Trei prevederi care ar diminua influenţa acestora asupra vieţii românilor
Hipermarketurile au cunoscut un adevărat boom în România după anul 2000. „Carrefour Militari” a fost primul magazin „Carrefour” din România şi primul hypermarket din România, fiind deschis în 2001. Pînă atunci, piaţa fusese testată de „Mega Image”, veniţi în România în 1995, „Billa” (1999), „Metrou” (1995) sau „Profi” (2000). Cu excepţia celor de la „Metrou”, celelalte magazine erau de mici dimensiuni şi au fost deschise în oraşe. „Metrou” a inaugurat primul magazin din România pe DN1, aproape de Otopeni! Nici următorii veniţi, francezii de la „Cora” (2003) nu au intrat în oraş.
Următorii ani au produs o schimbare majoră. Dacă iniţial respectau aceleaşi cutume ca în Vest, acolo unde hipermarketurile sînt construite în afara oraşelor, marile magazine au intrat adînc în oraşele româneşti, producînd mari probleme. Construite pe mii de metri pătraţi, primul efect al mutării în oraş al magazinelor a fost blocarea circulaţiei, străzile nemaifăcînd faţă fluxului uriaş de maşini. Cine este de vină pentru asta? Iată doar două cazuri apărute în ultima lună. În Bucureşti, un consilier al primarului general Sorin Oprescu este anchetat după ce ar fi favorizat hipermarketul „Kaufland” prin construirea unui sens giratoriu ca să faciliteze accesul maşinilor. Cristian Poteraş, fost primar al sectorului 6, a retrocedat ilegal un teren, pe care ulterior s-a construit un alt magazin „Kaufland”. Justiţia a considerat că germanii au fost cumpărători de bună credinţă şi a închis cazul.
La începutul anilor 2000, Traian Băsescu era primar al capitalei. În acea perioadă au fost date mai multe autorizaţii de construcţii pentru hipermarketuri în oraş, concomitent cu eliminarea "chioşcarilor". Aşa au apărut „Cora Lujerului”, „Carrefour Orhideea” sau „Auchan Titan”. Următorul efect al acestei extinderi în oraş a fost distrugerea micilor producători din pieţe şi a micilor magazine de cartier. Aceştia au dat rapid faliment, românii preferînd să cumpere doar de la hipermarketuri.
Aflaţi pe o poziţie dominantă pe piaţă, marile magazine au ajuns să-și facă jocurile în anumite sectoare ale economiei. Avînd capital german, francez sau belgian, acestea preferă să lucreze cu mărfuri aduse sau produse în anumite ţări, în timp ce producătorii români dau faliment pe bandă rulantă! Aşa se face că în aceste magazine, de exemplu, fructele româneşti sînt o raritate, fiind preferate cele din import.
Acum, piaţa românească de retail alimentar este disputată de Franţa, cu „Auchan” şi „Carrefour”, şi Germania, cu „Kaufland” şi „Lidl”. „Kaufland” este compania de retail cu cei mai mulţi angajați, aproape 22.000 de salariați, iar acest lucru îi oferă un instrument de presiune asupra statului. Nicio ţară nu îşi doreşte cîteva zeci de mii de şomeri peste noapte, nu-i aşa? Dieter Schwarz, proprietarul grupului care controlează „Lidl” şi „Kaufland”, a fost un aprig susţinător al lui Klaus Johannis în campania electorală.
Pentru a încerca să mai oprească din dominaţia pe care o au asupra economiei, un grup de parlamentari a propus o lege care are trei prevederi importante:
scoaterea hipermarketurilor în afara orașului
închiderea magazinelor duminica
punerea la dispoziţie pentru producătorii români a unor spații de vînzare separate de mărfurile din import
În Ungaria s-a pus deja în aplicare închiderea magazinelor duminica, iar prima ripostă a retailerilor a fost concedierea a 2000 de oameni.
"Problema supermarketurilor constituie o preocupare majoră la nivel european, unde sectorul de vînzări cu amănuntul este dominat de un număr din ce în ce mai restrîns de lanţuri de supermarketuri. Acestea abuzează de poziţia dominantă: exercită un control asupra accesului pe care îl au agricultorii şi alţi distribuitori la consumatori, cu efecte negative asupra condiţiilor de muncă, a protecţiei mediului şi a securităţii alimentare. Se impun, deci, şi măsuri naţionale urgente", spunea în 2014 deputatul Marin Anton, după ce o propunere asemănătoare fusese respinsă la presiunea retailerilor.
„Carrefour”, „Metrou”, „Selgros”, „Lidl”, „Auchan”, „Kaufland”, „Cora”, „Penny”, „Billa”, „Real”, „Mega Image” sînt companii multinaționale care extrag bani din piața românească și exportă profitul. Într-adevăr, aceste companii creează locuri de muncă și taxe, dar fac din România o campioană a importurilor. Statisticile din Vestul Europei arată că la crearea unui loc de muncă în magazinele „Carrefour” dispar din piața job-urilor între 1,5 și 3 alte locuri de muncă. ATENŢIE! Vorbim de piețe reglementate riguros. Probabil că în România este vorba de 7-10 locuri de muncă.
Este de-a dreptul uimitor cum în aceşti 26 de ani scurşi de la căderea comunismului niciun român nu a avut inspiraţia sau interesul de a crea un hipermarket românesc, asta în timp ce în Polonia există o reţea de magazine locală care se bate de la egal la egal cu marii coloşi europeni –„Biedronka” - şi unde 90% din totalul produselor sînt „made in Polonia". „Biedronka” are peste 2.500 de magazine şi prospectează piaţa românească. De asemenea, lanţul „PROFI” este deţinut de un fond de investiţii polonez.
În ultimii ani, magazinele româneşti „PIC” şi „SUCCES” au fost eliminate rapid de pe piaţă, patronii acestora fiind acum cercetaţi şi închişi pentru diferite infracţiuni economice. Există pe piaţa de bricolaj firma „DEDEMAN”, a fraţilor Pavăl din Bacău, care a reuşit să domine un segment unde mai concurează firme de renume din Germania sau Franţa.
Adăuga comentariu