Plata pentru serviciile comunale se cunoaște prin comparație

Vladislav Bordeianu

Deseori auzim că tarifele pentru serviciile comunale în Moldova sînt mai mari decît cele din alte țări. Am hotărît să vedem cum stau lucrurile peste hotare, cît achită locuitorii Ucrainei, Rusiei, Poloniei, Belarusului, Germaniei.

În prezent, un locuitor al Moldovei, care trăiește într-un apartament cu două camere cu suprafața de 50 de metri pătrați, achită lunar pentru energia electrică circa 400-500 de lei pentru energia electrică (22$), pentru gaz 100-150 de lei (5-7,5$), pentru apa rece – circa 100 de lei (5$), pentru încălzire -1300 de lei (6,5$). În unele capitale din lume, serviciile comunale sînt mai scumpe, iar în altele – mai ieftine. Important e să ținem cont nu doar dă mărimea facturilor pentru servicii, dar și ce parte de venit achită locuitorii diferitor țări pentru necesitățile comunale. Totodată, diferă semnificativ nu doar tarifele, dar și sistemul de gestionare locativă.

Încălzirea

În sezonul de încălzire, în facturile moldovenești încălzirea ocupă 70%. În blocurile noastre nu există contoare individuale, iar caloriferele nu au termostat, de aceea, locatarii nu pot ajusta puterea căldurii, prin urmare și facturile sînt impunătoare. La Chișinău, pentru 190 de mii de apartamente conectate la încălzirea centralizată o gigacalorie costă 1068 de lei. Astfel, în decembrie, serviciile comunale au devenit prea scumpe pentru mulți moldoveni. Potrivit întreprinderii „Infocom”, 35% dintre proprietarii de apartamente din Chișinău au achitat pentru încălzire de la o mie pînă la 1,5 mii de lei. Peste 20% dintre facturi aveau sume de la 500 pînă la 1 mie de lei, iar aproape 19% dintre locatari au achitat pînă la 2 mii de lei. Alte 8% dintre facturi erau de peste 2 mii de lei. De menționat că pensia medie în Moldova la 1 ianuarie 2017 constituia 1275 de lei (63,6$).

Nu i-au bucurat facturile pentru ianuarie nici pe locuitorii din Bălți. Potrivit SA „CET-Nord”, costul încălzirii în ianuarie a fost mai mare cu 5-30 de lei pentru 1 m.p. de suprafață locuibilă. De exemplu, dacă tariful mediu pentru încălzirea unui metru pătrat în noiembrie 2016 constituia 25,52 de lei, atunci în ianuarie 2017, în unele apartamente acesta era cu 60 de lei mai mare.

În Ucraina încălzirea unui apartament cu două camere cu suprafața de circa 50 m.p. costă 1367 de lei (echivalentul din grivne). În Polonia, pentru încălzire locuitorii achită circa 1,5 mii de lei, la Moscova – de la 352 pînă la 737 de lei (1006-2101 de ruble), iar la Minsk – doar 181 de lei. De menționat că salariul mediu la Moscova este de 22 de mii de lei, la Kiev – 6,5 mii de lei (9 mii de grivne), în Municipiul Chișinău – 5715 lei. Ce-i drept, nu trebuie să uităm că în Rusia, pentru consumul intern este utilizat propriul gaz, care este cu mult mai ieftin.

Precum a menționat expertul independent în energetică Sergiu Tofilat, în Moldova se consumă de 2-3 ori mai multă căldură pe metru pătrat în comparație cu țările străine, din cauză că la noi este sistemul vechi de furnizare verticală a apei, casele nu sînt izolate termic. Iar în majoritatea țărilor din Europa nu există sistem de încălzire centralizat. În casele private consumatorii își aleg singuri sursele de încălzire, iar în blocurile cu multe etaje este instalată încălzire autonomă.

