Șalaru – coordonatorul „planului lui Băsescu”?

Xenia Florea

Anatol Șalaru, care a părăsit săptămîna trecută Partidul Liberal, a anunțat „relansarea” mișcării pentru eliberare națională și crearea grupului de inițiativă care se va ocupa de crearea unui nou partid unionist în Moldova.

Pentru a conferi o alură simbolică, declarația a fost făcută pe 15 ianuarie – ziua de naștere a lui Mihai Eminescu, lîngă bustul poetului de pe Aleea Clasicilor, în prezența „gărzii vechi” – membrilor Cenaclului muzical-literar de opoziție „Alexei Mateevici”, care era pe timpuri unul dintre pilonii Frontului Popular. Cenaclul a fost creat anume în acest loc și anume în această zi – 15 ianuarie 1988.

„Istoria s-a schimbat și astăzi noi trebuie să revenim la început, în 1988. Noi trebuie să ne unim din nou și să începem o nouă mișcare de eliberare națională, pentru a salva cursul nostru european și românismul din Basarabia. V-ați fi închipuit că peste 25 de ani de independență, la putere în Moldova va reveni un președinte prorus, că în țară nu vor rămîne partide cu adevărat de dreapta și lideri de dreapta? Noi trebuie să schimbăm Moldova, să schimbăm clasa ei politică. Cursul nostru este România, Uniunea Europeană și NATO”, a declarat Șalaru, duminică în cadrul mitingului festiv.

Planul „B”...

Acum o lună, ex-ministrul apărării avea cu totul alte planuri. „Nu voi pleca din Partidul Liberal, nici chiar dacă voi fi alungat! Eu sînt fondatorul și eu am fost primul președinte”, afirma el în decembrie 2016.

În acele zile circulau zvonuri că în rîndurile liberalilor se pregătește o lovitură: aripa radicală a PL, condusă de prim-vicepreședintele Anatol Șalaru intenționa să-l demită pe Mihai Ghimpu din funcția de lider al formațiunii politice pentru rezultatul catastrofal de mic în primul tur al alegerilor prezidențiale (1,8% dintre voturi). Și că toată această „revoluție” se face pentru o persoană concretă – fostul președinte al României Traian Băsescu, care ar putea conduce Partidul Liberal din Moldova.

Precum afirmau politologii, dacă la alegerile parlamentare din România din 11 decembrie 2016, partidul lui Băsescu Mișcarea Populară (PMP) va demonstra un rezultat prost și ex-președintele nu va reuși să revină în „marea” politică românească, atunci Băsescu se poate include în „marea” politică moldovenească, pentru a utiliza Republica Moldova drept o rampă de lansare în politică. În acest scop, el va conduce sau va deveni membru de onoare al vreunui partid proromânesc de la Chișinău.

Băsescu nici nu și-a ascuns intențiile. În noiembrie trecut, obținînd cetățenia moldovenească, el a declarat că, împreună cu partidul său, „Mișcarea Populară” (PMP), intenționează să facă „un mare pas” peste Prut. „Am în vedere consolidarea filialei PMP în Moldova, unde 550 de mii de cetățeni au cetățenie dublă – moldovenească și românească”, a declarat el.

Echipa lui Băsescu și partenerii lui moldoveni au elaborat cîteva scenarii, iar revoluția în Partidul Liberal era una dintre variante. Varianta nr. 2 – crearea la Chișinău a unui nou partid unionist.

Despre posibilitatea apariției unui asemenea partid, cu sprijinul lui Traian Băsescu, în noiembrie a vorbit candidatul PMP în Camera Deputaților României, unionistul moldovean Constantin Codreanu.

„Mai mulți oameni – membri ai actualelor partide, consilieri, primari din Partidul Democrat, PAS, PLDM mi-au spus că ar fi bine să existe un partid susținut în Moldova de Traian Băsescu. Un partid care va fi prezent pe ambele maluri ale Prutului. Cît privește implicarea dlui Băsescu în acest proiect, noi nu putem discuta cu el acest lucru important pînă cînd nu va exista o bază necesară. Fără o pregătire preliminară noi nu putem veni la președintele Băsescu. Inițial trebuie să avem o bază de date, un grup de inițiativă, planul de acțiuni de creare a unui asemenea partid”, a declarat atunci Codreanu.

