Hulusi Kilic: Turcia vede în Moldova un partener strategic

Se preconizează că în prima jumătate a lunii mai, în Moldova, într-o vizită oficială, va veni președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan. Vizita este pregătită în ambele țări. Pentru jurnaliștii clubului internațional de presă «Социальный резонанс» („Rezonanța socială”) aceasta a devenit un motiv minunat de a-l vizita pe noul ambasador al Turciei în Moldova, Hulusi Kilic. Am discutat despre preconizata vizită a liderului turc, despre interesele economice în regiune a vecinului de la Marea Neagră, despre politica internațională și despre multe altele.

Totodată, pe 3 februarie, se împlinesc 25 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice dintre țările noastre.

NOTĂ:

Hulusi Kilic este diplomat de carieră. A absolvit Universitatea din Hacettepe, Facultatea de Limba și Literatura Franceză, apoi Universitatea de la Strasbourg, specialitatea Științe sociale a Facultății Relații Internaționale.

Și-a început cariera diplomatică în 1975, în direcția principală pentru probleme administrative din cadrul MAE al Turciei. De la mijlocul anilor 1980 a activat la ambasadele Turciei în Algeria, Bulgaria, Grecia, Georgia. În perioada 2000-2005 s-a aflat în funcția de consul general al Turciei în Aleppo (Siria). Din martie 2008 și pînă a veni în Moldova, Kilic a fost ambasador al Republicii Turcia în Azerbaidjan. În iunie 2016 Hulusi Kilic a fost numit ambasador al Turciei în Republica Moldova. În septembrie el a întrat în funcție.

- Timp de doi ani și jumătate ați fost șeful Secției protocol a premierului Turciei, care pe atunci era Recep Tayyip Erdogan. Pornind de la acest fapt, vă întreb cu ce pachet va veni la Chișinău președintele Erdogan? Cu cine intenționează să se întîlnească și ce pași interesanți vor urma după aceasta în relațiile moldo-turce?

Hulusi Kikic: Va fi o vizită amplă, în cadrul căreia vor fi atinse toate subiectele relațiilor bilaterale. Vreau să vă comunic o noutate bună, despre faptul că, odată cu vizita lui, relațiile moldo-turce vor trece la nivelul unui parteneriat strategic. Acest fapt, desigur, se va reflecta și în relațiile politice dintre țările noastre. Relațiile economice sînt bune. Dar după această vizită așteptăm ca ele să se ridice la un nivel mai înalt. În domeniul turistic, de asemenea, avem o colaborare bună. În perioada 2015-2016 circa 150 de mii de cetățeni moldoveni au vizitat Turcia. Mediul de afaceri turc se simte bine în Moldova. Noi întotdeauna îi chemăm pe întreprinzătorii turci să investească în economia moldovenească.

Prin intermediul agenției turce de dezvoltare TIKA, noi contribuim la creșterea economiei Republicii Moldova. Pînă în prezent Turcia a oferit țării voastre ajutor în valoare de $60 de milioane. Prin intermediul agenției TIKA, în Găgăuzia au fost realizate foarte multe proiecte. Noi credem că vizita preconizată le va conferi un nou impuls. De asemenea, după aceasta spicherul Andrian Candu va vizita Turcia, iar la finele anului se așteaptă vizita prim-ministrului Turciei în Moldova. Așa că anul 2017 va fi un an al relațiilor moldo-turce.

Unul dintre domeniile ce unesc țările noastre este Găgăuzia, care, făcînd parte din Moldova, a devenit un fel de punte ce leagă Moldova și Turcia. Noi întotdeauna am confirmat respectul nostru față de integritatea teritorială și independența Moldovei, de aceea, percepem Găgăuzia ca un teritoriu al RM. Avem legături de sînge cu găgăuzii, sîntem rude, vorbim aceeași limbă. Acest fapt ne unește și mai mult Moldova și Turcia. De aceea proiectele implementate în Găgăuzia sînt realizate în Moldova.

