De ce în privinţa OMG-urilor facem jocul UE

De ce în privinţa OMG-urilor facem jocul UE
Anghelina Taran

Subiectul privind organismele modificate genetic a ajuns din nou în vizorul legislatorilor moldoveni.

Parlamentul urmează să adopte în a doua lectură Legea privind organismele modificate genetic, ce va substitui actuala lege privind securitatea biologică. În legătură cu aceasta presa face gălăgie, deoarece apare îngrijorarea – va fi oare permis importul produselor modificate genetic pe piaţa noastră? Noi am încercat să ne clarificăm cît de serioasă este această problemă pentru Moldova. Iar cel mai important lucru – dacă există sau nu pe teritoriul republicii noastre şi pe rafturile magazinelor noastre produse ce conţin OMG.

50/50?

În noiembrie trecut, la Geneva a avut loc o „masă rotundă” (Aarhus workshop), consacrată organismelor modificate genetic. Acolo s-a comunicat că în nouă din 25 de regiuni ale Ucrainei au fost depistate cîmpuri cu rapiţă, soia şi porumb, infestate cu OMG. 35% dintre mostrele prelevate ale acestor culturi conţineau OMG-uri. Ecologul, doctorul în ştiinţe biologice Ilia Trombiţchi a comunicat următoarele: „În Moldova este aproximativ aceeaşi situaţie, deoarece legislaţia nu se aplică, instituţiile sînt dispersate, iar nivelul educaţional scade rapid. Totodată, oficial, nici pe terenurile din Moldova, nici pe cele în Ucraina OMG-uri nu sînt şi nici nu pot fi, deoarece importul şi creşterea acestora sînt interzise!”


 
În 2013 au fost prelevate mostre de soia (testele au fost efectuate în Lituania) şi parcă nu s-a depistat nimic. „Datele de care dispunem vorbesc despre faptul că, în realitate, raportul plantaţiilor infestate cu OMG şi a celor curate este de 50/50. În perspectivă ponderea va fi mai mare, deoarece lipsa ordinii în acest domeniu conduce la încrucişare ulterioară, infestare etc.”, spune Ilia Trombiţchi.

Amintim că încă în 2014 a fost efectuat un studiu al produselor ce conţin soia de la Piaţa Centrală din capitală. La un laborator certificat din Marea Britanie au fost expediate nouă probe de făină din soia şi şrot, din care doua două erau produse în Moldova şi Olanda – au fost obţinute din soia nemodificată genetic. Celelalte mostre de produse, fabricate în Brazilia, SUA, Canada, Polonia, Israel, Ucraina şi România, conţineau componente modificate genetic. Iar marcajul obligatoriu conform legii, desigur, lipsea.

- În Moldova, deocamdată, există doar trei culturi agricole care ar putea fi modificate şi deseori sînt anume de acest fel. Este vorba de porumb, rapiţa şi soia, continuă Trombiţchi. Deoarece „de facto”, la frontiere nu există aproape niciun control la importul produselor ce conţin OMG sau organisme modificate vii sub formă de seminţe, importatorii declară că, de exemplu, seminţele introduse de ei nu sînt modificate. Dar, de regulă, pentru verificarea acestui lucru nu există nici timp, nici posibilitate. Pînă în prezent, în Moldova nu există niciun laborator acreditat pentru depistarea OMG-urilor, deşi în Ucraina şi Rusia acestea deja funcţionează la nivelul regiunilor şi raioanelor. Iar la noi acest lucru a căpătat caracterul unei boli lungi, deoarece această problemă nu poate fi soluţionată.

„De facto, OMG-urile ajung la noi din Ucraina prin Transnistria, probabil, prin intermediul persoanelor fizice, care aduc cantităţi mici sub formă de seminţe etc. Totodată, în Uniunea Europeană există reguli stricte că recoltele modificate trebuie păstrate separat de cele nemodificate, iar trasabilitatea acestor seminţe trebuie monitorizată. La noi însă seminţele modificate genetic importate şi crescute ilegal sînt amestecate cu cele locale, iar din această cauză, în prezent, pe cîmpuri, cel puţin jumătate din soia este modificată şi cel puţin jumătate din porumb este modificat din contul polenizării, poluării şi a haosului existent.

