Memorandumul cu FMI: Occidentul a susținut Moldova din punct de vedere politic. Dar ce va fi cu economia?

Memorandumul cu FMI: Occidentul a susținut Moldova din punct de vedere politic. Dar ce va fi cu economia?

În viața economică a Moldovei cel mai discutat eveniment din 2016 a fost semnarea Memorandumului cu Fondul Monetar Internațional.

Autoritățile l-au numit drept cea mai mare realizare a anului trecut.

Însă dacă intrăm în detaliile textului documentului, atunci nu e totul chiar așa, iar autoritățile nu gîndesc chiar așa în realitate. Totodată, mulți reprezentanți ai mediului de afaceri consideră că Memorandumul nu va contribui la dezvoltarea economiei moldovenești. Cunoscutul întreprinzător, președintele concernului DAAC Hermes, Vasilii Chirtoca, și-a expus poziția față de obligațiile asumate de Guvern în fața FMI-ului.

Sprijin, în general, politic

- Este clară intenția actualei conduceri a țării de a obține susținerea unui șir de state străine, care controlează Fondul Monetar Internațional. Anume din aceste considerente Guvernul a și dorit să semneze acest memorandum, care, în acest caz, este o condiție importantă pentru ca Executivul să obțină sprijinul politic al Occidentului. Cel mai probabil, aceasta este principala sarcină urmărită de Guvernul RM lansînd negocierile cu FMI.

Însă actuala finanțare pe care o putem obține în urma semnării Memorandumului nu se compară cu necesitățile statului în investiții, cifrate la miliarde de dolari pe an. Nu putem compara mărimea finanțării promise cu rezervele valutare ale Republicii Moldova. Angajamentele asumate de Guvern reflectate în Memorandum doar îngheață aceste rezerve, fără a oferi posibilitatea de a le utiliza cu adevărat.

Comparați: noul program al FMI pentru Moldova este estimat la 129,4 milioane DST sau circa 8,8 milioane pentru trei ani. Banca Mondială urma să ne acorde pînă la finele anului de milioane pentru sprijinul bugetului. Probabil că timp de trei ani noi vom mai obține cîteva sute de milioane de dolari în credit pentru diferite proiecte. Iar rezervele oficiale de rezervă ale RM constituie peste miliarde și se află peste hotare, amplasate sub procente mizere în depozite și în obligațiile altor state. Iar noi le putem utiliza doar în cazuri excepționale.

Adică, în rezultatul semnării acestui document, nu se așteaptă fluxuri financiare enorme, care ar putea dezvolta economia noastră. Acest lucru este clar. Și eu reiterez că putem doar să vorbim despre faptul că semnarea Memorandumului ne oferă un anumit sprijin politic din partea Occidentului.

Totodată, în pofida importanței unei asemenea susțineri, negociatorii din partea Moldovei în procesul de elaborare a acestui document ar fi putut să încerce să apere mai mult oportunitățile pentru creșterea economică a țării noastre. Este evident că angajații FMI nu au suficiente cunoștințe pentru a propune măsuri adecvate pentru dezvoltarea economiei țării noastre. Cel puțin, asemenea concluzii pot fi făcute în urma colaborării FMI-ului cu Republica Moldova. Rezultatele sînt următoarele: economia RM creștea doar atunci cînd relațiile cu FMI erau întrerupte.

Specialiștii FMI știu cum să stabilizeze sistemul financiar. Ei au drept sarcină să facă transparentă informația despre acționarii băncii, să coreleze dobînzile din sistemul bancar cu prognozele inflației, să majoreze rezervele financiare ale starului în dolari și euro. Se vorbește mult despre lupta anticorupție. Totodată, rămîne în umbră faptul că principala cauză a corupției o constituie salariile mizere ale funcționarilor, ca o consecință a economiei slabe.

Nouă nu ni se oferă recomandări cum să asigurăm creşterea economică şi nu ne dau sfaturi cum să cîștigăm bani. Mai mult, măsurile propuse în Memorandum, dimpotrivă, frînează atît dezvoltarea economică, cît şi cea socială. Mai jos voi explica de ce cred aşa.

Despre targetarea inflaţiei

În Memorandum se spune: „Vom îmbunătăţi şi mai departe targhetarea inflaţiei”. Ce consecinţe vor fi? Targetarea inflaţiei în practică înseamnă că noi trebuie să promovăm o politică în rezultatul căreia dobînzille creditelor în economie vor trebui corelate cu prognoza inflaţiei. În opinia autorilor acestui document, cu cît e mai mare inflaţia, cu atît mai mari trebuie să fie dobînzile.

