Xenia Florea Guvernul condus de Pavel Filip, care a fost numit „nocturn” – din cauza specificului desemnării și jurămîntului depus noaptea, a ajuns la un an de activitate.
La finele săptămînii trecute, premierul a prezentat un raport de 40 de minute despre succesele și realizările echipei sale guvernamentale. Totuși, rezultatul guvernării în cele 366 de zile pot fi exprimate prin doar două fraze ale premierului.
28 aprilie 2016 (guvernul la 100 de zile): „Am moștenit o mașină turată foarte tare, fără benzină, o reparăm, o vom aproviziona, o vom dota cu tot ce trebuie astfel încît să ajungem cu toții în siguranță la destinație”.
20 ianuarie 2017 (guvernul la un an): „A fost un an greu. Un an în care nu se puteau face minuni …”.
Angajamente sporite
Analizînd rapoartele lui Pavel Filip după 100 de zile și la un an de activitate a Guvernului, se aruncă în ochi două momente – actualul premier încă mai crede în minuni și strînge mirat din umeri cînd acestea nu se întîmplă, și îi place să-și asume angajamente sporite, care ulterior, clar lucru, nu se îndeplinesc.
Intrînd în funcție în noaptea de 20 spre 21 ianuarie 2016, exponentul majorității parlamentare, ex-ministru al tehnologiilor informației și telecomunicațiilor, vicepreședintele Partidului Democrat Pavel Filip a și punctat prioritățile „guvernului ultimei șanse” – recuperarea miliardului, deblocarea finanțării externe, soluționarea problemelor financiare din țară și asigurarea creșterii veniturilor cetățenilor.
În legătură cu „creșterea veniturilor”, ce-i drept, a avut loc o confuzie. După indexarea „vicleană” a pensiilor din 1 aprilie 2016 cu 10,1%, mulți pensionari au rămas fără compensația de 180 de lei, pe care au primit-o pînă atunci. Guvernul a fost nevoit să-i modifice în grabă decizia.
Iar deblocarea finanțării externe cabinetul de miniștri a început-o cu Bucureștiul. Deja peste o săptămînă de la învestire, premierul a plecat cu prima sa vizită peste hotare în Romînia – să obțină deblocarea creditului de 150 de milioane de euro. Obținerea acestor bani era anunțată drept una dintre principalele priorități, deoarece țara avea nevoie de mijloace financiare pentru funcționarea statului după furtul miliardului de dolari.
Partea romînă l-a primit călduros pe oaspele moldovean, dar nu i-a dat banii Chișinăului pur și simplu. Au fost înaintate șapte condiții, odată cu îndeplinirea cărora Guvernul RM ar putea conta pe primirea primei tranșe de 60 de milioane de euro.
„Înțelegem că în această perioadă minunile nu se puteau face”, a declarat Pavel Filip în discursul său cu ocazia împlinirii a 100 de zile a activității Guvernului, în aprilie 2016. Menționînd principalele realizări în perioada de raport (reducerea tarifelor la gaz și energia electrică cu 10%, indexarea pensiilor și introducerea moratoriului la verificările din partea organelor de control), premierul a anunțat o nouă listă de angajamente sporite:
Reforma complexă a puterii executive și restructurarea cardinală a aparatului de stat: deja în toamna anului 2016 numărul ministerelor și departamentelor trebuia să fie redusă cu o treime. Transformarea Moldovei dintr-o „țară a oamenilor talentați într-un etalon al dezvoltării sectorului IT”. Schimbarea mentalității „greșite” a cetățenilor, ce naște intoleranță și agresiune.
Implementarea proiectelor strategice în toate regiunile țării. În acest scop, potrivit premierului, Guvernul a creat recent Consiliul de promovare a proiectelor investiționale de importanță națională.
Anume atunci Pavel Filip a comparat Moldova cu o mașină uzată, pe care Guvernul, precum a asigurat el, o va repara neapărat și o va impune să se miște.
„Optimismul moderat” al lui Pavel Filip
Dar punerea în mișcare a „mașinii uzate” s-a dovedit a fi mai dificilă decît s-a crezut la început. „A fost un an greu. Un an în care nu se puteau face minuni”, a strîns din umeri Pavel Filip vinerea trecută, prezentînd raportul privind primul an de activitate a cabinetului său de miniștri.