În principiu, această problemă poate fi soluţionată. Este nevoie doar de voinţă politică, înţelegerea acestor lucruri din partea conducerii Ministerului Agriculturii. E suficient să fie implementată legea în vigoare sau cea care o va înlocui”, consideră ecologistul.

De ce nu există un control al OMG-urilor

În Moldova există două laboratoare dotate ce ar putea depista OMG-urile, niciunul dintre ele nu este acreditat. Unul e la Universitatea AŞM, rectorul Universităţii, Maria Duca, a făcut stagiul în SUA în această direcţie şi a scris patru cărţi. Al doilea laborator a fost deschis în luna mai anul trecut în cadrul Laboratorului de Carantină fitosanitară, datorită Guvernului Israelului (investiţiile au constituit 300 de mii de euro). În prezent laboratorul se pregăteşte de acreditare.

Dar există o problemă – laboratorul este subordonat Ministerului Agriculturii, iar de siguranţa alimentelor răspunde Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor (ANSA), care se află în subordinea Guvernului. Agenţia va face cel mult 20 de teste pe an, deoarece costul unei analize de depistare a OMG-urilor este de la 100 pînă la 500 de euro, în funcţie de produs.

Potrivit directorului ANSA, Gheorghe Gaberi, teoretic, putem presupune, că în ţara noastră sînt cîteva hectare cu culturi modificate genetic, dar cea mai mare parte a soiurilor şi hibrizilor nu sînt modificate genetic. Noi nu avem soiuri de plante perene obţinute prin metoda ingineriei genetice, de aceea putem spune că producţia nu conţine OMG-uri. Însă există riscul introducerii pe teritoriul din dreapta Nistrului a seminţelor modificate genetic, deoarece în 2013, din Rusia au fost returnate cinci vagoane cu şrot din soia modificat genetic, produs la Bender.

Atunci au fost trimise mostre din recolta de soia din anul 2013 la un laborator din Letonia, iar rezultatele au arătat că nivelul OMG-urilor în ele era de 0,9%. În 2017, la fel sînt planificate asemenea teste de soia, deoarece în Moldova activează un importator foarte mare, care este gata să comercializeze din ţara noastră întreaga recoltă de soia fără OMG-uri. Însă trebuie să fim siguri că aceste boabe sînt curate. În prezent cel puţin jumătate dintre importatori obligă furnizorul să indice că producţia nu este modificată genetic.

- Cum putem să fim siguri că producţia noastră nu este modificată genetic, dacă nu putem determina acest lucru?

- Deoсamdată nu a avem un laborator acreditat, dar în alte ţări ele sînt, răspunde interlocutorul. În caz de necesitate, aceste analize se fac acolo. Desigur, noi trebuie să acredităm mai repede laboratorul nostru, deşi testele vor fi destul de scumpe. În Italia ni s-au cerut pănă la 1 mie de euro, în funcţie de produs. Fiecare laborator are propria politică de preţuri. Lituanienii cer mai puţin, deoarece noi am desfăşurat un proiect de tweening. În acel laborator ni s-a spus că se fac foarte puţine teste, din cauza tarifelor înalte. Iar noi trebuie să stabilim principiul evaluării riscurilor şi să verificăm atunci cînd există riscul şi în cazul litigiilor comerciale, cînd există suspiciuni în privinţa autenticităţii certificatului.

La începutul acestui an noi am verificat calitatea materialului semincer păstrat la depozitele întreprinderilor, adică există riscuri în privinţa unor hibrizi de porumb, soia şi, în special, de rapiţă. Dacă vor apărea dubii, atunci vom verifica şi prezenţa OMG-urilor. În planul controalelor de stat au fost incluse şi aceste analize.