Într-adevăr, în ţările occidentale, îndată ce creşte inflaţia toţi ridică dobînzile la credite, iar peste un timp oarecare, inflaţia se reduce. Dacă rata de bază a unei bănci centrale occidentale constitue 1% sau chiar şi o valoare negativă, respectiv, băncile comerciale oferă credite de consum sau ipotecare cu 3-5%. Aproximativ la aceleaşi rate este creditat şi businessul. Cînd băncile centrale comunică despre creşterea acestor dobînzi cu 0,5% sau 1%, mulţi consumatori se gîndesc: „De ce să fac această cumpărătură anume acum? Mai bine aştept cînd dobănzile vor scădea din nou”. Astfel, în economiile cu nivel înalt ale creditelor de consum, odată cu majorarea dobînzilor de către băncile centrale, scade cererea consumatorilor şi, respectiv, se reduc preţurile la mărfurile de larg consum. Drept consecinţă, inflaţia se reduce.

În ţările occidentale aceasta funcţionează. Însă, aplicînd această teorie faţă de reglementarea sistemelor financiare în state ca Republica Moldova, nu este luat în calcul factorul general: la ce nivel al dobînzilor bancare o asemenea reglementare are un impact pozitiv asupra economiei şi la care trage economia în jos.

Majorarea acestor rate cu 0,5-1% practic nu influențează asupra dezvoltării economiilor și afacerilor occidentale, pentru că pentru business nu este critică scumpirea mijloacelor de creditare cu 0,5% sau 1%. Ei pot „suporta” aceste rate, deoarece creditele sînt ieftine și lungi – pe 7-10 ani. La urma urmelor, ei pot achita fără probleme jumătate de an 0,5-1% suplimentar.

În opinia noastră, această „lege” funcționează eficient cînd ratele în economie nu sînt mai mari de 5%, iar majorarea lor nesemnificativă (cu 0,5%-1%) reține cererea de consum, dar practic nu influențează afacerile. Însă în cazul ratelor mai mari de 5%, majorarea lor ulterioară devine destul de sensibilă, iar la ratele de 8-10% - catastrofală pentru dezvoltarea economiei și afacerilor. Acest lucru îl înțelege orice businessman care a contractat vreodată un credit. Totodată, pentru orice contabil este clar că rata înaltă la credite este o componentă solidă a costului producției întreprinderilor industriale și, prin urmare, un stimulent important al inflației. Astfel, noi punem jugul înaintea boilor.

Precum se știe, băncile din Moldova creditează afacerile în lei la dobînzi foarte înalte, ceea ce are o legătură directă cu costul mijloacelor împrumutate. Legislația noastră, iarăși la insistența FMI-ului, nu prevede posibilitatea creditării pe termen lung a băncilor comerciale din partea Băncii Naționale a Moldovei. Este un non sens. Așa ceva nu există nicăieri în lume (în afară de așa-zisele țări bananiere), iar din această cauză, băncile noastre comerciale cu un capital propriu mic iau mijloacele de bază pentru creditarea afacerilor de pe piață, sub formă de depozite.

Depozitele, ca urmare a politicii aceleiași BNM (sau în lipsa unei asemenea politici), sînt scumpe, fapt ce din nou constituie un factor important al inflației. Ratele mari la credite (în 2015-2016 în țara noastră ele au depășit cu mult 20%) doar stimulează creșterea prețurilor. Iar în acest caz, banca centrală are doar o singură ieșire – să restricționeze băncile comerciale, majorînd normativele rezervelor obligatorii. Drept consecință, băncile sînt lipsite de posibilitatea de a credita proiecte pe termen lung. Astfel, posibilitățile investiționale ale businessului moldovenesc imediat cad (practic, se reduc la zero), pentru, că avînd credite chiar și cu 10-15%, afacerile nu pot dezvolta niciun proiect investițional.

În acest caz, întreprinderile ce au nevoie de investiții sînt nevoite să apeleze la finanțarea în valută străină, care poate fi obținută la prețul de 6-7% anual. Dar aceasta, cum se spune, nu e o variantă bună. Adevărul este că deprecierea valutei naționale are loc mai repede decît creșterea prețurilor pe piața internă. Astfel, apar riscuri majore de curs la companiile ce implementează proiecte investiționale din contul creditelor în valută străină. Și nici pe departe toți businessmenii sînt capabili să accepte aceste riscuri.

