X 
Transnistria stiri: 1406
Eurovision stiri: 504

Curtea Constituţională obține noi privilegii

3 feb. 2017,, 13:55   Societate
26186 41
Victor Surugiu

În faţa legii toţi oamenii sînt egali – autorităţile invocă acest principiu drept argument pentru un şir de schimbări în procesul de reformare a sistemului de pensii din Moldova.

În realitate însă, în legislaţie au fost operate, în linişte, fără dezbateri, un şir de modificări potrivit cărora cel puţin şase oameni au obţinut mai multe drepturi decît ceilalţi cetăţeni ai ţării.

Pe fundalul haosului politic din Moldova, Curtea Constituţională (CC) continuă să se pricopsească cu noi privilegii şi beneficii materiale. Dacă faţă de alte persoane autorităţile au adoptat măsuri pentru înlăturarea inechităţii sociale, atunci pentru judecătorii autorităţii de jurisdicţie constituţională au fost create condiţii speciale.

O asemenea abordare, practicată pe parcursul ultimilor ani, a condus la situaţia în care slujitorii Constituţiei se identifică tot mai des cu o castă de oameni faţă de care, oricît de paradoxal ar suna, prevederile Constituţiei RM nu pot fi aplicate.

Lucrezi mai mult, primeşti mai puţin – pentru popor

Preconizata reformă a sistemului de pensii, ce urmează a fi implementată la cererea FMI, a generat un val de critici din partea experţilor economici şi forţelor politice de opoziţie. Ea prevede majorarea vîrstei de pensionare pînă la 62 de ani pentru femei şi pînă la 65 de ani pentru bărbaţi. Totodată, pentru ieşirea la pensie se propune majorarea stagiului de muncă necesar pentru femei de la 30 pînă la 33 de ani, iar pentru bărbaţi – de la 33 pînă la 36 de ani.

În prezent vîrsta de pensionare pentru bărbaţi constituie 62 de ani, iar pentru femei – 57 de ani. În opinia experţilor, o parte considerabilă a populaţiei nu va reuşi să atingă noua limită de vîrstă, din cauza reducerii speranței de viață.

În afara majorării criteriului de vîrstă şi a stagiului pentru ieşirea la pensie, mai este vorba şi despre schimbarea modului de calcul al plăţilor şi reducerea unui şir de privilegii. Se declară că reforma va egala mărimea plăţilor pentru toţi pensionarii, indiferent de locul de muncă şi de funcţie. Astfel, conform noilor prevederi, oamenii vot ieşi la pensie mai tîrziu, iar mulţi dintre ei vor primi o pensie mai mică.

Reforma prevede anularea actualelor condiţii speciale la stabilirea pensiilor pentru unele categorii de cetăţeni (deputaţi, funcţionari de stat, judecători, procurori, reprezentanţi ai organelor autorităţilor locale) şi unificarea modului de calcul a pensiilor pentru persoanele fizice proprietari şi arendaşi de terenuri agricole, precum şi pentru angajaţii structurilor de forţă (ai Ministerului Apărării, MAI, SIS, CNA).

Inovațiile anunţate au determinat deja plecarea în masă a judecătorilor din instanţele judiciare. Ei se grăbesc să-şi perfecteze pensiile, care în baza vechiului sistem ajung la 18-20 de mii de lei. În timp ce judecătorii de jurisdicţie comună şi alţi reprezentanţi ai sectorului judiciar fug din sistem, pe colegii lor de la Curtea Constituţională nu-i paşte această soartă. Pentru membrii CC a fost creat un cadru legal separat, ce le oferă privilegii speciale.

Iar pentru judecătorii CC – un sistem de pensii „exclusiv”

Printre legile adoptate de Parlament în cadrul sesiunii de toamnă-iarnă, se numără şi modificările favorabile pentru judecători, operate la Legea privind Curtea Constituţională, prezentate de spicherul Andrian Candu, deputaţii Ştefan Creangă, Igor Vremea şi Sergiu Sîrbu. Potrivit iniţiativei lor legislative, actualii membri ai CC vor primi pensii de vîrstă şi vor putea conta, concomitent, şi pe pensie, şi pe salariu.

Pînă în prezent, preşedintele Curţii Constituţionale în privinţa asigurării cu pensii se egala cu preşedintele Curţii Supreme de Justiţie (CSJ), iar judecătorii CC – cu vicepreşedintele CSJ. În noua redacţie a legii această regulă a fost exclusă, iar pentru magistraţii constituţionali a fost creat un sistem de pensii exclusiv. Totodată, pentru preşedintele şi membrii CC a fost menţinut dreptul de a primi o indemnizaţie de lichidare în aceleaşi condiţii ca şi pentru conducătorii CSJ.

Modificările le oferă judecătorilor CC care au stins 50 de ani şi care au un stagiu de muncă de cel puţin 20 de ani calendaristici, inclusiv în funcţia de membru al Curţii Constituţionale timp de un mandat complet, dreptul la pensie pentru limita de vîrstă în mărime de 55% din salariul mediu. Totodată, pentru fiecare an deplin de muncă, ce depăşeşte stagiul de 20 de ani, vor fi calculate 3% din salariu. Totodată, pensia pentru limita de vîrstă nu va depăşi 80% din salariul mediu al unui membru al CC, după indexare.