În Moldova laboratorul de depistare a OMG-urilor este necesar mai mult pentru MAI, pentru criminalistică, decît ANSA, deoarece în cadrul anchetei multe teste pentru stabilirea ADN-ului sînt expediate peste hotare. De asemenea, trebuie să ne distanţăm cumva de abordarea instituţională. În Moldova se află unul dintre cei mai buni specialişti în depistarea OMG-urilor – Maria Duca, al cărei potenţial profesional trebuie valorificat. Laboratorul Universităţii AŞM trebuie acreditat pentru a-i oferi posibilitatea să lucreze pentru ţara noastră. În mare parte, nu are sens să creăm încă un laborator, pentru că în 2013 AŞM deja avea utilajul necesar. Mai corect ar fi fost să utilizăm ajutorul financiar al Israelului pentru acreditarea acestui laborator, asigurarea lui cu utilajele necesare pentru testare, pregătirea şi atestarea specialiştilor, în loc să fie procurate alte echipamente care au fost amplasate într-o încăpere ce nu corespunde cerinţelor, consideră Gaberi.

De ce avem nevoie e o nouă lege

În opinia lui Ilia Trombițchi, prima lege la fel corespunde directivelor europene. Dar problema constă în implementarea ei. Desigur, și pe cîmpuri trebuie să fie ordine. E clar că trebuie evaluată situația în toată țara. Dar asta costă. După care trebuie întreprinse măsuri de ordin administrativ pentru introducerea răspunderii și implementării ei, pentru producătorii să fie interesați să aibă o roadă curată și să mențină acest regim.

Dacă prima lege e bună, atunci de ce să cheltuim timp și bani pentru elaborarea celei de-a doua? Interlocutorul susține că aceasta a fost mai mult o decizie politică. Acordul de asociere pentru Moldova, Ucraina și Georgia au fost scrise la indigo. Și acesta prevedea elaborarea unei noi legi privind siguranța alimentară, deoarece nici Ucraina, nici Georgia nu aveau o asemenea lege, iar noi aveam. Însă negociatorii noștri nu s-au opus împotriva acestei prevederi. Aceasta vorbește despre faptul cît de formal sînt adoptate legile.

Legea moldovenească privind securitatea biologică, pe care vor s-o anuleze după adoptarea unei noi legi, se consideră una dintre cele mai bune din CSI și a fost prima din țările Comunității, ea a fost lăudată și în Europa. Acel proiect de lege era bazat pe Directiva Parlamentului European din 1993. Iar după ce Guvernul a aprobat documentul și l-a transmis spre adoptare Parlamentului, a fost adoptată Directiva 2001/18/ a UE privind plasarea intenționată în mediul ambiant a organismelor modificate genetic. În pofida obiecțiilor noastre că în cazul adoptării legea deja va fi veche, Parlamentul oricum a adoptat-o.

Atunci ecologiștii organizației obștești „Eco-Tiras” au pregătit în regim de urgență amendamentele, în conformitate cu noua directivă a UE și au transmis cinci pagini de text președintelui Voronin. El a remis legea Parlamentului împreună cu aceste modificări, pentru a fi luate în considerație, și ele au fost adoptate în întregime. În consecință, Moldova are o lege bună. La aceeași directivă se face trimitere și în noua lege. Dar aceasta este supusă mereu modificărilor. Totodată, mai există un șir de directive și recomandări aprofundate, adoptate de Parlamentul European, care nu au fost introduse în această directivă de bază, iar Moldova s-a angajat să o implementeze doar pe aceasta. Mai corect ar fi să fie implementate întregul bloc legat de directivele UE, relectîndu-le în această nouă lege.

Autorii proiectului de lege argumentează necesitatea adoptării lui prin faptul că regimul de obținere, testare, utilizare și comercializare a OMG-urilor și a produselor de le conțin este reglementat de Legea privind siguranța biologică (din 2001), care nu include rezoluțiile și modificările la protocolul de la Cartagena și la legislația europeană din ultimii ani. În afară de directiva menționată 2001/18/ a UE mai sînt menționate trei documente europene legate de utilizarea OMG-urilor în condiții izolate (Directiva 2009/41/UE); privind produsele alimentare și furaje modificate genetic (Regulamentul UE nr. 1829/2003), privind trasabilitatea și marcarea produselor ce conțin OMG (Regulamentul UE nr.1836/2003).