Afacerile orientate spre piața internă nu-și pot permite acest lucru, iar mulți dintre cei care au încercat au ajuns într-o situație foarte dificilă. Doar businessul ce obține vînzări în valută poate lua credite în aceeași valută. Dacă ai luat credit în euro, atunci trebuie să exporți și să primești plata pentru marfă în euro. Același lucru se referă și la import, iar deseori, din cauza costului diferit al creditelor în valută locală și străină, este mai convenabil să iei credit în valută străină și să procuri marfa peste hotare, în condițiile existenței unor produse similare locale de o calitate satisfăcătoare. Adică, „semnînd” sub targetarea inflației, Guvernul și banca noastră centrală semnează pentru ca ratele în lei să fie întotdeauna mai mari decît dobînzile în valută străină, ceea ce este categoric inadmisibil. În caz contrar, va perpetua situația de astăzi – neobservat pentru autorități, piața prioritară de comercializare a valutei și mărfurilor străine va continua să se dezvolte.

Noi credem că ratele dobînzilor la creditele în lei nu trebuie să depășească 5-7%, creditele trebuie să fie pe termen lung – de la 7 pînă la 10 ani, iar creditele ipotecare pentru familii – pînă la 30 de ani. Doar în asemenea condiții putem spera la o creștere serioasă a economiei noastre.

Ce va fi cu leul

În Memorandum se vorbește mult despre transparența acționarilor băncilor. Vor fi depistați aceștia sau nu (eu nu sînt împotriva transparenței), dar toți cei care sînt puțin la curent înțeleg că nu aceasta este problema căreia să-i fie dedicată a cincea parte din textul Memorandumului. Aceasta este o problemă minoră, pentru care putea fi suficientă o singură propoziție. Ce-i drept, unii specialiști inițiați în această problemă spun că totul nu e atît de simplu. Ei afirmă că, la insistența FMI-ului, în timpul apropiat, va fi modificată legislația, astfel că vor fi limitate semnificativ posibilitățile de finanțare de către bănci a persoanelor afiliate, a căror listă se va extinde (inclusiv pînă la fini și nănași), ceea ce va conduce la faptul că mulți acționari locali (moldoveni) vor fi nevoiți să scape de acțiunile lor în favoarea cetățenilor străini. Oare nu e o metodă bună pentru străini să obțină controlul total asupra unei ramuri-cheie a economiei?

Dar, cel mai probabil, acest text lung are menirea ca cei care citesc Memorandumul să nu acorde atenția la o problemă foarte importantă, pentru care a fost dedicată doar o singură frază: „BNM nu va împiedica fluctuațiile cursului de schimb dictate de factorii fundamentali, limitîndu-și intervențiile pe piața valutară”. Astfel, statului nostru, Băncii Naționale pur și simplu li se interzice să promoveze o politică ce va menține un leu puternic față de valutele străine.

În opinia mea, această obligație a guvernului este profund greșită. Pentru ca economia noastră să devină atractivă din punct de vedere investițional, iar cetățenii noștri să-și țină economiile în lei, majorînd masa în lei din economie (or, asta este bogăția noastră), trebuie, dimpotrivă, promovată o politică financiară dură, care ar ține menține leul față de principalul coș de valute „dolar/euro” și chiar l-ar ridica. Astfel, de rînd cu atractivitatea economiei, noi am spori și nivelul de trai al populației.

Ni se spune că acest lucru este rău pentru export etc. Dar leul puternic nu este principala problemă pentru export și exportatori. Cea mai importantă problemă pentru exportatori este posibilitatea (sau imposibilitatea) de a obține în țară finanțare ieftină și pe termen lung în valută națională. De aceea, eu aș propune FMI-ului, dacă funcționarii lui sînt preocupați cu adevărat de creșterea economiei moldovenești (eu cred în asta), să oblige Guvernul RM să ”țină” leul și chiar puțin să-l întărească, anunțînd acest lucru drept o parte a politicii oficiale în domeniul economiei. Eu sînt convins că conducerea Băncii Naționale înțelege foarte bine cum poate fi făcut acest lucru.

În pofida faptului că la noi un miliard de dolari din rezerve a fost spălat, rezervele BNM sînt destul de mari (circa miliarde) pentru a stabiliza leul și a-i oferi posibilitatea să se întărească. Se știe că în timpul crizei financiare din 2009, BNM-ului i-au fost suficiente 0 de milioane pentru a stabiliza sistemul financiar, după care, într-o perioadă scurtă, volumul rezervelor a fost restabilit.

