Vizită cu tentă electorală

Ultima dată, președintele Republicii Moldova a fost la Moscova în vizită oficială în anul 2008. Apoi prioritățile s-au schimbat și autoritățile moldovenești au preferat Bruxelles-ul în detrimentul Moscovei.

„În ultimii șapte ani, din păcate, chiar din documentele strategice ale Moldovei a dispărut parteneriatul cu Federația Rusă. Dar anul trecut, poporul Moldovei a votat pentru președinte și pentru parteneriatul strategic cu Rusia, pentru soluționarea conflictului transnistrean, pentru păstrarea valorilor noastre ortodoxe tradiționale. Și noi sperăm foarte mult că în 2017 va începe o nouă etapă și vom putea restabili parteneriatul pe direcțiile principale”, a declarat Igor Dodon în cadrul conferinței de presă comune cu Vladimir Putin.

În capitala rusă președintele a plecat în fruntea unei delegații reprezentative, însă din ea nu a făcut parte niciun funcționar din Guvern, deși, ținînd cont de întrevederile planificate și temele discutate în cadrul negocierilor, din delegație trebuiau să facă parte cel puțin trei miniștri – de externe, al economiei, și agriculturii, precum și vicepremierul pentru reintegrare.

Potrivit informațiilor noastre, acesta a fost un pas conștient al administrației președintelui. În final, toate dividendele politice obținute în urma înțelegerilor vor aparține lui Igor Dodon și socialiștilor.

Ce a reușit să obțină delegația moldovenească în cadrul negocierilor la Moscova?

Privind deschiderea pieței ruse și anularea embargoului alimentar, părțile au convenit să revizuiască categoriile de mărfuri acceptate pe piața FR, precum și să majoreze numărul întreprinderilor admise pe piața rusă.

„Anularea completă a embargoului la livrarea produselor moldovenești pe piața rusă nu va fi posibilă atîta timp cît acționează Acordul de asociere cu UE, dar poate fi extinsă lista de mărfuri și numărul companiilor producătoare care își livrează marfa pe piața Federației Ruse. Eu cred că în următoarele cîteva luni noi vom soluționa această problemă”, a declarat Igor Dodon după negocieri. Deja săptămîna viitoare, în Moldova urmează să vină experții de la „Rospotrebnadzor” și „Rosselhoznadzor” pentru o verificare suplimentară și extinderea listei companiilor furnizoare.

Despre muncitorii migranți: interdicția de intrare în Rusia pentru aproximativ 50 de mii de cetățeni ai RM va fi anulată.

Potrivit informației oficiale, în Federația Rusă, în prezent lucrează circa 500 de mii de cetățeni ai Republicii Moldova, circa 250 de mii dintre ei au comis diferite încălcări și pot fi deportați din țară, iar 50 de mii de moldoveni deja au primit interdicția de intrare în FR.

„Pentru cei care au săvîrșit infracțiuni serioase, noi nu vom căuta soluții, iar pentru ceilalți vom găsi neapărat. Acum, la indicația mea, a fost creată o comisie în problema migrației de muncă. Nu voi anticipa lucrurile, dar vreau să vă asigur că vom găsi soluții”, a declarat Vladimir Putin în cadrul conferinței de presă comune cu Igor Dodon.

La rîndul său, președintele moldovean a menționat că cetățenii care nu au comis încălcări serioase și acum se află în țară pot veni liber în Rusia. „În privința celor 250 de mii vom vedea și vom găsi unele soluții, dar acum e principial că cei 50 de mii se vor putea întoarce în FR”, a spus Igor Dodon.

Despre gaze. „În prezent, datoria malului drept al Nistrului constituie circa 0 de milioane. Datoria malului stîng este de circa $ 6 miliarde. Trebuie să înțelegem că întreaga datorie de peste $ 6,5 miliarde este datoria comună a RM, deoarece «Gazprom»-ul nu împarte datoria Transnistriei și datoria Moldovei și prezintă un cont comun. Cît privește datoria malului drept, noi încă în 2008 am propus surse de acoperire a acesteia, noi vom reveni la această schemă. Există o parte din active care în prezent se află în gestiunea companiei „Moldova-gaz”, dar nu în capitalul social. Cît privește Transnistria, această problemă nu o vom putea soluționa la această etapă, ea trebuie examinată în contextul reglementării problemei transnistrene”, a declarat Igor Dodon la postul de radio „Sputnik Moldova”.

Despre Transnistria. Federația Rusă este gata să fie garant al respectării înțelegerilor care ar putea fi atinse de Chișinău și Tiraspol în cadrul reglementării conflictului. Despre aceasta Vladimir Putin a declarat în cadrul conferinței de presă.

La rîndul său, Igor Dodon, care promovează în calitate de model al reglementării ideea de federalizare a RM, a declarat că Transnistria este parte a Republicii Moldova. „Cu participarea activă a partenerilor noștri strategici din Federația Rusă, noi sperăm să avansăm în soluționarea problemelor cu care se confruntă locuitorii de pe ambele maluri ale Nistrului”, a menționat Dodon.