Notă: În 1992, la conferința din Rio de Janeiro, țările membre ale ONU au recunoscut necesitatea de a reglementa la scară internațională activitatea legată de biotehnologie și impactul ei asupra mediului ambiant și a asupra sănătății omului. Atunci, 193 de țări și Comunitatea Europeană ca participant separat au semnat Convenția privind biodiversitatea. Părțile au convenit să elaboreze un acord internațional privind măsurile și procedurile necesare pentru transportarea, procesarea și utilizarea sigură a produselor biotehnologiei moderne. Acest document a fost protocolul de la Cartagena privind securitatea biologică, adoptat în 1999 la Cartagena de Indias. Moldova l-a ratificat în martie 2003.

Proiectul este controversat

Gheorghe Gaberi consideră că proiectul Legii privind organismele modificate genetic este unul foarte controversat.

- El a fost adoptat în regim de urgență de Ministerul Mediului, deoarece un timp îndelungat s-a discutat cine trebuie să se ocupe de această lege și pentru cine este destinată. Or, Ministerul Mediului monitorizează flora și fauna, iar culturile și animalele domestice se află în subordinea Ministerului Agriculturii. Eu nu văd necesitatea în această lege și am pledat împotriva adoptării ei. ANSA a emis o încheiere negativă, pentru că ea nu se răsfrînge doar asupra produselor în care conținutul OMG-urilor nu depășește 0,9%. Potrivit normelor internaționale, dacă organismele genetic modificate sînt mai puține de 0,9%, atunci produsul nu se consideră modificat.

Totodată, în proiect se spune că pînă la sîrșitul anului 2020 în Moldova este interzisă plasarea pe piață și utilizarea organismelor modificate genetic în proporții mai mari de 0,9% din greutatea produsului. Dar ce va fi mai departe? Legislația în vigoare reglementează destul de clar toate aspectele importului, certificării și circulației unei asemenea producții. Atunci care e sensul adoptării unei noi legi? Dacă se presupune că după 2020 noi vom permite utilizarea OMG-urilor în furaje și produse alimentare, atunci trebuie să scriem o lege normală și să pregătim societatea. În această privință trebuie adoptată o decizie cardinală.

… și imperfectă

Președintele Comisiei parlamentare pentru administrație publică, dezvoltare regională, mediu și schimbări climatice, Violeta Ivanov, de asemenea, susține că noua lege nu va aduce nimic nou:

- Actuala lege și cea nouă sînt aproape identice. Poate doar în ultima este înăsprit controlul asupra produselor ce conțin OMG-uri, deoarece ele, din păcate, sînt în toată lumea. Dar noi în Comisie am obținut ca în lege să fie scris clar despre marcarea produselor ce conțin OMG-uri. În special, marcajul trebuie să constituie cel puțin 10% din ambalaj, asta deoarece, dacă omul nu-și poate permite produse biologice și vrea să cumpere mai ieftine, atunci nu putem să-i interzicem să le cumpere, dar trebuie să-i oferim toată informația. El trebuie să știe cărui risc se supune.

Eu personal sînt împotriva acestor modificări în genetică, însă acest proces nu poate fi oprit, el pur și simplu trebuie controlat și, iar importul produselor cu concentrația de OMG-uri mai mare decît cea admisă trebuie interzis.

În prezent proiectul de lege a fost returnat Ministerului Mediului pentru perfecționare, pentru a ține cont de observațiile Comisiei. Se preconizează că la începutul lunii februarie deputații îl vor examina în lectura a doua.