La alegerile parlamentare din țara sa, partidul lui Traian Băsescu, precum se știe, a depășit cu greu pragul electoral – 5,3%, în Camera Deputaților și 5,6% în Senat, pragul electoral fiind de 5%. De aceea, a venit timpul pentru implementarea „proiectului basarabean”.

Tocmai în decembrie 2016, Anatol Șalaru și-a impulsionat brusc activitatea și s-a acutizat conflictul lui cu Mihai Ghimpu. Șalaru cere desfășurarea unui audit politic al Partidului Liberal după alegerile prezidențiale, insistă asupra faptului că PL are nevoie de modernizare și lideri noi și spune direct că e timpul ca Mihai Ghimpu să plece la gunoi.

În ajunul Revelionului, Anatol Șalaru a fost de cîteva ori la București, unde a avut consultări cu Traian Băsescu. Dar fostul prim-vicepreședinte al partidului nu și-a putut subordona PL-ul și plasa oamenii săi în posturile cheie. De aceea, după o nouă vizită la București (întrevederea cu Băsescu a avut loc pe 5 ianuarie), Șalaru a hotărît să părăsească Partidul Liberal și să purceadă la formarea unei noi formațiuni politice unioniste.

„Partidul Reunirii”

În prezent, pe rețelele de socializare are loc procesul de selectare a denumirii pentru viitorul partid unionist. Una dintre denumirile propuse este Partidul Reunirii.

„Eu cred că acesta este proiectul politic al lui Băsescu, afirmă analistul politic Corneliu Ciurea. Șalaru este o figură politică nesemnificativă. Mult timp el a rămas în urmă și doar în ultimul timp a început să se manifeste activ, făcînd diferite declarații proromânești și antirusești. Cred că Șalaru este unul dintre «ofițerii» lui Traian Băsescu, care și-a ratat relansarea în țara lui, care a ajuns la limită în senatul țării sale și care vrea să folosească Moldova în calitate de rampă pentru revenirea sa în politică. Așa că Șalaru este o parte a proiectului politic al lui Traian Băsescu”.

Republica Moldova este o rampă foarte comodă pentru realizarea unor asemenea planuri ale fostului președinte al României. În primul rînd, pentru că pentru partea unionistă a electoratului moldovenesc Traian Băsescu a rămas „esența românească”. Acest fapt l-au demonstrat încă o dată rezultatele alegerilor parlamentare din România. Dacă în general pe țară, partidul lui Băsescu a demonstrat un rezultat foarte slab – în limita unui prag electoral, atunci în Moldova, PMP a obținut o victorie convingătoare. Pentru el au votat 18.944 de deținători moldoveni ai pașapoartelor românești sau 62% dintre cetățenii prezenți la vot. În al doilea rînd, în actuala situație a lui Traian Băsescu este singura metodă de a continua cariera politică – de a juca cartea „basarabeană” și de a fi un fel de Mesia politic pentru adepții moldoveni ai unionismului sub lozinca „Eu vă duc în România”, iar pentru alegătorii români – „Voi face realitate visul României Mari”. Reprezentanții „Mișcării Populare” deja promovează activ ideea că PMP este singurul partid din România al cărui scop este reunificarea țării.

Însă planurile pe termen mediu ale lui Traian Băsescu au fost spulberate de noul președinte al Moldovei, Igor Dodon, care a semnat în primele zile ale noului an decretul privind retragerea cetățeniei moldovenești a lui Băsescu.

Politologul Vitalie Andrievschi consideră că în aceste condiții, teoretic, Traian Băsescu ar putea proceda în felul următor: „Se înțelege cu unul dintre politicienii moldoveni – cu același Șalaru, care îi pregătește baza politică pentru participarea la viitoarele alegeri parlamentare din Moldova. Însuși Băsescu în acest timp întreprinde eforturi pentru obținerea cetățeniei moldovenești pe cale legală. În final, cînd el va veni, vor fi create toate structurile politice și el va deveni lider”.

O altă variantă – copreședintele noului partid unionist din Moldova, creat sub protectoratul „Mișcării Populare” a lui Traian Băsescu, devine Anatol Șalaru și, de exemplu, membrul Camerei Deputaților din România, delegat de PMP, unionistul Constantin Codreanu, iar Traian Băsescu este proclamat președinte sau membru de onoare al acestui partid.