Pornind de la declarațiile făcute la Moscova, administrația președintelui RM intenționează, de asemenea, în timpul apropiat să înceapă negocieri privind semnarea unui memorandum-cadru privind cooperarea Republicii Moldova cu Comunitatea Economică Euroasiatică (EurAsEC). Potrivit lui Igor Dodon, acest fapt nu contravine acordurilor semnate cu alți parteneri și ar putea deveni un prim pas spre apropierea de această structură regională. Președintele pledează, de asemenea, pentru ca Moldova să devină observator la EurAsEc.
„Am revenit acasă. Sarcina minimă am îndeplinit-o. Avem mult de lucru în urma vizitei”, a scris joi Igor Dodon pe pagina sa de pe o rețea de socializare.

Mulți comentatori politici acum îl blamează pe șeful statului pentru faptul că vizita lui la Moscova a fost una privată și de partid: el a luat cu sine la Moscova nu funcționari guvernamentali și miniștri, dar pe foștii colegi de partid, consilieri și pe bașcanul Găgăuziei, Irina Vlah.

„Acum cinci ani, eu aș fi fost categoric împotriva unei asemenea practici de promovare a partidului. Dar anume un asemenea PR de partid în ultimii ani a fost încurajat activ de către partenerii occidentali, a declarat pentru NOI.md directorul Institutului de Studii Diplomatice, Politice și de Securitate, Valeriu Ostalep. Amintiți-vă de premierul Vladimir Filat – el utiliza orice vizite oficiale, inclusiv pentru a face publicitate partidului său. Amintiți-vă parafarea Acordului de asociere cu Uniunea Europeană în noiembrie 2013, cînd la Vilnius, împreună cu premierul Iurie Leancă și funcționarii guvernamentali, au plecat liderii celor trei partide ale Coaliției pentru Guvernare Europeană – Vladimir Filat, Marian Lupu și Ion Hadîrcă. Amintiți-vă, în sfîrșit, vizita din anul trecut în Statele Unite a delegației oficiale moldovenești, care, de fapt, era condusă de Vladimir Plahotniuc, care a inventat special pentru această călătorie funcția de coordonator executiv al coaliției de guvernare. Adică asemenea tradiție există, ea a fost introdusă cu binecuvîntarea partenerilor occidentali. De ce dar președintele Dodon nu ar putea s-o folosească acum?

Cel mai controversat moment al vizitei oficiale a lui Igor Dodon la Moscova a devenit declarația lui privind posibilitatea anulării Acordului de asociere cu Uniunea Europeană.

„Eu am pledat în repetate rînduri împotriva semnării acestui acord. Cred că el nu a oferit Moldovei niciun avantaj. Noi am pierdut piața rusă și, oricît ar fi de straniu, volumul exportului nostru în Uniunea Europeană la fel a scăzut, adică noi nu am obținut nimic în urma semnării acestui acord. Eu nu exclud că în rezultatul noilor alegeri parlamentare această poziție va exista și eu voi susține această poziție a majorității parlamentare, adică a Partidului Socialiștilor (sper că el va obține majoritatea), iar acest acord va fi anulat”, a declarat șeful statului în cadrul conferinței de presă comune cu Vladimir Putin.

Liderii de dreapta acum sînt plini de furie, premierul Pavel Filip declară patetic că Guvernul nu va admite nicio imixtiune în Acordul de asociere și „cursul european al Moldovei va rămîne neschimbat”, iar comentatorii politici deja prezic o acutizare a situației în țară, „Maidanul” moldovenesc și repetarea de către Igor Dodon a sorții președintelui ucrainean indezirabil Victor Ianukovici.

„Cred că, dacă președintele Dodon la fraza sa privind denunțarea Acordului de asociere cu Uniunea Europeană ar fi adăugat și sintagma „în formatul existent la momentul actual”, atunci ar fi fost mult mai diplomatic și mai corect. Pentru că Acordul de asociere în actualul lui format într-adevăr, aduce prejudicii economiei Republicii Moldova, iar cifrele demonstrează acest lucru”, consideră Valeriu Ostalep.

Iar reacția ce a urmat în Moldova a fost calificată de către directorul Institutul de Studii Politice, Diplomatice și Securitate drept „tradiția moldovenească de a isteriza din orice motiv și de a vedea în orice pericolul cursului european”: „Dar acordurile nu sînt statice, ele nu sînt pe toată viața, mai ales cele similare cu actualul Acord de asociere, semnat în grabă și fără o perfecționare ulterioară. De aceea, acest document trebuie discutat, modificat, iar președintele Dodon, din punctul de vedere al unui politician, a procedat corect – el nu trișează, el spune direct că Acordul de asociere în actuala sa formă nu corespunde intereselor Republicii Moldova și prejudiciază economia ei”.

Apropo, următoarea sa vizită peste hotare a lui Igor Dodon va avea loc la Bruxelles. Aceasta este preconizată pentru începutul lunii februarie, dar, deocamdată, se stabilește o dată concretă, agenda de lucru și componența delegației oficiale. De aceea după declarațiile dure de la Moscova, e foarte curios ce va spune șeful statului acum la Bruxelles.

