X 
Transnistria stiri: 1406
Eurovision stiri: 504

Negruța: Avem tot dreptul să știm cu ce s-a finalizat investigația „Kroll”

22 mar. 2017,, 10:29   Economie
3202 4

Prezentarea celui de-al doilea raport al companiei „Kroll”, pe marginea fraudelor bancare, este tergiversată, susține fostul ministru al Finanțelor, Veaceslav Negruță, citat de Noi.md.

Deși, Banca Națională urma să recepționeze raportul cu numele celor implicați, precum și strategia de recuperare a banilor sustrași la finele lunii februarie, deocamdată nu este clar cînd aceste lucruri vor fi scoase la iveală.

„Cu siguranţă, Kroll a şi pregătit, în mare parte, lucrul care trebuia să fie prezentat. Ce ţine de partea de a fi public făcut acest raport, există o clauză, a existat şi în cazul primului raport Kroll, de confidențialitate. Şi, respectiv, nu este obligaţiunea nici a companiei, şi nici a Băncii Naţionale de a-l face public. Societatea are tot dreptul să cunoască continuitatea acestui raport şi raportul Kroll-2 să fie făcut public. La fel, lumea să vadă cine sînt autorii, cine sînt actorii, companiile şi jurisdicţiile prin care s-au scos acele miliarde din sectorul bancar. Vedem o întîrziere”, a relatat Negruța în cadrul unui interviu pentru Radio Europa Liberă.

Fostul ministru se arată sceptic că activele fraudate vor putea fi recuperate atît de ușor. În opinia lui, cu cît perioada e mai lungă între momentul devalizării sistemului bancar şi momentul solicitării impunerii sechestrului sau blocarea de conturi, cu atît şansa de recuperare e mai mică.

„Eu cred că problema vine pe două filiere care au făcut posibilă această fraudă. Una este lipsa de supraveghere adecvată din partea instituţiilor statului a sectorului bancar. Şi cea de a doua vine din lipsa de transparenţă a acţionariatului. Eu sînt departe să cred că Banca Naţională nu ştie cine sînt acţionarii băncilor. Dar oficial s-a creat impresia că noi căutăm acţionarii cunoscînd, de fapt, cine sînt ei. Sînt grupuri de interese care cumva au preluat şi controlul asupra instituţiilor abilitate cu funcţii de supraveghere, şi asupra instituţiilor abilitate cu funcţii de urmărire”, a adăugat Veaceslav Negruța.

Economistul a mai remarcat că odată cu trecerea la datorie publică a banilor sustrași din cele trei bănci, instituțiile statului „s-au debarasat” definitiv de această problemă.

”Dacă banul nu avea să fie pus pe umerii cetăţeanului, cu siguranţă, instituţiile statului, cele de investigaţie şi de supraveghere, ar fi simţit această povară mult mai dur decît acum, cînd lejer aşteaptă cînd cineva, o companie străină, va prezenta rapoarte”.
0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Cum evaluați decizia de a indexa pensiile cu 6% începînd cu 1 aprilie?