Creditele întreprinderilor de stat sînt cheltuielile bugetare?

Citat din Memorandum: „Creditarea curată a întreprinderilor de stat va fi atribuită la cheltuielile bugetare”.
 
Nu e clar de ce creditele întreprinderilor de stat trebuie egalate la cheltuielile bugetare. Există întreprinderi de stat și private. Pe piață ele sînt egale. Există sistemul de management corporativ, există sistemul decizional, stabilit de legislația RM și de statutele întreprinderilor. Desigur, pentru dezvoltarea lor, întreprinderile de stat, ca și cele private, trebuie să ia credite. Acest punct din Memorandum privind creditarea întreprinderilor de stat va frîna semnificativ dezvoltarea întreprinderilor de stat și, respectiv, creșterea economică. Însă va contribui la creșterea deficitului bugetar pe hîrtie și a necesității de a apela din nou la finanțarea externă pentru acoperirea lui.

E devreme să majorăm impozitul pe imobil

În Memorandum Guvernul s-a obligat: „Ne propunem să revizuim mecanismul de evaluare a valorii cadastrale a activelor imobiliare, pentru a lărgi baza de impozitare pentru impozitele pe imobil.”.

Se propune o majorare mare a impozitului pe imobil, ceea ce, practic, a fost deja făcut. Pentru cele cîteva mii de persoane ale căror imobil costă cîteva milioane de lei nu este o problemă mare. Însă într-o economie ce se dezvoltă și necesită stimularea acestei dezvoltări sînt foarte nedorite măsurile ce ar limita construcțiile.

Cînd economia moare, prima moare ramura construcțiilor, iar cînd ea renaște, prima renaște ramura construcțiilor. Aceasta trebuie stimulată, încurajată. Eu cred că noi nu am crescut suficienți contribuabili pentru a limita construcția locuințelor private. Oferiți-le posibilitatea oamenilor măcar vreo zece ani să construiască case mari, să cumpere apartamente mari, iar cînd această problemă va fi epuizată, atunci ridicați impozitele. Totodată, noi vom dezvolta companiile de construcție – o parte importantă a economiei moldovenești.

Memorandumul reflectă interesele companiilor străine. Cea mai importantă e majorarea tarifelor?

„Ne asumăm angajamentul să soluționăm problema arieratelor acumulate în sectorul energetic și să stabilim tarifele la nivelurile ce vor asigura recuperarea costurilor”, a promis Guvernul FMI-ului. De asemenea, în Memorandum este scrisă și obligația unei „ajustări la timp a tarifelor la serviciile utilităților publice, pentru a asigura viabilitatea financiară a companiilor energetice și a preveni acumularea de costuri cvasifiscale. Cu ajutorul Băncii Mondiale, vom elabora și pune în aplicare un mecanism transparent pentru a asigura ajustarea la timp a tarifelor la serviciile comunale”.

Respect foarte mult investitorii străini, dar nu e clar de ce Memorandumul reflectă interesele companiilor străine, de ale căror cheltuieli sînt atît de îngrijorați funcționarii de la FMI. Orice companie străină sau moldovenească trebuie să-și soluționeze problemele în cadrul negocierilor cu Guvernul, dar nu să exercite, prin intermediul instanțelor externe, presiune asupra autorităților moldovene pentru a scrie frazele respective în Memorandum – document ce reglementează relațiile la un nivel mai înalt decît relațiile dintre furnizori și consumatori.

Este curios faptul că se propune din nou majorarea tarifelor la resursele energetice în timp ce prețul lor în lume s-a redus și se menține la un nivel scăzut. Nivelul de trai al populației depinde direct de mărimea tarifelor. Se putea cel puțin de omis din text acest fapt și de a nu obliga Guvernul. Dar dacă mîine petrolul va fi și mai ieftin, atunci care e sensul de a majora aceste tarife? Rusia promite să reducă semnificativ prețurile la gaze și, în același timp, noi ne-am asumat obligația de a majora tarifele. Unde e logica?

Aceasta înseamnă că vor fi majorate toate tarifele, dar, totodată, nu există nicio măsură îndreptată spre asigurarea creșterii economice și posibilitatea ca oamenii să cîștige bani, iar statul să achite pensii normale.

În schimb Guvernul s-a obligat: „Intenționăm să implementăm reforme în sistemul de pensii actual”. Și acest lucru deja se face, deoarece Parlamentul a majorat recent vîrsta de pensionare.

Dar unde se scrie despre creșterea economiei?