„Cred că președintele Dodon va utiliza și această vizită drept o tribună, pentru a marca în cifre valoarea prejudiciului adus economiei moldovenești de actuala variantă a Acordului de asociere. Europenii la fel vor trebui să spună ceva. Nu este exclus că ei vor trebui chiar să recunoască imperfecțiunea documentului semnat, pentru că a trecut o perioadă de timp după intrarea lui în vigoare și există anumite rezultate ce nu ne convin. Iar Dodon nu este ca politicienii noștri proeuropeni, care dau din cap, mulțumesc și cer bani, el folosește destul de abil acele greșeli comise de Occident în raport cu Moldova”, consideră Valeriu Ostalep.

Igor Dodon deja a confirmat că va vorbi la Bruxelles anume de pe poziția cifrelor.

„Desigur, vom vorbi despre aceasta cu partenerii noștri din Uniunea Europeană. Vom prezenta cifre. Au trecut doi ani, rezultate nici în economie, nici în alte domenii nu sînt, așa că haideți să hotărîm ce vom face mai departe”, a declarat șeful statului la finalul vizitei sale la Moscova.

Declarația lui Igor Dodon privind posibilitatea anulării Acordului de asociere a stîrnit o reacție fulminantă a Partidului Democrat, aflat la guvernare, care a difuzat imediat un comunicat de presă, amenințînd cu neutralizarea politică a oricărei tentative de denunțare a documentului și chemînd Parlamentul să dea o notă acțiunilor șefului statului. Cu propria declarație pe rețelele de socializare a venit și liderul PDM, Vladimir Plahotniuc.

Reacția democraților a fost atît de fulminantă, încît unii utilizatori ai rețelelor de socializare și-au pus întrebarea – dar nu a fost oare toată această istorie cu denunțare a Acordului de asociere un fel de temă pentru acasă?

„Igor Dodon și-a început conferința de presă cu Putin la 15:47, ora Moscovei, la Chișinău, în acel moment era 14:47. Conferința de presă a durat aproape jumătate de oră, respectiv, s-a încheiat la 15:15, ora Chișinăului. Iar deja peste o oră, pe toate site-urile a fost difuzată declarația că Plahotniuc și partidul său nu sînt de acord cu ideea lui Dodon privind denunțarea Acordului cu UE, prezentată în cadrul conferinței de presă cu Putin. Adică, într-un interval scurt de timp, conducerea Partidului Democrat a reușit să examineze declarația lui Dodon și să elaboreze rapid un text, care ulterior a fost publicat operativ în toată presa lui Plahotniuc. În același interval scurt de timp, președintele PDM a reușit să mai facă o declarație personală, care a fost scrisă și postată în numele său pe o rețea de socializare. Și toate acestea timp de o oră și ceva”, a scris unul dintre utilizatorii unei rețele de socializare.

Nu se știe dacă Partidul Democrat a știut ce intenționează să spună președintele Dodon la Moscova, dar în urma primei vizite peste hotare a șefului statului noi am obținut o poziționare politică clară. Există partidul de stînga, care este popular – Partidul Socialiștilor, ce se bucură de susținerea Kremlinului și de cea personală a președintelui FR, Vladimir Putin. Și este, precum s-a exprimat analistul politic Victor Ciobanu, ultimul bastion „împotriva tancurilor rusești de carton”, singurul partid apărător al cursului european al Moldovei – PDM. Singurul pentru că celelalte partide proeuropene, în starea lor actuală (PAS, DA, PLDM, PL) nu vor putea oferi nimic împotriva „pericolului ruso-socialist”.

Acum, logic, invocînd pericolul unei posibile victorii a socialiștilor la alegerile parlamentare, creșterii influenței Kremlinului și amenințarea cursului european, deja în februarie-martie, Partidul Democrat trebuie să treacă prin Parlament proiectul de lege privind modificarea sistemului electoral în unul mixt, pentru ca deja în toamnă să ajungă la alegeri parlamentare anticipate.

„Desfășurarea alegerilor anticipate acum este în interesele PDM și PSRM. Plahotniuc are nevoie ca dreapta, demoralizată în urma alegerilor prezidențiale, să nu reușească să se regrupeze, iar Dodon își îndeplinește promisiunile electorale privind dizolvarea Parlamentului și desfășurarea alegerilor anticipate”, a declarat Victor Ciobanu pentru NOI.md. În final, în cadrul campaniei electorale, partenerii occidentali, vrînd-nevrînd, vor trebui să susțină Partidul Democrat, drept unul dintre cei mai influenți apărători ai cursului european. Partidul Socialiștilor, la rîndul său, va obține susținerea Kremlinului.

Unii comentatori politici nu exclud că Federația Rusă ar putea contribui la faptul că, la viitoarele alegeri parlamentare din Moldova – fie ordinare sau anticipate, să participe și alegătorii transnistreni cu pașapoarte moldovenești (asta înseamnă circa 280 de mii de oameni), care, în mare parte vor vota, desigur, pentru PSRM, ceea ce le-ar putea asigura socialiștilor o majoritate în viitorul parlament. Se spune că o schemă similară a fost folosită de Petru Lucinschi la alegerile prezidențiale din 1996.