Dar, de exemplu, în Danemarca, tarifele se schimbă în funcție de volumul de consum al serviciilor de încălzire (acolo există un sistem centralizat, spre deosebire de alte țări europene). Dacă iarna a fost caldă și, desigur, a fost nevoie de mai puține gigacalorii pentru încălzirea încăperii, atunci tarifele se majorează pentru ca furnizorii să obțină un anumit nivel de venituri.

Apa caldă și rece

Încă și conducerea anterioară a „Apă-Canal” a cerut majorarea tarifelor la apă, care nu au fost modificate din 2009. Astfel, pentru consumul de apă, locuitorii Chișinăului achită cîte 9,19 lei pentru un metru cub, iar pentru serviciile de canalizare – cîte 1,13 lei. Pentru agenții economici tariful este de trei ori mai mare – 22,96 de lei. Locuitorii capitalei în general au avut noroc că practic toate serviciile comunale sînt mai ieftine decît în alte regiuni ale țării. Totodată, consumatorii din Ceadîr-Lunga achită pentru apă 32,5 lei, iar în Glodeni – 26,88 de lei. Tariful pentru apă pentru consumatorii necasnici constituie 70 de lei și 107 lei, respectiv.

În capitala ucraineană, pentru un metru cub de apă rece consumatorii achită puțin peste 10 lei (13,77 grivne). Apa caldă costă 65 de lei pentru un metru cub (83,1 grivne), adică pentru un consum lunar de cinci metri cubi ei trebuie să achite 335 de lei. În capitala rusă un metru cub de apă rece costă de două ori mai mult decît în Kiev – 57,46 ruble (20 de lei), iar cubul de apă caldă – 163,24 ruble (57,25 lei).

În Germania, pentru apa rece locuitorii achită pînă la 3 euro pentru un metru cub (64 de lei). Ea se consideră scumpă, de aceea locatarii economisesc cum pot. În Polonia, pentru un metru cub de apă rece locatarii achită 11 zloți sau peste 50 de lei, iar un metru cub de apă caldă costă 30 de zloți sau 145 de lei. În Belarus tariful la apă este de 68 de copeici, adică puțin peste 7 lei.

Energia electrică: patimi pentru majorare

Furnizorul de energie electrică Gas Natural Fenosa le-a „gîdilat” nervii consumatorilor. Tarifele în 2016 ba au fost majorate, ba reduse nesemnificativ. Ultimele modificări pentru consumatorii casnici au fost în scădere cu 8-11%, în funcție de regiune. Astfel, consumatorii deserviți de Red Nord achită pentru lumină 2,04 lei pentru 1 kwt/oră, în timp ce clienții RED Nord-Vest – 2,14 lei.

În Belarus, la achitarea energiei electrice se ține cont de factori precum numărul locatarilor, componența familiei, prezența sau lipsa plitei electrice, durata sarcinii în rețea. Pentru cetățenii care locuiesc în apartamente dotate cu plite electrice, tariful la energia electrică constituie de la 0,71 lei. Pentru cei care nu au plite electrice lumina costă de la 0,83 de lei. Menționăm că locatarii apartamentului unde sînt instalate contoare speciale achită tarife diferențiate la energia electrică, în funcție de oră. Consumul energiei electrice de la 17.00 pînă la 22.00 costă mai mult. De asemenea, tariful diferă și în funcție de volumul energiei consumate. Tarifele sînt revizuite în fiecare șase luni. Astfel, tariful la lumină în 2017 s-a majorat cu 20% față de 2016.

În Ucraina, din 1 martie autoritățile vor majora prețul la energia electrică pentru populație de la 1,29 grivne pînă la 1,68 grivne (1,23 lei) pentru 1 kwt/oră în limitele normei de la 100 pînă la 600 kW/h. Adică tariful preferențial va fi majorat cu 26%, iar tariful pentru „bogătași” – de la 600 kW/h și mai mult se va majora doar cu 3% de la 1,638 grivne pînă l a 1,68 grivne pentru un kW/h. Această majorare este prevăzută de Memorandumul FMI din 2015. Respectiv, vor crește tarifele și pentru serviciile locativ-comunale.