Creșterii economice în Memorandum îi sînt dedicate doar cîteva rînduri: „Pentru a facilita o creștere economică potențială mai mare și reducerea sărăciei pe termen mediu, ne propunem să actualizăm Strategia de reducere a sărăciei, reflectînd schimbările în dezvoltarea economică, care au avut loc după publicarea acestui document în anul 2013.

Mai este un punct formal: „Considerăm consolidarea guvernanței economice și a transparenței ca priorități de vîrf care vor asigura baza necesară pentru o creștere economică robustă”. E ridicol și trist.

Principalul factor al creșterii economice nu este consolidarea unei asemenea guvernări, care are loc de regulă după semnarea unor astfel de memorandumuri – se reformează totul. Unele instituții se lichidează, altele se creează și toate acestea pot fi definite ca „consolidarea guvernării”.  

Dar țara are nevoie de o guvernare economică concretă, îndreptată spre stimularea creșterii economiei, care trebuie să constea, în primul rînd, precum a fost menționat mai sus, în asigurarea posibilității finanțării economiei naționale în valută locală, în condiții acceptabile pentru implementarea proiectelor investiționale.

E nevoie anume de finanțarea dezvoltării. Cînd se spune că băncile au o lichiditate excesivă, adică businessul nu este interesat de aceste lichidități, pentru că cu 12-15% anual este imposibil de dezvoltat ceva. Cu aceste lichidități la asemenea rate se poate doar de cumpărat ceva și imediat de vîndut. Cănd băncile vor avea lichidități cu 5% anual, ce vor putea fi oferite mediului de afaceri pentru 10 ani, atunci vom putea lua în serios afirmațiile că nimeni nu ia banii. Dar asemenea propuneri nu sînt.  

Totodată, în baza exemplului companiei DAAC Hermes, pot spune că noi avem în Moldova cîteva proiecte majore. Unul costă 35 de milioane de euro – altul circa 50 de milioane de euro, iar al treilea – circa 100 de milioane de euro. Implementarea acestor proiecte ar fi permis crearea unui număr mare de locuri de muncă și frontului de lucru pentru constructori. Dar noi le putem implementa doar în cazul în care vom avea aceeași finanțare ca și toate companiile în Occident. În țara noastră sînt o mulțime de asemenea proiecte. Cunosc acest lucru din discuțiile cu colegii de business. În țară nu sînt bani la prețuri convenabile pentru afaceri, de aceea, proiectele majore sînt implementate de companiile străine, care nu sînt cu mult mai bune decît întreprinzătorii locali. Mai mult, dacă comparăm rezultatele activității companiilor cu capital moldovenesc cu cele ale companiilor cu capital străin, atunci vom vedea că oamenii de afaceri din Moldova tind să declare profitul, iar cei străini – deseori doar pierderile.

Soluționați această problemă tehnică și atunci vom putea vorbi despre creșterea economică. Banca Națională din Moldova este singura bancă din lumea civilizată care nu finanțează propriile bănci comerciale. Iar dacă le finanțează, atunci este nevoie de o hotărîre specială a guvernului și chiar a parlamentului, ca și în cazul miliardului.

Funcționarii FMI-ului nu au vrut, iar ai noștri nu au putut

În Memorandum se vorbește mult despre corupție și sistemul judecătoresc – este important. Desigur, nu e plăcut că corupția există și înflorește. Dar acest fenomen este o parte inevitabilă a unei economii sărace a unei țări sărace. Noi avem o mulțime de oameni capabili să influențeze și să distribuie sume mari de bani, dar care au un salariu la limita sărăciei celei mai sărace țări din UE – România. Cum putem lupta eficient împotriva corupției, ținînd cont de faptul că grija față de familie a omului (în cazul dat funcționarul cu un salariu mizer) este totuși prioritatea de bază? Și el, funcționarul public, încearcă să creeze probleme mediului de afaceri și cetățenilor, pentru ca apoi să „soluționeze” problemele în schimbul unei recompense.

Mai departe. Nu este clar cum va contribui la lupta anticorupție faptul că Centrul Național Anticorupție se va afla sub un control strict din exterior? Acest fapt este scris în Memorandum. Vor apărea mai multe motive de a verifica businessul, deoarece la doritorii noștri de a afla ce se întîmplă într-o companie sau alta se vor adăuga și cei străini. Iar acest lucru nu va aduce schimbări pozitive, dar, cu siguranță, va strica dispoziția businessmenilor, iar oamenii vor continua să plece din țară.

