În Moldova se modifică sistemul de salarizare al bugetarilor și funcționarilor publici, însă schimbările trec pe lîngă cei care într-adevăr au nevoie de majorarea salariului.
Stimulările bănești și „bonusurile” plăcute îi așteaptă pe polițiști, vameși, angajați ai fiscului, inspectorii fiscali, care și pînă acum nu erau săraci.
Stimulare selectivă
Amendamentele la Legea privind sistemul de salarizare în sectorul bugetar sînt îndreptate spre ameliorarea bunăstării reprezentanților blocului de forță și ai unui șir de instituții. La etapa de examinare sînt și alte modificări în actele normative, inclusiv instituționale, care introduc diferite „bonusuri” la salariu, adaosuri și recompense bănești.
Legea este completată cu un articol nou, ce le oferă polițiștilor dreptul la recompensă financiară în mărime de 25% din veniturile transferate la buget din amenzile aplicate. Pe adaosuri pot conta subiecții subdiviziunilor Inspectoratului General de Poliție al MAI, adică angajații care, conform competențelor lor, soluționează cazurile de încălcări și aplică amenzi. Modul de acordare a plăților stimulatorii urmează a fi elaborat de Guvern.
Totodată, este stabilită regula revizuirii anuale a adaosurilor și altor plăți prevăzute pentru un șir de funcții – pornind de la mărimea salariului mediu pe economie din anul precedent. Este vorba despre angajații Centrului Național Anticorupție (CNA), conducerea și inspectorii Autorității Naționale de Integritate, angajații Inspecției procurorilor a Procuraturii Generale, precum și ofițerii de urmărire penală, detașați în procuraturile specializate.
Totodată, reprezentanții blocului de forță – de la angajații de rînd pînă la șefi – vor continua să primească o listă largă de suplimente la salariul de bază, inclusiv adaosurile specifice, adaosurile pentru condiții speciale de muncă, pentru intensitatea muncii, pentru îndeplinirea în mod urgent a unor sarcini importante. Mărimea adaosului deseori este calculată în raport procentual – de la 15 pînă la 40%. Într-un șir de cazuri conducerea instituției poate utiliza în aceste scopuri mijloacele din propriul fond de salarizare.
Nu trebuie să uităm că angajații de rînd și șefii subdiviziunilor poliției, carabinierilor, organelor securității naționale, CNA-ului și altor structuri de forță au dreptul la ajutor material în mărimea salariului lunar de bază, inclusiv toate adaosurile și plățile. În plus, în cadrul CNA este prevăzut un adaos lunar pentru eficiență în prevenirea corupției și în lupta anticorupție. Pentru ofițeri mărimea acesteia constituie 1,5 salarii medii pe economie, pentru subofițeri – 0,8 din salariu.
Încă un adaos – pentru „eficiența activității”
Modificări favorabile sînt prevăzute și pentru personalul de deservire tehnică din cadrul Serviciului Fiscal și al Serviciului Vamal – salariile lor de funcție sînt majorate de 1,5 ori. Însă schimbările pentru angajații acestor departamente nu se încheie doar cu modificările la Legea privind sistemul de salarizare în sectorul bugetar.
În noua redacție a Legii privind sistemul de salarizare a funcționarilor publici a apărut posibilitatea atribuirii adaosului lunar „pentru eficiența activității”, a cărui mărime constituie de la 0,8 pînă la 1,5 salarii medii pe economie din anul precedent. Noul „bonus” este destinat angajaților Serviciului Fiscal, Serviciului Vamal și Inspecției Financiare, care au statut de funcționar, inclusiv cei cu statut special.
Modul și condițiile de achitare a adaosurilor vor fi elaborare de Ministerul Finanțelor. Acesta va trebui să stabilească cine, în ce cazuri și în ce mărime poate beneficia de plăți de stimulare. Conform modificărilor legislative, adaosul va fi revizuit anual.
Graba la introducerea a încă unui stimul bănesc pentru angajații fiscului, vameșilor și inspectorilor financiari în detrimentul altor categorii de angajați este extrem de greu de explicat. Aceste servicii, deși se consideră cele mai corupte, nici anterior nu erau lipsite de diferite plăți suplimentare. Conducerea vămii și organelor fiscale au avut întotdeauna posibilitatea de a-i motiva pe cei mai silitori angajați nu doar prin premii anuale, dar și prin bonusuri unice, în legătură cu datele jubiliare, sărbătorile profesionale, în legătură cu zilele de sărbătoare nelucrătoare și în alte cazuri. Totodată, în calitate de stimul, în fiecare jumătate de an se utilizează adaosul pentru realizările colective ale instituției sau a subdiviziunii ei, pentru care sînt prevăzute mijloace în limita a 15% din fondul anual de salarizare. Există adaosuri pentru îndeplinirea sarcinilor suplimentare, pentru cumularea obligaților de serviciu, precum și premii speciale din partea organelor administrației locale și alte plăți stimulatorii.
Polițiștii vor primi mai mult decît vameșii și angajații fiscului
Modificările selective în legislația privind sistemul de salarizare au provocat un val de critici din partea cetățenilor de rînd și nedumerirea experților. Angajații din învățămînt ies la protest, cerînd majorarea salariilor lor modeste, care, de regulă, nici nu ajung pînă la salariul mediu pe economie. Guvernul le refuză profesorilor și angajaților sociali, dar găsește mijloace pentru majorarea veniturilor angajaților organelor care, potrivit tuturor studiilor, dețin întîietatea după nivelul de corupție.