În Polonia energia electrică e scumpă. Prețul mediu pentru 1 kW/h costă 0,55 zloți (0,12 euro sau 2,5 lei). La Moscova, tariful este de 1,89 lei, dar el este diferențiat în funcție de perioada zilei. În Crimeea energia electrică pentru populație, din 1 ianuarie 2017, costă 2,04 ruble sau 0,69 lei. Prețul nocturn diferă de cel diurn.

Aproape de 1,5 ori mai mult decît media în Europa achită locuitorii Germaniei pentru energia electrică. În una dintre cele mai bogate țări din Uniunea Europeană lumina costă 6,3 lei pentru 1 kW/h (0,2969 euro). Pentru locuitorii Danemarcei energia electrică este și mai scumpă: în medie un consumator achită 0,3088 euro.

Potrivit șefului site-ului Top Tarif, specializat pe comparația cheltuielilor de consum în energetică Arnd Schroeder, „prețurile înalte pentru energia electrică sînt determinate de faptul că în ele sînt incluse impozitele și alte cheltuieli în afara producției, pe care furnizorii sînt obligați să le achite în raport cu statul”.

Plătim europenește, primim moldovenește

Autoritățile Moldovei, în tendința lor de a construi o țară europeană, nu se știe de ce au ales calea potrivit căreia facturile pentru serviciile comunale ard buzunarele cetățenilor. Și oricît de mult am tinde spre Europa, salariile noastre nu se apropie cu niciun pas de valorile europene.

Nivelul cheltuielilor în diferite țări nu este egal. Tariful poate să difere în funcție de oraș, regiune sau furnizorul de servicii. Dar este ușor să determinăm ce parte dintre venituri consumatorii achită pentru servicii. Moscoviții cheltuiesc pentru serviciile comunale în medie 12-13% din veniturile lor, europenii – 8-10%. În topul celor mai scumpe țări intră Germania și Marea Britanie. Cele mai ieftine servicii comunale din Europa sînt în Grecia, Spania și țările scandinave.

De exemplu, în Germania, unde tarifele la apă, energie electrică și încălzire sînt considerate cele mai scumpe, o familie medie cheltuiește lunar pentru toate serviciile circa 300 de euro, la un venit mediu de 3,5 mii de euro. În Rusia, unde serviciile comunale la fel nu sînt dintre cele mai ieftine plăceri, iar salariile sînt mai mari, un proprietar al unui apartament cu două camere cu o suprafață de 50 de m.p. achită pentru întreținere 1400 de lei sau circa . Cea mai mare parte dintre cheltuieli o constituie energia electrică – aproape . În Belarus, în funcție de anotimp, factura pentru un asemenea apartament va constitui aproape 290-445 lei.

În Moldova, locatarii unui apartament cu două camere achită lunar în medie 2 mii de lei, iar în perioada rece – și pînă la 3 mii de lei. Potrivit experților, pentru serviciile comunale, familiile moldovenești achită de la o treime pînă la jumătate din venituri. Iar calitatea serviciilor acordate? Aceasta, desigur, nu se compară cu cea europeană.

În orice caz, tarifele pentru întreținere în echivalentul în lei în țările UE sînt cu mult mai mari decît cele din în Moldova și Ucraina. Însă, dacă e să comparăm facturile pentru serviciile locativ-comunale cu veniturile cetățenilor, atunci situația e alta.

Inflația în ianuarie 2017

	Ponderea în decimile	Ianuarie 2017, în % față de:		Ianuarie 2016, în % față de:
		Decembrie 2016	Ianuarie 2016	Decembrie 2015	Ianuarie 2015
SERVICII	2539	0,3	0,3	0,4	11,3
Locativ-comunale	1039	0,0	-5,0	0,1	17,2
Apă și canalizare	108	0,0	1,3	0,0	13,5
Energie electrică	413	0,0	-9,9	0,0	34,5
Gaz	239	0,0	-10,1	0,0	9,7
Încălzire	152	0,0	7,1	0,0	0,0

Sursa: Biroul Național de Statistică