Principalele cauze ce au împiedicat apariția „minunii”, potrivit premierului, sînt: în primul rînd – moștenirea tradițională dificilă, care este invocată des la noi. „Am preluat acest guvern în condiții complicate, într-un moment de profundă criză politică, economică și socială. (…) Veneam după un 2015, care a secătuit țara și de bani, și de respectul străinilor în puterile ei, fie că vorbim de parteneri de dezvoltare ori de investitori”, a menționat premierul.
În al doilea rînd, din cauza crizei politice, potrivit lui, a fost scăpat timpul pentru implementarea reformelor. În al treilea rînd, activitatea puterii executive a fost împiedicată de oponenții politici, care au încercat mereu să atace „eforturile Guvernului și Parlamentului și să blocheze semnarea acordului cu FMI” și într-un an electoral „turnau la televizor promisiuni, unele mai gogonate ca altele”.
„Cred sincer că partidele din opoziție trebuie să învețe să fie mai bune decît cele de la guvernare (!?), să înțeleagă corect eșecul pe care l-au înregistrat în campania de blocare a activității Guvernului”, a declarat Pavel Filip în timpul prezentării raportului anual.
Și totuși, în pofida condițiilor „complicate” de start și piedicilor adversarilor politici, precum a menționat premierul, „noi am reușit două lucruri care sînt mai de preț decît raportările. În primul rînd, am recuperat credibilitatea Republicii Moldova în lume. Azi partenerii de dezvoltare ne privesc din nou cu încredere. Or, asta înseamnă și bani reali, care au început să vină iar în țară. Și cred eu că al doilea lucru important este că am reușit să reaprindem o mică speranță în acest popor că sînt șanse de mai bine. Că sînt șanse ca în viitor să se trăiască și aici ca în țările în care azi, din păcate, încă mai exportăm forța de muncă”.
Pe ce date s-a bazat în a doua afirmație Pavel Filip nu se știe, dar sondajele sociologice demonstrează un tablou cu totul diferit. Potrivit Barometrului opiniei publice din octombrie, 84% dintre respondenți au declarat că Moldova se dezvoltă într-o direcție greșită. 35% dintre cei intervievați susțin că situația economică din țară nu s-a schimbat față de anul trecut și nu se va îmbunătăți nici în 2017. Aproape 50% dintre respondenți consideră că situația economică a RM în 2016 a fost mai proastă față de un an în urmă. Iar peste 40% dintre cetățenii intervievați au declarat că pentru ameliorarea situației social-economice din țară trebuie schimbată conducerea și eradicată corupția.
Totuși Pavel Filip insistă: „În 2016 a fost creat cadrul real pentru ca în anii următori să construim lucruri solide. Lucruri care să nu pice la prima criză. Cei care se pricep la cifre, în economie, înțeleg foarte bine că pașii făcuți de acest Guvern au repus Moldova pe drumul cel bun”.
Drept principala realizare a echipei guvernamentale în perioada de raport (în afară de memorandumul cu FMI) premierul a numit realizarea pachetului social: majorarea salariului minim în sectorul real de la 1900 pînă la 2100 de lei, indexarea pensiilor cu 10%, majorarea indemnizațiilor pentru îngrijirea copilului, reducerea cu 40% a prețurilor la 160 de medicamente, extinderea cu 67 de denumiri a listei preparatelor compensate, majorarea cu 50% a alocațiilor pentru medicamentele compensate, precum și lansarea „reformei extrem de necesare a sistemului de pensii, fapt ce va asigura echitatea în sistem și va crea resurse pentru menținerea lui pe termen lung”.
Pentru mediul de afaceri, anul 2016, precum a subliniat Pavel Filip, a fost marcat de reducerea cu aproape o pătrime a permisiunilor, autorizațiilor și licențelor, introducerea moratoriului la controalele de stat și elaborarea unui nou mecanism al controlului de stat. A fost introdus ghișeul unic de eliberare a documentelor permisive în domeniul transportului rutier și aprobată reforma Fondului rutier, care va trebui să depolitizeze acest domeniu. Drept consecință, Republica Moldova a avansat cu trei poziții în ratingul „Doing Business” al Băncii Mondiale, iar agenția internațională de rating Moody's a îmbunătățit ratingul Moldovei de la „B3 negativ” la „stabil”.
