reprezintanții Găgăuziei – Nicolai Dudoglo și Demian Caraseni.

Însuși Dudoglo, într-un interviu pentru gaguz.info și-a explicat pasivitatea legislativă prin faptul că deputații, care ajung în Parlament pe liste de partid „sînt nevoiți să țină cont, în primul rînd, de linia partidului, iar apoi să aibă grijă de interesele Găgăuziei”, iar după trecerea la sistemul uninominal, „este garantat, prin lege, că Găgăuzia va obține circumscripțiile și deputații săi”.

Dar iată paradoxul: precum a comunicat secretarul de presă al PDM în Găgăuzia Vasilii Neicovcen, în cazul introducerii sistemului uninominal, autonomia poate conta în viitorul Parlament doar pe trei mandate. Iar după alegerile parlamentare din 2014, în Legislativ au acces patru reprezentanți ai UTA Gagauz-Yeri. Reiese că după introducerea sistemului uninominal, Autonomia Găgăuziei va pierde, dar nu va cîștiga.

În plus, în cazul acestui sistem de vot, pentru circumscripțiile electorale uninominale vor trebui să candideze nu doar deputații independenți, dar și reprezentanții partidelor politice, care după accederea lor în Parlament, așa sau altfel, vor trebui să țină cont, precum spune deputatul Dudoglo, de „linia formațiunii sale politice”, respectînd disciplina de partid. Dar și cotele de reprezentativitate, alocate regiunilor în sistemul uninominal sînt insuficiente pentru ca deputații regionali să poată „în sfîrșit să rezolve problemele social-economice ale teritoriilor lor, toate deciziile cum le-a adoptat, așa și le va adopta majoritatea parlamentară.

Așa că mărimea subvențiilor regiunilor, oricare ar fi sistemul electoral, va depinde în continuare de culoarea majorității parlamentare și de Guvernul creat de aceasta, și nu de sistemul uninominal, promovat activ acum prin lozinca „Votul tău - deputatul tău, care în sfîrșit va soluționa problemele regiunii tale”.

Mitul nr.4 – „Deputatul va putea fi demis, dacă nu-și îndeplinește funcțiile”

Este unul dintre așii inițiativei legislative a democraților privind modificarea sistemului electoral, aceasta ridicînd respectul față de sine a alegătorului. Aproape ca la Gogol: „Eu te-am creat, eu te voi ucide!”

Dar să „ucizi” un ales al poporului, care nu și-a îndeplinit obligațiile de deputat, cît de frumos nu ar suna, va fi practic imposibil, chiar dacă Parlamentul va adopta proiectul de lege privind sistemul uninominal.

Potrivit art.68 (2) al Constituției, orice mandat imperativ este nul. Mandatul imperativ este limitarea în acțiuni a oricărei persoane publice elective prin anumite condiții, la încălcarea cărora el poate fi rechemat. Adică, Constituția Republicii Moldova interzice direct rechemarea deputaților, chiar dacă ei nu-și îndeplinesc promisiunile lor electorale sau poruncile alegătorilor.

Pentru a realiza ceea ce astăzi vorbesc democrații de la tribune, trebuie modificată Constituția. Însă cu actualul raport de forțe din Parlament acest lucru este ireal. Pentru modificarea sistemului de alegere al deputaților sînt suficiente și 51 de voturi ale deputaților (reprezentanții PDM afirmă că deja au 55 de voturi „pentru”), iar pentru modificarea Constituției este nevoie de 67 de voturi. Atîtea voturi democrații nu au și nici nu vor avea.

Astfel, cel mai real pare a fi următorul scenariu: democrații (dacă ei într-adevăr doresc să introducă sistemul uninominal, dar nu folosesc acest proiect de lege drept un paravan) adoptă în Parlament modificările respective la Codul Electoral. După care urmează sesizarea la Curtea Constituțională, care va recunoaște că articolul privind rechemarea deputatului nu corespunde Constituției.

Dacă presupunem că democrații vor reuși printr-o minune să modifice Constituția și aici vor apărea probleme cu rechemarea deputaților. În primul rînd, în baza căror criterii se va putea stabili, dacă alesul poporului își îndeplinește corect sau nu obligațiile? În baza proiectelor de lege propuse? Prin votare? Sau după ameliorarea vieții alegătorilor săi? Dar asupra acestor factori niciun deputat nu exercită vreo influență.

Formularea din proiectul de lege este ambiguă: „Rechemarea deputatului prin intermediul referendumului local poate fi inițiată, dacă deputatul nu respectă interesele circumscripției electorale, din partea căreia a fost înaintat și nu îndeplinește adecvat obligațiile sale, încalcă normele orale și etice”.

Ce înseamnă „norme morale și etice” documentul nu explică. Ne amintim bine de unul dintre deputați, care înfuriat rău i-a numit „proști” pe colegii săi deputați, de altercațiile din Parlament, iar una dintre alesele poporului „alunga necuratul” din președintele Parlamentului. Fac parte oare aceste acțiuni din „încălcarea normelor etice și morale” sau sînt niște lacune ale procesului legislativ?

Totodată, potrivit proiectului de lege privind sistemul uninominal, deputații nu pot fi rechemați în primul și ultimul an al mandatului. Adică din patru ani de activitate, alegătorilor li se oferă doar doi ani pentru a demite parlamentarul „care nu-și îndeplinește datoria”. Aici începe partea cea mai interesantă.