Cu aproximativ doi ani în urmă, poporul găgăuz a ales-o în funcția de bașcan pe Irina Vlah, care încearcă să fie în relații bune cu toți. Conducerea autonomiei a stabilit un bun dialog cu guvernul moldovean, au fost stabilite relații bune cu președintele Igor Dodon și noi susținem acest lucru. Irina Vlah este respectată foarte mult în Turcia. Știm că ea este primită cu respect și în Rusia. Toate acestea sînt niște avantaje mari, de aceea există o mare probabilitate că ea va avea succes și noi trebuie să lucrăm împreună. Noi vom susține Republica Moldova în toate domeniile și, desigur, această susținere va fi acordată și Găgăuziei.

- Președinții țărilor noastre s-ar putea întîlni în luna mai de două ori. La 22 mai, la Istanbul va avea loc reuniunea liderilor celor 12 țări membre ale Organizației Cooperării la Marea Neagră (OCEMN). Dacă va fi o invitație din partea Turciei, atunci președintele nostru va participa la acest forum.

H.K.: Noi așteptăm participarea lui Igor Dodon la întîlnirea din cadrul OCEMN. E minunat că cei doi președinți se vor putea întîlni de două ori. Noi deja am început colaborarea în acest sens. Sper că întrevederea va avea succes. Noi lucrăm așa, de parcă întîlnirea nu va avea loc în mai, dar deja în martie. Să nu uităm că primul președinte care l-a felicitat pe Dodon cu ocazia victoriei în alegeri a fost Erdogan. La 3 februarie vom marca 25 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice între țările noastre. Domnul Erdogan va expedia, de asemenea, la 3 februarie, un mesaj de felicitare domnului Dodon.

- Domnule Ambasador, ați activat anterior într-o țară unde există problema Karabahului de Munte, iar acum vă aflați în țara în care există problema transnistreană. Ambele aceste probleme există de 25 de ani. Ce măsuri trebuie întreprinse pentru soluționarea acestora?

H.K.: Circa 20% din teritoriul Azerbaidjanului se află sub ocupație și peste 1 milion de oameni au devenit refugiați. Există patru rezoluții ONU privind Karabahul de Munte. De aceea ONU trebuie să-și respecte deciziile în această privință. În prezent Azerbaidjanul a avut suficiente puteri pentru a-și întoarce teritoriile în componența statului, dar el dorește să facă acest lucru pașnic, prin dialog. Dacă Armenia ar dori soluționarea acestei probleme și ar elibera aceste teritorii, atunci multe țări ar putea ajuta această regiune, iar însăși regiunea s-ar putea îmbogăți din petrolul ce există acolo.

Dacă facem o analogie cu problema transnistreană, atunci ele au în comun faptul că două conflicte înghețate așteaptă o soluție, însă ele sînt diferite. Problema transnistreană e puțin altfel. În timpul conflictului armat de pe Nistru nu a fost vărsat atîta sînge ca în Karabah. Oamenii ce locuiesc în Transnistria, în principiu, sînt cetățeni moldoveni. Este unul și același popor pe ambele maluri ale Nistrului. Noi dorim ca problema transnistreană să fie soluționată în formatul „5+2”, ca ambele conflicte să fie soluționate cît mai repede. Ele au un mare impact asupra întregii regiuni.

- Cum este perceput în capitala Dvs. faptul că la noi partidul care a obținut locul patru în alegerile parlamentare deține toată puterea în țară?

H.K.: Pentru noi Moldova este o țară prietenă. Toate lucrurile pozitive ne bucură, iar cele negative ne întristează. Din cîte înțeleg, partidul care a ocupat locul patru a obținut puterea înaintea venirii mele încoace.
Pentru orice țară este importantă stabilitatea. Și din cîte văd, în ultimul an, în Moldova există această stabilitate: au loc reforme, se îmbunătățește legislația, fapt ce pe noi ca stat turc ne bucură. Noi dorim ca și Guvernul, și președintele Moldovei să aibă succes în activitatea lor. Dacă noi vom putea contribui cu ceva, o vom face cu plăcere. Moldova poate că e o țară mică, dar și diamantul este mic, însă valoarea lui este foarte înaltă.

Și Elveția este o țară mică, dar totuși importanța ei e mare. Moldova este o perlă a acestei regiuni, de aceea stabilitatea este foarte importantă. Nu știu despre care a patrulea partid vorbiți, dar contează că există o stabilitate.

- Dar dacă în numele stabilității domnul Plahotniuc îi va solicita ambasadorului Kilic să-i organizeze o întîlnire cu președintele Erdogan, ce va face ambasadorul?