La capitolul „Realizări pe parcursul unui an”, premierul a menționat, de asemenea, instaurarea ordinii și consolidarea sistemului bancar, asigurarea în continuare a independenței BNM, continuarea reformelor în domeniul justiției, ce constă în reorganizarea sistemului judiciar și reforma procuraturii, instaurarea ordinii în finanțele publice etc.
Toate acestea, a spus Pavel Filip, îi inspiră un „optimism moderat”. Iar să fie optimist îi permit și în 2017 patru cifre „sacrale”: 500 de milioane de euro – suma finanțării deblocate în 2016. Peste 350 de milioane de euro – bani ce Moldova urmează să-i primească în următorii ani. Creșterea prognozată a PIB-ului cu 3,5% și inflația de 2,4%.
Despre buget și echitate socială
O mîndrie deosebită a premierului este faptul că în 2016 Guvernul a reușit să examineze și să adopte la timp politica fiscală și bugetul pentru 2017. „Pentru prima dată în ultimii ani, Moldova a intrat în noul an ca un stat serios și responsabil”, a menționat Pavel Filip.
Pornind de la faptul că bugetul 2016 a început să funcționeze doar din a doua jumătate a anului 2016, aceasta este într-adevăr o realizare. Una dintre publicațiile economice cu autoritate, mai în glumă mai în serios, chiar l-a numit pe ministrul finanțelor, Octavian Armașu, erou al anului.
„Lasă să fie strîmb, dar să fie viu!”, a comentat pentru NOI.md această „realizare” doctorul în economie Mihail Poisic.
Încă la etapa examinării și adoptării documentelor bugetare experții au menționat că proiectul de lege a bugetului 2017 se caracterizează prin nerealizarea indicatorilor macroeconomici de bază și o cotă suficient de mare a finanțării externe. Ajutorul extern, prevăzut în buget constituie 10,9 miliarde de lei sau o treime din venituri, ceea ce e de două ori mai mult decît în 2015! Totodată, granturile sau finanțarea nerambursabilă constituie doar 3 miliarde din această sumă, restul sînt credite, pe care vom trebui să le întoarcem cu toții. Doar în acest an, precum a menționat Mihail Poisic, dobînzile vor constitui 1,9 miliarde de lei.
Cu alte cuvinte, Guvernul a devenit dependent de granturi și credite și nici nu se gîndește la stimularea economiei, la modernizarea și accelerarea creșterii economice. Iar aceasta necesită resurse externe și mai mari, care sînt utilizate nu pentru dezvoltare, ci pentru consumul și reproducerea simplă. Precum s-a exprimat Mihail Poisic, ni s-a administrat o pastilă de nitroglicerină ca să ne venim în fire.
Expertul a calificat drept ireali și indicatorii macroeconomici introduși în buget: „Se desenează o creștere a PIB-ului de 3% și a fondului de salarizare de 6,8%. Asta în condițiile reducerii anuale a numărului persoanelor ocupate în sectorul formal. Din 2008, în sectorul formal (adică acolo unde se achită impozitele) s-a redus fiecare al zecelea loc de muncă, în nouă luni ale anului 2016, „minus” 13,9 mii locuri de muncă.
Dacă luăm, de exemplu, creșterea planificată a volumului exportului cu 10%, în condițiile în care în ultimii ani acesta s-a redus constant, dar nu a crescut nici în țările europene. De unde vine această speranță și aceste calcule? Au apărut oare în Moldova premise pentru un boom industrial al unor mărfuri, despre care nimic nu se vede și nu se aude? Sau acest indicator va fi atins din contul creșterii reexportului, care în primele nouă luni ale anului 2009 s-a majorat cu 3,8% și în volumul total de export a ocupat 35,5%? În schimb, volumul producției fabricate de producătorii naționali s-a redus din nou cu 2,2%”.
