Diaspora: Trebuie să fim foarte mîndri de originile noastre (FOTO)

Diaspora: Trebuie să fim foarte mîndri de originile noastre (FOTO)

Nikita Zelenșcicov este stabilit în Portugalia.

După ani buni în care a studiat cum e să fii un bucătar apreciat, el a fost ales responsabilul bucătăriei la Grémio Literário din Lisabona, unul dintre localurile de top din capitala portugheză, scrie Revista diasporei „MOLDOVA de oriunde”, ediția a 2-a.

„La vîrsta de 18 ani, după absolvirea Liceului, m-am înscris la Şcoala de Servicii Hoteliere din Lisabona. După doi ani de studii, după numeroase stagii şi cursuri făcute de la Nord la Sudul Portugaliei, mi-am început activitatea profesională la Grémio Literário, alături de unul din foştii mei formatori, Chef Nuno Diniz. Au urmat încă doi ani de muncă, călătorii şi stagii prin Europa. De asemenea, am participat la Concursul Naţional de Gastronomie, în urma căruia am fost ales responsabilul bucătăriei la Grémio Literário din Lisabona, unul dintre localurile de top din capitala portugheză.

Cred, totuşi, că am avut MARE noroc de formatori, profesori, oameni care mi-au fost alături şi mi-au uşurat cumva traseul profesional. Mai ales că eu mereu mi-am arătat dorinţa şi interesul sporit, continuu de a învăța şi studia detaliat absolut tot ce fac, ce vreau să fac, mai ales în domeniile unde era loc de multe cunoştinţe şi practici, mai exact cel al bucătăriei asiatice şi al celei nordice.

În perioada stagiului la restaurantul „Geranium” din Danemarca, am înțeles că sînt interesat în a învăța cît mai multe din cultura nordică și din gastronomia lor, care e una atît de diferită de ceea ce se face în Sudul Europei. Restaurantul e unul de 3 stele Michelin, administrat de Chef Rasmus Kofoes. De la Rasmus am învățat multe din profesia noastră, mai ales despre atitudini și responsabilități. Pînă acum nu am mai văzut pe nimeni atît de calculat și axat pe obiectivele sale ca acel Chef.

În prezent se observă o mare tendință spre bucătăria personalizată (de autor), iar un Chef este acel, care trebuie să reușească să-și „transpună” clientul în lumea senzațiilor specifice unui anumit tip de bucătărie. Un Chef e cel, care arată ce simte și ce pasiuni are în bucătărie.

A găti, pentru mine, e ceva foarte personal, aproape maternal. Dau şi împărtășesc din dragostea, creaţia şi cunoştinţele mele oamenilor pentru care gătesc. Nu ştiu cu adevărat cît de mult iubesc ceea ce fac. Ştiu ferm că nu ştiu ce altceva aş putea face înafară de munca din domeniul gastronomic.

Istoria, cultura mă ajută să mă inspir în bucătărie şi să dau valoare gastronomiei. Aşa cum gătesc din bucătăria mai multor culturi, interesul, dorința, curiozitatea pentru această varietate mă ţin aproape de acest domeniu de activitate.

În timp ce gătesc, gîndul îmi e la ingrediente. Modalitatea preparării lor, forma. Clar că ar fi mai frumos să spun că, în timp ce gătesc, sînt cu gîndul la bunica sau iubita, doar că a găti pentru mine e un proces complex, în care trebuie incluse la maxim creativitatea şi expresivitatea. Bineînțeles, că foarte des îmi amintesc de ţara mea natală. Uitîndu-mă înapoi, în trecutul meu, copilăria petrecută în Moldova, de fiecare dată, tot mai mult ajung la concluzia că trebuie să fim foarte, dar foarte-foarte mîndri de originile noastre. Sînt mîndru de Moldova. De acolo vin. Moldova a făcut din mine ceea ce sînt acum. Amintirile îmi zboară acum la brînza de la bunica, mămăliga făcută la unchiul meu acasă (cu ajutorul meu, bineînțeles), laptele de capră băut la șase dimineața, în Moldova. De fapt, cred că cele mai multe memorii sînt, totuşi, legate de bucătărie.

Niciodată nu am simţit vreo ameninţare sau impediment din partea culturii portugheze în calea mea. Faptul că eu vin dintr-o cultură diferită doar m-a ajutat să cresc, să mă dezvolt, să învăț cu oamenii din jurul meu.

De la portughezi am învățat despre toleranţă şi accept. Portughezii sînt un popor a căror istorie a fost ticluită prin influențele multor altor popoare şi culturi. E o națiune „călătorită”, „neastîmpărată”, întotdeauna gata să mai înveţe ceva, să mai descopere ceva. Să mai transmită cuiva ceva din ce ştie. Portughezul nu impune nimănui nimic. Nu obligă. Anume această parte din cultura portugheză m-a făcut să mă aflu mereu în proces de studiu, căutare, noi experienţe...”, povestește Nikita Zelenșcicov, bucătarul din Portugalia, pentru Revista diasporei „MOLDOVA de oriunde”, ediția a 2-a.
 
 

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

trimite știrea ta

Fiți coautorul nostru! Dacă aveți o știre interesantă împărtășiți-ne-o și nouă!


captcha

Întrebarea zilei Toate

load