Legea modificată stabileşte că actualului judecător pensia pentru limita de vîrstă i se achită în volum deplin. Spre deosebire de alte categorii de pensionari, după ieşirea la „odihna binemeritată”, judecătorii CC au obţinut dreptul de a se angaja în cîmpul muncii şi de a primi atît pensia, cît şi salariul în mărime deplină.

Separat este stabilit modul de asigurare cu pensii a foştilor membri ai Curţii Constituţionale, care au demisionat pînă la momentul intrării în vigoare şi care au atins vîrsta de pensionare. Dacă ei nu au un stagiu de muncă de 12,5 ani în funcţia de judecător şi nu au dreptul la o pensie de judecător, atunci li se va face o recalculare conform noilor reguli.

Mandat cu prelungire automata?

În pofida faptului că în Curtea Constituţională, care a fost implicată într-o serie de scandaluri cu substrat politic şi antistatal, nu au încredere o parte considerabilă a populaţiei, în Moldova sînt promovate proiecte de legi pentru prelungirea mandatului actualei componenţe a CC. În acest scop sînt inventate metode ce le permit actualilor magistraţi să-şi păstreze mantiile şi după expirarea mandatului de şase ani, ocolind procedura existentă.

Curtea Constituţională deja a oferit o încheiere pozitivă pe marginea proiectului de modificare a Constituţiei în partea ce ţine de competenţele şi structura CC, precum şi de mandatul magistraţilor. Proiectul ar putea fi adoptat nu mai tîrziu de şase luni de la data prezentării iniţiativei de modificare a Constituţiei. În cazul adoptării acestor modificări vor fi extinse competenţele Curţii privind soluţionarea cazurilor excepţionale de neconstituţionalitate.

Cît priveşte structura Curţii Constituţionale, se propune majorarea numărului de magistraţi de la şase pînă la şapte. Cea mai controversată modificare prevede prelungirea automată a mandatului pentru actualii judecători. Proiectul legii constituţionale prevede extinderea mandatului membrilor CC pînă la nouă ani, fără dreptul de prelungire. Totodată, mandatul judecătorilor aflaţi în funcţie în momentul intrării în vigoare a legii va fi prelungit cu trei ani – de la şase pînă la nouă ani.

„Mită” pentru loialitate?

„În condiţiile instabilităţii politice şi imprevizibilităţii unor parteneri politici, pentru autorităţi este foarte importantă loialitatea Curţii Constituţionale, menţionează unul dintre experţi pentru NOI.md. De aceea, pe parcursul ultimilor ani competenţele acesteia au fost extinse la maximum şi au devenit, practic, nelimitate, mai ales în comparaţie cu alte ţări din regiune. Curtea Constituţională, „de-facto”, s-a transformat într-un organ suprastatal, care nu se subordonează nimănui şi nu poartă răspundere pentru activitatea sa.

Iar acum, membrii CC, care şi aşa nu erau săraci, au fost premiaţi cu beneficii materiale suplimentare, cu asigurarea unor pensii privilegiate. Proiectul de lege a fost promovat fără respectarea principiului de transparenţă şi adoptat de majoritatea parlamentară, în pofida pretenţiilor faţă de activitatea CC, înaintate din diferite părţi. Este un fel de „mită” din partea puterii politice, o remunerare pentru loialitate.

Doar această instanţă poate schimba regulile jocului în momentul în care s-ar părea că nu mai este imposibil pe cale legală. Actuala componenţă a CC şi-a manifestat în repetate rînduri „flexibilitatea” faţă de Constituţie şi capacitatea de a interpreta normele ei în direcţia necesară. În anumite momente deciziile ei s-au înscris atît de evident în interesele unor actori politici concreţi, încît nu au rămas dubii în privinţa legăturii proceselor politice şi a jurisdicţiei constituţionale în Moldova”.

Blocarea pe un „termen rezonabil”

Experţii amintesc că, recent, în legislaţie au fost introduse modificări ce permit Curţii Constituţionale să utilizeze dreptul de „veto” faţă de orice act normativ din Moldova. Totodată, în virtutea imunităţii extinse, judecătorii rămîn nepedepsiţi chiar şi în cazuri de ilegalitate şi nemotivaţie evidentă – atît în perioada mandatului, cît şi după încheierea lui.

Pentru sistarea acţiunii actului normativ este suficient să fie înaintat un demers privind contestarea lui la Curtea Constituţională. Chiar dacă acest act încă nu a fost publicat în „Monitorul oficial”. Legea, hotărîrea sau decretul poate fi blocat nu mai tîrziu de ziua următoare înaintării demersului. Actuala redacţie a Legii cu privire la Curtea Constituţională prevede o listă largă de domenii în care Curtea are dreptul să adopte o asemenea hotărîre: suveranitatea şi puterea statului, drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, democraţia şi pluralismul politic, principiile de bază ale proprietăţii, securitatea economică sau financiară a statului etc.

Blocarea actului normativ este posibilă cu votul a doar trei judecători. Dar în cazul imposibilităţii convocării şedinţei este suficientă şi o dispoziţie a preşedintelui Curţii Constituţionale. Dacă anterior, în asemenea cazuri legea prevedea examinarea în termen de cel mult 15 zile (în cazuri excepţionale – 30 de zile), atunci, ulterior, judecătorii au scăpat de această restricţie, care a fost declarată neconstituţională. În actuala formulare, blocarea legilor şi altor acte normative este permisă pe un „termen rezonabil” – pînă la emiterea verdictului în acest caz.
0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Cum evaluați decizia de a indexa pensiile cu 6% începînd cu 1 aprilie?