Experții economici au întrebări și în privința distribuirii poverii fiscale între cei săraci și cei bogați în 2017. La adoptarea documentelor bugetare, Guvernul a raportat că în 2017-2019 politica fiscală își va păstra caracteristicile de bază anterioare – construcția unui stat social orientat, asigurarea distribuirii echitabile a veniturilor, solidaritate socială etc.
Și pe acest fundal se promovează concomitent și legea privind așa-zisa legalizare a capitalului.
Despre FMI
„În noiembrie, țara noastră a semnat acordul cu FMI în valoare de 180 de milioane de dolari. Datorită acestuia, acum Moldova beneficiază de susținerea implementării reformelor structurale în anii următori. În prezent, partenerii de dezvoltare ne privesc din nou cu încredere”, a anunțat cu mîndrie premierul, prezentînd raportul anual. Ce-i drept, Pavel Filip nu a precizat prin ce măsuri s-a reușit restabilirea încrederii creditorilor.
„Principalul plus al actualului guvern, din punctul meu de vedere, constă în faptul că la noi pentru prima dată în ultimii ani, a apărut guvernul ca instituție. Adică o echipă cu o poziție consolidată, dar nu un grup de oameni ce exprimă interesele și pozițiile partidelor lor, a declarat pentru NOI.md Centrului de Studii Strategice şi Reforme, Galina Şelari. Deși Guvernul a început să aibă o poziție unică, acesta nu a învățat încă să apere interesele statului, a cărui gestionare este principala lui obligație. În relațiile cu partenerii externi, autoritățile noastre și-au stabilit o singură linie de comportament – noi așteptăm pozițiile și recomandările lor într-o problemă sau alta și le luăm spre executare. Guvernul nu are inițiativă: noi vedem problema, noi credem că ea poate fi soluționată într-un anumit mod, și solicităm susținerea voastră. Anume așa trebuie să acționeze puterea executivă, dar la noi, din păcate, așa ceva nu există. În aceste condiții nu este chiar corect să-ți atribuii drept realizare semnarea Memorandumului cu FMI”.
Obiceiul de a „lua spre executare” a condus la faptul că la finele anului trecut, Guvernul și Parlamentul au adoptat un pachet întreg de măsuri nepopulare și chiar radicale „în numele restabilirii relațiilor cu FMI”. De exemplu, în septembrie 2016, Guvernul și-a asumat răspunderea în fața Parlamentului pentru un șir de documente, printre care și proiectul de lege privind transferul în datorie de stat a sumei de 13,6 miliarde de lei, alocați Băncii Naționale sub garanția Guvernului pentru trei bănci, din care a fost scos un miliard de dolari.
Adică povara întoarcerii miliardului furat în cadrul așa-zisului „furt al secolului” a fost pus pe umerii contribuabililor. S-a decis că pentru rambursarea acestor mijloace Ministerul Finanțelor va emite hîrtii de valoare de stat cu termenul de pînă la 25 de ani cu o dobîndă de 5% anual. Reprezentanții Centrului Analitic Independent „Expert-Grup” consideră că dobînda va adăuga la suma totală a creditului încă 11,5 miliarde de lei!
A doua măsură adoptată „în numele FMI” – dezghețarea reformei sistemului de pensii. Ea prevede egalarea treptată a vîrstei de pensionare pentru bărbați și femei (63 de ani) și modificarea formulei de calcul a pensiilor.
„În raportul său premierul a declarat că la baza activității Guvernului condus de el se află grija statului față de cetățeni și asigurarea calității vieții. Pensionarilor li s-a promis majorarea pensiilor. Însă principala sursă de venit pentru aceasta va fi nu majorarea numărului celor ocupați în sectorul legal și creșterea veniturilor lor, ci majorarea vîrstei de pensionare pînă la 63 de ani. În final, potrivit actualei structuri de vîrstă a populației, în cadrul implementării reformei de pensii, un an redus pentru femei va conduce la micșorarea numărului pensionarului cu 18,1 mii de persoane, iar timp de opt ani – cu 149,5 mii de oameni! Asta despre faptul cum și din contul cui statul are grijă de noi și ne îmbunătățește calitatea vieții”, a declarat pentru NOI.md Mihail Poisic.