Conform art. 176 (2) al Codului electoral, referendumul local nu va putea fi organizat timp de 120 de zile înainte și 120 de zile după ziua desfășurării pe același teritoriu a oricărui tip de plebiscit. Iar în Moldova, alegerile parlamentare și cele prezidențiale nu coincid. De exemplu, următoarele alegeri parlamentare vor avea loc în 2018, alegerile locale – în 2019, alegerile președintelui – în 2020. Adică, este practic imposibil de inclus un referendum local privind rechemarea deputatului, pentru pregătirea căruia este nevoie de cel puțin jumătate de an.

Totodată, pentru desfășurarea referendumului local privind rechemarea deputatului sînt necesare semnăturile a cel puțin 1/3 din locuitorii acestei circumscripții electorale cu drept de vot. Iar rechemarea deputatului poate avea lor doar în cazul, dacă pentru această decizie vor vota cel puțin 50% dintre alegătorii acestei circumscripții electorale. Reieșind din faptul că în cadrul alegerilor prezența la vot nu constituie în toate raioanele cele 50% (de exemplu, la alegerile prezidențiale din 2016, doar 12 raioane din 32 au depășit acest indicator), demiterea deputatului în cadrul referendumului local va fi practic imposibilă.

Mitul nr. 5 – „Diaspora va avea reprezentanții săi în Parlament”

Potrivit sondajului, desfășurat de compania sociologică IMAS, 87% dintre cetățenii moldoveni, aflați peste hotare susțin introducerea sistemului uninominal al alegerilor parlamentare. Deși 57% dintre ei nu au de gînd să revină în Moldova, conducerea Partidului Democrat promite solemn că noul sistem electoral îi va permite diasporei să aibă reprezentanții săi în organul legislativ.

Potrivit Comisiei electorale Centrale, la momentul desfășurării alegerilor prezidențiale din 2016, în Registrul de Stat al Alegătorilor erau incluși 3237072 cetățeni cu drept de vot. Peste hotare, la acel moment, potrivit Ministerului de Externe, se aflau oficial 805509 persoane. Unii experți spun că reieșind din aceste cifre, diaspora va trebui să dețină în viitorul Parlament cel puțin o treime din mandate, deoarece aproape 1 milion de cetățeni moldoveni sau o treime din populația țării se află peste hotare. O altă variantă 15-17 mandate.

„Eu, în general, am o închipuire vagă despre cum va arăta acest lucru. Vor fi create circumscripții electorale în Italia, SUA, Germania sau cineva va fi unit cu cineva? Și cîte mandate îi vor reveni diasporei? Logic, ar trebui se fie cel puțin 15. Iar ținînd cont de faptul că majoritatea concetățenilor noștri trăiesc și muncesc în Rusia, diasporei „de est” ar trebui să-i revină 9-10 dintre acestea”, susține directorul Institutului de Studii Diplomatice, Politice și de Securitate Valeriu Ostalep.

Democrații nu au de gînd însă să le ofere atîtea mandate concetățenilor de peste hotare. Precum a declarat anterior spicherul Andrian Candu, în ajunul alegerilor parlamentare pentru diasporă va fi organizată înregistrarea prealabilă a alegătorilor și, „reieșind din datele obținute, va fi stabilit proporțional cîți deputați trebuie să reprezinte diaspora”.

Însă potrivit știrilor agenției de presă Gagauzinfo.md, precum a declarat pentru postul local de radio secretarul de presă al biroului PDM în Găgăuzia Vasilii Neicovcen, diasporei moldovenești peste hotare îi vor fi oferite doar 4 mandate: doi deputați vor fi aleși de reprezentanții diasporei de vest, iar alți doi – de cetățenii RM ce trăiesc în țările CSI.

Proiectul e fals?

Totuși, potrivit uneia dintre sursele noastre, în coridoarele de la Bruxelles circulă deja de o lună și jumătate două proiecte de lege pe tema modificării sistemului electoral din Republica Moldova. Unul – privind circumscripțiile electorale, al doilea – privind sistemul electoral mixt cu reducerea numărului de deputați pînă la 71. Drept bază va fi luat, cel mai probabil, anume al doilea document, iar proiectul de lege privind sistemul uninominal, potrivit interlocutorului nostru este un fals, lansat pentru a bulversa societatea și a pregăti opinia publică de schimbarea sistemului electoral.

„El nu e fals, ci există în realitate, dar eu tot am auzit că drept bază va fi luat proiectul de lege privind trecerea la sistemul electoral mixt. Autoritățile vor prezenta acest fapt drept o cedare din partea lor în cadrul dialogului cu oponenții politici și societatea civilă. Iar din partea opoziției – ca o realizare, deoarece partidele de opoziție nu au permis introducerea sistemului uninominal în Moldova”; a menționat pentru noi.md Valeriu Ostalep.

În opinia lui, toate aceste jocuri cu modificarea sistemului electoral vor dura pînă la primăvară-începutul verii: „Democrații au nevoie ca toate modificările să fie introduse în cadrul actualei sesiuni parlamentare. Nu cred că vor risca să tergiverseze această problemă pînă în toamnă”.
0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?