H. K.: Voi ajuta cu plăcere. Eu sînt ambasador și de aceea voi face tot ce stă în puterile mele.

- În asemenea țări ca Irak, Liban, Siria și Turcia a fost utilizat un scenariu pentru a răsturna puterea legitimă. S-ar părea că aceste patru țări ar trebui să se sprijine reciproc. Scenariul opoziției în Irak a avut succes, în Liban – la fel, în Turcia – nu, iar în Siria încă e război. Rusia a declarat că apără președintele ales legal. Însă anterior Dvs. ați spus că regimul lui Assad trebuie să plece. V-ați pronunțat ca un reprezentant al opoziției în Siria. Opoziție ce a încercat să organizeze în Turcia o lovitură de stat, dar și considera că regimul lui Erdogan trebuie să plece. Vă rugăm să ne explicați de ce atunci președintele ales legal în Siria este un regim?

H.K.: În primul rînd, nu putem compara tentativa loviturii de stat din Turcia cu evenimentele din alte țări. Sînt evenimente foarte diferite. În spatele tentativei loviturii de stat în Turcia nu stătea opoziția, ci oamenii care au îmbrăcat uniforma militară și au primit indicații de peste hotare. În calitate de diplomat care a activat cinci ani în Siria, cred că înțeleg foarte bine această țară. De asemenea, eu cunosc componența etnică a acestei țări.

Tatăl lui Assad, timp de 30 de ani a fost președintele Siriei – din 1971 pînă în 2000. Imediat după moartea lui, a fost schimbată legislația și fiul lui a fost ales președinte. Trebuie să ne amintim ce a fost cu șase ani în urmă în Siria, cînd a început totul. Atunci aveau loc asasinate în masă asupra cetățenilor care doreau democrație. Războiul sirian este o parte a proiectului Orientului Apropiat (cel care a fost în Tunisia, Liban). Dar nu poate comparat în niciun fel cu tentativa loviturii de stat din Turcia.

- Recent a intrat în vigoare Acordul de liber schimb dintre Moldova și Turcia. Există o opinie că, datorită acestui acord, producătorii turci vor obține mai multe avantaje decît cei moldoveni. Cum considerați, ce influență va avea Acordul de liber schimb asupra economiilor ambelor țări?

H.K.: Acești oameni și-au făcut griji în zadar, pentru că atunci cînd reprezentanții ambelor părți au discutat pe marginea acestui acord, au luat în considerație interesele popoarelor lor. Toate mărfurile industriale exportate din Moldova în Turcia nu sînt supuse taxelor vamale. Pentru unele mărfuri industriale turcești este prevăzută o perioadă de tranziție de 3-5 ani. De aceea nu trebuie să vă îngrijorați că aici vor fi multe mărfuri din Turcia. Echilibrul se respectă.

Voi aduce două exemple. În 1996 Turcia a intrat în uniunea vamală cu Uniunea Europeană. Apropo, Turcia este prima țară care a reușit să facă parte din uniunea vamală a UE fără a fi membru cu drepturi depline. În Turcia, la fel, au fost oameni care și-au exprimat îngrijorarea că mărfurile europene vor invada piața Turciei. Dar acest lucru nu s-a întîmplat. Dimpotrivă, mărfurile turcești au început să se răspîndească pe piața europeană. Noi lucram asupra calității producției și mărfurile noastre au devenit competitive pe piața europeană.

Al doilea exemplu: cînd Moldova a încheiat Acordul de liber schimb cu UE, în Moldova la fel au existat semne de îngrijorare că mărfurile europene vor invada piața moldovenească. Dar acest lucru nu s-a întîmplat. Pe de o parte, cînd exportul moldovenesc în alte țări a scăzut cu 25%, în țările europene acesta a crescut cu 13%. Acest acord de liber schimb este în mare parte în beneficiul Republicii Moldova. Mai mulți investitori turci vor veni în Moldova, iar asta înseamnă crearea noilor locuri de muncă. Deoarece vă considerăm frați, sîntem gata să-i ajutăm cu ce putem pe frații din Moldova, dar în niciun caz să dăunăm.