Despre miliardul furat
Întoarcerea miliardului furat din sistemul bancar a fost declarată sarcina nr.1 de către premierul Pavel Filip imediat după intrarea în funcție.
„Sarcina noastră primordială este să întoarcem miliardul furat. Noi vom face tot posibilul pentru a întoarce acești bani în țară”, a declarat el la finele lunii ianuarie 2016 într-un interviu pentru un canal de televiziune românesc și a promis să afișeze „într-un loc public” un panou electronic cu ajutorul cărora ar putea fi informați oamenii despre faptul cîți bani vor fi întorși zilnic.
Panoul electronic în centrul Chișinăului așa și nu a apărut, el nu este nici pe site-ul Guvernului sau al BNM. Astăzi premierul raportează că în cadrul investigației „furtului anului” au fost întorși 700 de milioane de lei, iar din vînzarea activelor băncilor lichidate se preconizează obținerea a 1,5 miliarde de lei. „Suplimentar, datorită investigației KROLL, peste hotarele țării au fost depistate 600 de milioane de dolari, iar la etapa finală va fi propus un plan de întoarcere a lor”, a declarat Pavel Filip, menționînd că pentru aceasta există voință politică.
Galina Șelari consideră că aceasta este o „imitație a întoarcerii miliardului, care se face doar pentru că partenerii externi au cerut Chișinăului să întreprindă măsuri pentru recuperarea mijloacelor furate și pedepsirea celor vinovați”.
„Furtul miliardului este o acțiune colectivă. Acești bani nu au fost scoși în geamantan sau în sac, a fost un șir de operațiuni prin virament, efectuate în mod electronic. Iar la dorință și în cazul îndeplinirii obligațiilor de serviciu, acestea puteau fi ușor monitorizate. Reiese că faptul spălării banilor din bancă se cunoștea și era acoperit, iar acum se încearcă punerea responsabilității pentru furt pe umerii a 2-3 persoane. Acum se creează o situație absurdă: un șir de miniștri actuali, inclusiv Pavel Filip, au activat și în guvernele anterioare. Adică anume acești oameni la timpul lor au adoptat hotărîrea de a aloca de către Banca Națională a creditului celor trei bănci problematice, în baza garanțiilor Guvernului, iar cum încearcă «eroic» să recupereze acești bani”, a menționat Galina Șelari.
În opinia lui Mihail Poisic, principala realizare a actualului guvern este mușamalizarea cu succes a căutării miliardului.
„Pe 25-26 noiembrie 2014, cinci firme «goale» primesc credite în valoare de 13,5 miliarde de lei și asta în condițiile în care Banca Socială avea interdicția de a elibera unei persoane juridice o sumă ce depășește 70 de milioane de lei. Dar cei de la Banca Națională, prin intermediul căreia au fost efectuate aceste tranzacții, «nu observă» nimic dubios. S-ar părea că complicii acestei afaceri sînt cunoscuți – cel puțin conducătorii și contabilii șefi ai acestor cinci firme. Acest lucru l-a declarat, încă în februarie 2015, șeful Direcției investigații din cadrul Centrului Național Anticorupție, care a declarat că schema scoaterii banilor de la BEM prin Banca Socială și ulterior peste hotarele țării este clară, sînt cunoscute numele persoanelor care au semnat contractele, sînt și documentele. Au trecut doi ani de atunci și cineva dintre acești oameni a fost tras la răspundere? Au fost trași la răspundere angajații Băncii Naționale? Cum atunci să speri la voință politică și recuperarea banilor furați, dacă a avut loc un furt sub acoperire?”, se întreabă expertul economic?
La această întrebare și la alte întrebări controversate Pavel Filip a răspuns laconic în discursul său:
„Îmi doresc ca moldovenii să aibă multă încredere în acest guvern pe cît au europenii: să susținem cu toții reformele, care sînt necesare. Şi să nu uităm că încrederea stă la temelia dezvoltării”, a conchis premierul la finele prezentării raportului de activitate a Guvernului în 2016.
Adăuga comentariu