„Bazinul 2x3 metri”

Anatol Șalaru nu ascunde faptul că intenționează să devină noul lider al eșichierului de dreapta și unificatorul segmentului unionist. Precum a declarat el la mitingul de duminică, „cei care astăzi nu sînt cu noi, încă vor veni la noi”.

Însă una e declarația de intenții și alta implementarea lor. Directorul Institutului de Studii Politice, Diplomatice și de Securitate, Valeriu Ostalep, a numit eșichierul unionist al politicii moldovenești „un bazin de 2x3, în care deja înoată 25 de persoane”. Pe acest segment politic, într-adevăr, e o mare „densitate a populației”, cu un electorat limitat: Partidul Liberal al lui Mihai Ghimpu, Partidul Național Liberal al Vitaliei Pavlicenco, Partidul „Dreapta” al Anei Guțu, Partidul Liberal Reformator plus un șir de mișcări obștești – Platforma „Acțiunea – 2012”, organizația legionară „Noua Dreaptă”, mișcarea „Tinerii Moldovei”, Consiliul de unire, Asociația Obștească „Blocul unității naționale”, Asociația „Onoare, Demnitate și Patrie”. Toate acestea reprezintă un public destul de pestriț, finanțat din diferite surse și gelos față de alții.

Săptămîna aceasta Anatol Șalaru intenționează să sondeze terenul și să desfășoare consultări cu reprezentanții partidelor „Dreapta” și Partidului Liberal Reformator. Însă aici sînt anumite nuanțe politice și reformatoare. De exemplu, cu liderul „Dreptei”, Ana Guțu, Anatol Șalaru se afla recent în conflict, care a fost la un pas de a aduce părțile în instanță. Șalaru a acuzat-o pe Guțu de defăimare și a cerut de la ea 250 de mii de lei în calitate de despăgubiri morale. Iar președintele Partidului Liberal Reformator, Ion Hadîrcă, după alegerile parlamentare din România, a devenit senator din partea Alianței Liberalilor și Democraților (ALDE).

După recentele alegeri, ALDE a format o coaliție cu învingătorii campaniei electorale – social-democrații. Așa că Traian Băsescu, la momentul actual, este adversarul politic al acestui partid românesc și nu e clar cum va primi ALDE faptul că partenerii lui moldoveni vor susține proiectul politic al lui Băsescu, care ar putea consolida poziția ex-președintelui României și deveni o platformă pentru revenirea lui în „marea” politică. Nu vor sta cu mîinile încrucișate nici cei din Partidul Liberal, la ale cărui electorat și structuri de partid va pretinde, cu siguranță, viitorul partid unionist Șalaru-Băsescu.

„Amintiți-vă cum a fost creat Partidul Liberal Democrat din Moldova, după ce Vladimir Filat a părăsit PDM în 2007 și a anunțat lansarea propriului proiect politic. Despre faptul că Filat cumpără membrii partidelor lor vorbeau și reprezentanții Alianței „Moldova Noastră”, și ai PPCD, și ai Partidului Liberal, și ai PNL, dar principalul „donator” al liberal-democraților a fost totuși Partidul Democrat, deși între Filat și Diacov nu a existat un conflict deschis, așa cum e acum între Ghimpu și Șalaru”, a declarat pentru NOI.md politologul Vitalie Andrievschi.

În opinia expertului, în următoarele luni se așteaptă o luptă serioasă pe eșichierul de dreapta între Mihai Ghimpu și Anatol Șalaru.

„Înțelegînd foarte bine că el este, de fapt, deja un pilot doborît, Ghimpu, cu toate acestea, nu va ceda atît de ușor, - consideră Vitalie Andrievschi. Pentru el, acum este important să arate că el încă se poate ridica și bate rivalul în persoana lui Șalaru. Și nu doar pornind de la considerente politice – este deja vorba de principiu. Iar Șalaru are suficiente schelete în dulap – și în activitatea lui la Ministerul Transporturilor, și la Ministerul Apărării. De aceea, nu va fi o problemă de a prezenta schemele și de a-l demasca pe Șalaru. Însă, deoarece Ghimpu la fel a fost implicat într-un șir de scheme, cred că el nu va acționa direct, ci prin cineva. Așa că noi vom deveni martorii unei lupte serioase dintre foștii colegi”.