- Ați spus că în urma întrevederii președinților, relațiile dintre Moldova și Turcia vor trece la nivel strategice. Ce înseamnă asta? În ce direcții vor evolua?

H.K.: Relațiile dintre țări se vor transforma într-un parteneriat strategic. Noi lucrăm asupra acestui parteneriat cu Rusia, cu țările vecine și cu alte țări apropiate. Aceasta înseamnă aprofundarea relațiilor dintre state. De exemplu, desfășurarea întîlnirilor interguvernamentale. Anual au loc asemenea întrevederi, ședințe comune ale guvernelor, conduse de președinții lor.

Acest acord va fi semnat în cadrul vizitei dlui Erdogan în Moldova. Iar toamna, premierul Turciei va vizita Moldova și va avea loc prima ședință a Guvernului cu participarea celor doi premieri. Adică putem spune că relațiile dintre țări vor ajunge la cel mai înalt nivel.

- În cadrul vizitei președintelui Turciei în Moldova se preconizează și o vizită în autonomia găgăuză?

H.K.: Da, desigur. Programul prevede și vizita în Găgăuzia. Noi ne străduim să fixăm data vizitei președintelui Turciei mai aproape de Congresul Mondial al Găgăuzilor, care va avea loc la Comrat. De aceea, bașcanului Găgăuziei i se acordă un rol important în fixarea datei. Irina Vlah și Igor Dodon colaborează în această privință. Președintele nostru, dl Erdogan, a numit-o fiică pe Irina Vlah.

- Care este în prezent poziția oficială în legătură cu liceele moldo-turce din RM și nu se consideră că ele s-ar afla sub influența opoziției?

H.K.: Vreau să menționez din start că toți copiii care studiază acolo sînt și copiii noștri. Noi vorbim despre administrația liceelor și cunoaștem sută la sută că conducătorii lor turci fac parte din structura FETO (organizația predicatorului islamic de opoziție Fethullah Gulen, care timp de 10 se ascunde de justiția turcă în SUA – n.a.). Ei sînt trădători. Ne-am dori ca aceste licee să fie transmise în altă gestiune.

În Turcia ei au început la fel, inocent, iar ulterior au devenit o mare problemă în stat. Noi am trecut prin asta. Liderul grupării FETO s-a proclamat imam mondial. Nu i-a fost suficientă Turcia. Cînd eram director general, responsabil de Africa, el a fost în toate 50 de țări aflate în domeniul responsabilității mele. Noi numim Moldova o țară prietenă, soră. La noi se spune: „Prietenul prietenului meu este și prietenul meu, iar dușmanul prietenului meu este și dușmanul meu”. Noi considerăm că această grupare prezintă pericol atît pentru Turcia, cît și pentru alte țări, inclusiv pentru Moldova.

- Predecesorul Dvs. a spus că visează să vadă cetatea de la Bender un obiect cultural restaurat. Dvs. aveți vise legate de Moldova?

H.K.: Cetatea de a Bender, cu siguranță, este o moștenire istorică importantă. Dacă voi putea realiza visul predecesorului meu, atunci vor fi foarte bucuros. Doleanțele mele, visele mele - vreau ca în Moldova să fie stabilitate, ca țara să înflorească, să fie soluționată problema transnistreană, să prospere Găgăuzia. Dar peste șase luni noi vom mai putea vorbi despre asta.

- Politica, ca spuma, trece, dar rămîn valori eterne. Ce în opinia Dvs. este brandul național al Turciei?

H.K.: Voi cu toții priviți cu plăcere serialele noastre. Ele sînt deja un brand. Și faptul că Turcia acordă o mare atenție dezvoltării tehnologiilor. În cosmos sînt și sateliți turcești. Al treilea brand sînt constructorii noștri, care construiesc repede și calitativ. Despre turism nici nu merită să amintim, pentru că toți știu, dar în domeniul serviciilor noi sîntem lideri. Ospitalitatea turcească, ca și cea moldovenească, la fel este un brand național. Textilele turcești sînt foarte calitative și la fel pot fi considerate drept o carte de vizită a țării. Și mai știți că turcii sînt foarte muncitori. Un alt brand sînt bărbații noștri care vin în Moldova și se căsătoresc cu moldovencele. Dar eu, din păcate, nu am această șansă.
Anghelina Taran