Experți: Cum poate fi reformat, în mod înțelept, Comitetul Național pentru Stabilitate Financiară?

Experți: Cum poate fi reformat, în mod înțelept, Comitetul Național pentru Stabilitate Financiară?

Comitetul Național pentru Stabilitate Financiară (CNSF), în forma actuală, este o verigă slabă a cadrului de stabilitate financiară din țară, motiv din care acesta trebuie reformat din temelii.

Despre aceasta declară directorul executiv al Centrului Analitic Independent Expert-Grup în publicația sa: „Comitetul Național pentru Stabilitate Financiară: cum poate fi reformat în mod înțelept?”, transmite NOI.md.

El a remarcat că din numeroasele lecții învățate după deconspirarea fraudelor și criza bancară din anii 2014-2016, una dintre cele mai importante este, cu siguranță, necesitatea reformării din temelii a CNSF. Creat în 2010, acesta și-a demonstrat ineficiența în prevenirea și gestionarea crizei bancare recente. Mai mult decît atît, din cauza formatului său politizat și a mandatului neclar, CNSF a reprezentat una dintre principalele deficiențe instituționale care a permis destabilizarea sistemului bancar.

Despre nevoia de a reforma Comitetul au vorbit, anterior, Fondul Monetar Internațional (FMI) în Programul său de evaluare a stabilității sectorului financiar din 2014, tot despre aceasta a vorbit mediul de experți, precum și prim-ministrul Pavel Filip, în 2016.

Așa cum a subliniat expertul, deși, în linii generale, există un consens asupra necesității reformării CNSF, pînă în prezent, acest proces s-a derulat destul de lent. Probabil, principala acțiune întreprinsă în acest sens este modificarea din octombrie 2016 a componenței Comitetului, iar acest lucru s-a făcut în vederea diminuării expunerii acestuia influențelor politice. Din componența Comitetului au fost excluși prim-ministrul, președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe și secretarul general al Guvernului. O altă măsură importantă care, deși nu ține de CNSF, a dus la fortificarea cadrului de stabilitate financiară, este vorba de includerea, în aprilie 2016, în Legea cu privire la BNM, a unor competențe suplimentare care-i permit Băncii Centrale să adopte măsuri de stabilizare financiară în situații de criză.

Potrivit directorului executiv al Expert-Grup, în pofida măsurilor întreprinse pînă acum de autorități, cadrul de stabilitate financiară rămîne unul, mai curînd, problematic. Astfel, mandatul actualului Comitet rămîne neclar, fiind focusat mai mult pe soluționarea, decît pe prevenirea crizelor, în plus, acest mandat este vag și, pe alocuri se suprapune cu atribuțiile altor instituții, în special, cele ale BNM. În mod similar, mandatul BNM rămîne incomplet la capitolul stabilitate financiară și asta deoarece este orientat preponderent pe soluționarea crizelor financiare și mai puțin pe prevenirea acestora.

O altă problemă ține de faptul că în atribuția Comitetului se află definirea crizelor sistemice, ceea ce servește drept factor declanșator pentru activitățile ulterioare ale BNM (fără anunțarea crizei sistemice de către Comitet, BNM nu poate întreprinde acțiuni de stabilizare a sistemului financiar), însă nu sînt definite în mod clar criteriile care stau la baza acestei decizii. În definitiv, există și un vid instituțional și regulator la capitolul supraveghere macro-prudențială – un element-cheie pentru orice cadru de stabilitate financiară.

Potrivit analistului, o reformă înțeleaptă a Comitetului Național de Stabilitate Financiară implică eliminarea lacunelor existente, iar aceasta să se facă în baza lecțiilor învățate din eșecurile precedente ale acestei instituții, dar și în corespundere cu arhitectura de stabilitate financiară din UE.

Adrian Lupușor a subliniat că, în formatul actual, CNSF este mai curînd un factor de destabilizare, decît de asigurare a stabilității financiare. Eșecul acestuia de a preveni și de a gestiona în mod eficient recenta criză bancară este un exemplu elocvent în acest sens. Exemplu care, fără reforme, se poate repeta în viitor.

Directorul executiv al Expert-Grup a remarcat că reforma înțeleaptă a CNSF trebuie să presupună eliminarea deficiențelor anterioare ale acestuia, analizate eșecurile precedente, reieșindu-se din experiența altor țări, preponderent, din Uniunea Europeană. În mod special, reforma are menirea să clarifice mandatul CNSF, precum și ordinea de activitate și interacțiune a membrilor săi.