Reprezentanții MAI, dimpotrivă, speră că astfel vor putea învinge luarea de mită în rîndurile polițiștilor, în primul rînd, printre polițiștii de patrulare care aplică amenzi. Conducerea instituției promite să-și controleze mai dur subalternii. Însă, precum a demonstrat practica, creșterea veniturilor influențează nesemnificativ mita în organele de drept și în general în sectorul de poliție.
Totodată, autorii inovațiilor nu precizează de ce statul a decis să le „aloce” polițiștilor imediat o pătrime din veniturile din amenzi. Între timp, dacă comparăm cu plățile stimulatorii altor categorii de angajați în situații similare, această mărime a stimulării financiare va părea excesivă. Spre exemplu, vameșii din echipele mobile primesc, minimum de 2,5 ori mai puțin – pînă la 10% din veniturile primite la bugetul de stat în urma depistării încălcărilor în cadrul controlului vamal.
Totodată, la vamă nu există o recompensă fixă, adică angajatul poate primi 3% sau 5%. Cu alte cuvinte, venitul suplimentar este plasat în funcție de efortul angajatului, în timp ce evaluarea activității lui depinde în mare parte de șefi. Angajații fiscului, la fel ca și vameșii, nu sînt simulați cu sume substanțiale.
La creșterea nivelului corupției în rîndul polițiștilor ar putea contribui și inițiativa Guvernului privind permisiunea de achitare a amenzii pentru încălcarea comisă în trafic prin transmiterea banilor nemijlocit inspectorului. Or, chiar dacă polițistul este obligat să-i elibereze bonul contravenientului, acest proces în cele mai multe cazuri nu este controlat. Rețelele de socializare abundă în mărturii cum polițiștii de patrulare aplicau intenționat mai puține amenzi sau refuzau să le aplice, în schimbul unei recompense materiale.
Cînd amenzile sînt prea mari …
Iată doar cîteva comentarii ale utilizatorilor rețelelor de socializare privind noile reguli de salarizare.
„Poate în general să-i lăsăm pe inspectori fără salariu, pe drumuri? Ei își vor asigura un venit cu mult mai mare decît cel oficial. Ca în bancul acela: ți s-a dat bastonul, iar tu mai departe cîștigă-ți pîinea”.
„Acestea sînt mite în lege, doar că invers. Statul le plătește polițiștilor pentru ca ei să fure poporul. Iar cineva s-a gîndit la faptul cît de greu e să obții în instanță anularea unor decizii chiar și ilegale?”
„Ținînd cont că la noi pentru tot și toate sînt prevăzute amenzi, dacă vor achita 25% la timp și nu vor trișa, atunci vom trăi după principiul „Cine nu s-a ascuns, eu nu-s vinovat!”
„La noi se încearcă egalarea mărimii amenzilor și a tarifelor comunale cu cele europene, iar despre crearea condițiilor normale de viață, despre salariile majorității bugetarilor, alocații și pensii se uită. Autoritățile se ocupă cu cerșirea creditelor, cele mai multe dintre care nu ajung la destinație. Și sînt nevoite să astupe găurile bugetare cu ajutorul oamenilor simpli”.
„De acord, toți trebuie să aibă salarii decente, dar de ce majorările încep nu de la profesori, nu de la medici, nu de la pensionari, dar de la cei care au luat și iau mită cu lopata?!”
Totodată, experții amintesc că recent au fost majorate brusc sancțiunile, iar multe dintre amenzi au devenit excesive pentru buzunarele cetățenilor de rînd. Pe de o parte, a crescut de 2,5 ori mărimea unității convenționale utilizate la calcularea mărimii sancțiunilor. Pe de altă parte, Parlamentul a înăsprit pedepsele pentru un șir de încălcări, inclusiv cele din Regulamentul circulației rutiere. Modificările țin de cele mai răspîndite componențe ale infracțiunii, precum staționarea în locurile interzise, depășirea vitezei, nerespectarea regulilor de circulație în zonele rezidențiale și multe altele.
Reprezentanții Institutului de Politici și Reforme Europene afirmă că autoritățile au scăpat din vedere un asemenea moment important ca raportul dintre nivelul amenzilor și veniturile populației. În consecință, Moldova ocupă poziții de lider privind mărimea sancțiunilor rutiere în Europa. Dacă comparăm anumite amenzi cu indicatorii medii europeni (raportate la salariul mediu pe țară), atunci moldovenii plătesc de 5 ori mai mult decît locuitorii unor țări mai prospere din UE.
Pe acest fundal se creează impresia că, prin inițiativele lor legislative nechibzuite, autoritățile nu au grijă atît de suplinirea bugetului, cît contribuie la dezvoltarea fenomenului corupției și altor fenomene negative în societate. Cetățenii „de facto” sînt stimulați să caute alte căi de soluționare a problemelor, în timp ce, în lipsa unui control, inspectorii în multe cazuri singuri provoacă comportamente de corupție.
Adăuga comentariu