Perspectivele proiectului Băsescu-Șalaru

Autorii noului proiect unionist pun o sarcină ambițioasă în fața creaturii sale inexistente deocamdată – nu doar să acceadă în viitorul parlament, dar să cîștige alegerile 2018, cu ajutorul carismei lui Traian Băsescu.

„Avem foarte puțin timp. Putem beneficia de susținerea celui mai bun președinte al României, celui mai iubit politician în Republica Moldova. Avem suficiente forțe pentru a cîștiga alegerile parlamentare din 2018, nu cred că e imposibil”, a declarat unionistul Constantin Codreanu în noiembrie trecut. Interesant este ce vor spune ei pentru a se justifica, dacă vor obține un rezultat ca cel al candidatului PL la alegerile prezidențiale din Moldova – 1,8%.

Potențialul electoratului unionist din Republica Moldova este estimat la 20%. Unii experți numesc cifra de 30%. Însă chiar în cei mai buni ani, adepții unirii Moldovei cu România nu au demonstrat asemenea rezultate în alegeri. Cel mai înalt nivel – 14,68% - a fost demonstrat de Partidul Liberal la alegerile parlamentare din 29 iulie 2009. Celelalte formațiuni politice unioniste nu au obținut mai mult de 1-1,5%.

Experții califică diferit perspectivele proiectului politic Băsescu-Șalaru: totul va depinde de faptul dacă Traian Băsescu va participa nemijlocit la acest proiect și cît de legală va fi această participare.

„Acest partid are șanse bune de a deveni principala forță pe segmentul unionist, consideră analistul politic Corneliu Ciurea. Însă după ce lui Traian Băsescu i s-a retras cetățenia moldovenească, participarea lui în acest proiect și intrarea lui în politica moldovenească devine problematică. Dacă fără să-și restabilească cetățenia, fostul președinte al României va pleda deschis și va participa la lupta politică, atunci structurile noastre de stat vor avea un motiv perfect de a sista acest proiect politic. Dacă Băsescu nu va juca deschis și va dirija din București, atunci acest partid are șanse să se afirme și să joace un anumit rol politic”.

În opinia lui Vitalie Andrievschi, dacă Anatol Șalaru nu va scoate demonstrativ în evidență componenta unionistă a viitorului lui partid, dar se va concentra pe agenda europeană, atunci ar putea fi creată o coaliție electorală largă de dreapta, la care vor adera Platforma DA și PAS al Maiei Sandu.

„Iar acesta va fi un pericol real pentru Moldova, pentru că oricare ar fi lozincile politice, totuși acesta va fi un proiect unionist, spune Vitalie Andrievschi. În 2018, precum se știe, vor fi marcați 100 de ani de la prima «mare unire» a Moldovei și României și acesta va fi un moment foarte bun pentru «ultimul asalt» al unioniștilor. De aceea, nu merită să-i subapreciem. Cît privește autoritățile moldovenești, eu cred că ele se vor opune dur partidului unionist al lui Băsescu-Șalaru – undeva deschis, iar undeva pe ascuns. Dacă ne gîndim bine, introducem un sistem electoral mixt, atingem un anumit progres în direcția transnistreană, cred că pericolul proiectului Băsescu pentru statalitatea Moldovei nu va mai fi atît de mare”.

Iar Valeriu Ostalep este sceptic în privința perspectivelor proiectului Șalaru-Băsescu. „Nu cred în viitorul lui – este un fals. Există doi politicieni ratați (fiecare în țara lui), care nu sînt gata să-și recunoască înfrîngerea și să plece la pensie, dar încearcă să-și găsească ocupație, iar cu ajutorul carnetelor de partid și al mandatelor parlamentare – să-și protejeze averea acumulată. Dar să faci politică nu înseamnă să scoți tancurile de pe monument. Cîte proiecte de acest fel am avut deja, care s-au lansat cu fast, și unde sînt ele acum? Unde e Maia Sandu, unde e Leancă cu partidul său, unde e „Dreapta” sau liberalii reformatori? Cred că și acest partid (dacă încă va apărea!) va avea aceeași soartă. Iar viitorul pe eșichierul de dreapta va fi al altor forțe. Cred că acestea vor apărea în viitorul apropiat”.