”Reforma CNSF trebuie să fie bazată pe deficiențele anterioare ale acestuia și pe experiența altor țări, preponderent, din UE, în acest domeniu. Totodată, este foarte important ca toate instituțiile-membre, celelalte instituții ale statului, precum și întreaga societate să aibă o înțelegere clară, dar și o viziune comună privind importanța și funcția Comitetului respectiv. Comitetul trebuie să aibă mandat consultativ, iar funcția lui principală trebuie să fie de a facilita comunicarea și coordonarea între membri, în vederea prevenirii crizelor financiare sistemice. Comitetul nu poate avea personalitate juridică și nici putere decizională pentru a nu submina în niciun fel rolul membrilor săi”, a subliniat Adrian Lupușor.

În același timp, trebuie să servească drept platformă ce va facilita schimbul de informații între instituțiile-membre privind riscurile care afectează stabilitatea financiară, acțiunile ce urmează să fie întreprinse de fiecare membru, analiza colectivă a informației privind stabilitatea financiară din țară, identificarea eventualelor lacune sistemice care alimentează riscurile de instabilitate financiară, depistarea eventualelor abateri de la bunele practici în domeniul luptei cu spălarea banilor și altor activități ce țin de menținerea stabilității financiare ce pot fi implementate mai eficient prin comunicare și coordonare cu alte instituții vizate. 

Expertul a mai subliniat că Banca Națională a Moldovei trebuie să joace un rol central în cadrul CNSF. Avînd în vedere faptul că asigurarea stabilității financiare ține, înainte de toate, de BNM, precum și luînd în calcul expertiza acestei instituții în domeniul financiar, anume Băncii Naționale a Moldovei trebuie să-i revină funcția de secretariat în cadrul Comitetului, iar Guvernatorul BNM – funcția de președinte a Comitetului.

În plus, alături de Guvernatorul BNM, membri ai CNSF trebuie să fie, în mod automat, toți vice-guvernatorii. Totodată, anume BNM trebuie să fie instituția-cheie care urmează să vină cu suport analitic privind situația marco-financiară din țară și riscurile pentru stabilitatea financiară.

Adrian Lupușor consideră că în situații de riscuri majore la adresa stabilității financiare sau de criză financiară sistemică, CNSF poate emite recomandări de ordin macro-prudențial pentru instituțiile membre. De asemenea, aceste recomandări nu pot purta titlu executoriu, iar instituțiile cărora le sînt adresate acestea pot fie să le implementeze, fie să explice de ce vor proceda în mod diferit (principiul “acționează sau explică”).

Directorul executiv al Expert-Grup a menționat că este important ca aceste recomandări să vizeze strict aspecte de reglementare macro-prudențială (ex: majorarea cerințelor de capital atunci cînd sînt identificate riscuri sistemice sau impunerea unor limite la creditare atunci cînd sînt identificate semnale de destabilizare financiară) și să nu afecteze în niciun mod independența BNM sau CNPF.

Potrivit lui eficacitatea activității CNSF va depinde de capacitățile instituțiilor-membre în domeniul stabilității financiare. ”Este necesar să înțelegem că prin reformarea doar a Comitetului, nu vom soluționa integral problema cadrului de stabilitate financiară din țară. Reforma CNSF trebuie să aibă loc în paralel cu fortificarea întregului cadru de asigurare a stabilității financiare”.

Expertul a indicat asupra faptului că mandatul BNM și CNPF trebuie extins pentru a cuprinde și aspecte ce țin de identificarea timpurie a factorilor de risc și prevenirea crizelor din sectoarele pe care acestea le gestionează. Ele trebuie să dispună de un cadru eficient de depistare timpurie a riscurilor sistemice în baza unui cadru complex de prognoze și indicatori anticipatori, precum și de procese interne, bine puse la punct pentru aplicarea măsurilor de contracarare a riscurilor sistemice și a crizelor financiare.

Nu în ultimul rînd, instituțiile respective trebuie să poată atrage și menține personal înalt calificat și devotat, în baza unor pachete salariale și sociale atractive. Din acest motiv, BNM și CNPF trebuie să-și revadă grilele salariale, sistemele de remunerare a performanțelor individuale a salariaților, precum și mai multă libertate, dar și transparență, în stabilirea acestor pachetelor salariale și sociale.
 

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Adăugaţi Comentarii

captcha

trimite știrea ta

Fiți coautorul nostru! Dacă aveți o știre interesantă împărtășiți-ne-o și nouă!


captcha

Întrebarea zilei Toate

load