Diavolul se ascunde în detalii

Cel mai probabil, noua lege este adoptată nu pentru că ai noștri au omis ceva semnînd Acordul de asociere cu UE. Altfel de ce ar fi descrisă atît de detaliat, de exemplu, procedura de autorizare a unor genuri de activitate cu organisme modificate genetic în cazul conținutului OMG-urilor mai mare de 0,9% din greutatea totală a produsului, dacă importul unor asemenea produse este interzis? Ce-i drept este interzis doar pînă la 31 ianuarie 2020.

Cine va monitoriza termenul de acțiune a interdicției pentru a-l prelungi la timp? Funcționarii noștri sînt cunoscuți prin activitatea lor lentă și atitudinea nepăsătoare față de munca lor. De aceea, începînd cu 1 ianuarie 2021, Moldova va fi invadată și de furaje, și de semințe, și de alimente care, precum se știe, sînt mai ieftine decît cele obișnuite. Și peste o perioadă scurtă de timp noi nu vom mai avea alte semințe, furaje și alimente, pentru că producătorii de mărfuri tradiționale vor pleca de pe piață, din cauza concurenței.

- Eu cred că ei vor să ia acești trei ani pentru a nu fi criticați pentru organismele modificate și puțin ce se va schimba în viitor și la nivelul UE. Iar UE are Acordul de liber schimb cu SUA și Canada. Dacă UE le va semna, atunci vor fi mari facilități în privința OMG-urilor. Ținînd cont de aceasta, noi, desigur, vom merge imediat din urma lor. Dar în orice caz legea trebuie să introducă mecanismele de evaluare a riscurilor social-economice ale OMG-urilor de rînd cu riscurile pentru mediu și sănătate. Moldova este o țară orientată spre exportul producției vegetale și fără aceasta ea nu poate garanta calitatea producției, consideră Ilia Trombițchi.

- Dar de ce noi trebuie să facem jocul UE și să ne poluăm teritoriul cu OMG-uri?

- Teoretic, noi avem dreptul să nu le admitem. Dar practic? Eu am discutat acest aspect cu producătorii avicoli, relatează Gheorghe Gaberi. Ei spun că li se interzice importul șrotului cu un conținut de OMG-uri mai mare de 0,9% (comisia pentru securitate biologică a permis, prin derogarea legii, importul furajelor cu un conținut de OMG-uri pînă la 5% - n.a.). Însă toată lumea folosește acest șrot pentru hrana păsărilor. Noi trebuie să facem o delimitare clară în acest sens.

Consumatorul trebuie avertizat și informat. Spre exemplu, sînt aduse salamuri importate. Ce se știe despre carnea din ele? Au fost utilizate OMG-uri la creșterea animalelor sau nu? Sau se aduc produse lactate. Acele vaci au fost crescute cu furaje ce conțin OMG-uri sau nu? Au fost hrănite, pentru că acolo se permite. Este practic imposibil de creat în Moldova un scut de protecție împotriva acestor produse.

Legea trebuie orientată, în primul rînd, spre a-i obliga pe producători să informeze consumatorii privind particularitățile produsului dat, să conțină cerințe clare față de marcaj, ce certificate trebuie să însoțească aceste produse etc.

- De ce noi nu am proteja teritoriul Moldovei de invazia OMG-urilor și nu am crește producție ecologic pură?

- Este necesar un control strict al circulației materialului semincer și săditor, pentru a ne proteja țara de OMG-uri vii, răspunde conducătorul ANSA. Magnații de genul Monsanto sînt interesați ca întregul glob pămîntesc să fie infestat cu hibrizi și soiuri modificate. Iar ținînd cont de perspectivele cererii la produsele curate, fără OMG-uri, Moldova are posibilități foarte bune pentru a produce asemenea produse și de a cîștiga bine de pe urma lor, pentru că ele sînt mai scumpe decît cele cu OMG-uri, și să creeze locuri de muncă în țară.

P.S. Într-un alt articol vom relata despre riscurile OMG-urilor, inclusiv pentru Moldova.
 

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

trimite știrea ta

Fiți coautorul nostru! Dacă aveți o știre interesantă împărtășiți-ne-o și nouă!


captcha

Întrebarea zilei Toate

load