Nu e spus nimic despre măsurile pentru dezvoltarea substituirii importurilor și a localităților rurale. Iar acestea sînt niște măsuri importante, necesare pentru asigurarea unei creșteri economice durabile. Dimpotrivă, țara este inundată de mărfuri străine, introduse fără taxe, inclusiv produse alimentare, în care sînt prezente substanțe dăunătoare pentru sănătate și OMG-uri, care în Moldova nu pot fi depistate. În același timp, zootehnia și avicultura se distrug.

Nu sînt prevăzute măsuri de creare a unei legislații de stimulare fiscală a investițiilor, în schimb apare impozitul majorat pe imobil. Nu sînt propuse măsuri pentru dezvoltarea comerțului, astfel încît acesta să fie reglementat și să fie exclusă concurența neloială a produselor contrafăcute și de contrabandă.

Nu e clar de ce în toate țările Europei statul susține exportatorii prin crearea unui sistem de asigurare a riscurilor diferențelor de curs pe piețele de desfacere și le oferă ajutor financiar, iar la noi nu. Unde sînt punctele respective în Memorandum?

Sînt convins că funcționarii FMI-ului, cînd au insistat anume asupra acestui text al Memorandumului, nu au dorit să înrăutățească lucrurile – ei așa au fost învățați și ei cred că așa va fi mai bine. Pe de altă parte, nu-i pot acuza nici pe funcționarii noștri – ei au soluționat în primul rînd sarcina politică. În final, noi am obținut un document a cărui executare nu va oferi niciun fel de dezvoltare cu o majorare a poverii pentru populația social-vulnerabilă.

Totodată, eu cred că va exista o dezvoltare nu datorită, ci în pofida Memorandumului.

A consemnat Anghelina Taran
 
 

Comentarii Adăugați un comentariu53 comentari

РМ 9 ian. 10:32
Deleted
Светлана 9 ian. 11:21

https://www.youtube.com/watch? v=tJpOBtLrhB0 - вот это видео передайте лично этому "дааку" - ему полезно будет сто раз пересмотреть!!!! -- может он тоже поймет почему убрали "диктатора" Чаушеску!!!

Киртока 9 ian. 11:59

Хотелось бы получить комментарии от тех, кто хотя бы прочитал материал и что-то понял. Для тех кто не читал и не понял, сообщаю:
Предприятия компании DAAC Herrmes grup, у которой более 90.000 акционеров работают и развиваются. Речь идет о заводах Агромашина, Гидроимпекс, фабрике Виорика-Косметик, Агротехкоммерц, Холда Аржинтие и т.д.). Но есть предприятия, которые только поддерживаются на плаву и требуют огромных инвестиций. К примеру, активы компании Пьеларт, для развития которых разработан проект стоимостью более 1,0 млрд. леев, способный создать более 1000 рабочих мест. Получить такое финансирование на приемлемых условиях в стране сегодня невозможно, но должно быть возможно и я уверен, что актуальное руководство предпримет меры, чтобы это стало возможным. Очень важно, чтобы и семьи могли получать приемлемое финансирование в леях для собственного развития и, в первую очередь, для ипотечного кредитования. О том, как это важно и как этого достичь и идет речь в статье.

Realist 9 ian. 12:23

Cum adica ce va fi cu economia? Mai uitativa la prognozele analistilor din domeniu! In 2017 se prognozeaza o crestere economica cu 2%.

для В.Киртоке 9 ian. 13:59

за ОДИН МИЛЛИАРД и ВСЕГО одна тысяча рабочих мест - солидные же инвестиции вам нужны ! ) и что такое 90 000 АКЦИОНЕРОВ на такое количество "задействованых" предприятий - где 90% "комплектующих" иностранного производства ?! - поделитесь информацией, - если не трудно, - сколько на ваших предприятиях рабочих создают прибавочную стоимость для такого количества ...акционеров , - "акционерские денежки" на какие нужды были потрачены вашей групп-компанией ?!
чет ваша "миллиардная" компания Пьеларт даже не открывается - тоже какой-нибудь посредник по продаже чужих автомобилей с диллерскими услугами ?

Senea 9 ian. 14:01

Холдинг под названием DAAC (DAAC Herrmes, DAAC Victoria, DAAC Sistems и т.д.) начал свой подъем благодаря административному ресурсу властей, который был куплен благодаря взяткам и откатам. Все, что продавалась и поставлялось холдингом DAAC сопровождалось откатами властным структурам от которых зависило и зависит кто выиграет тендер или конкурс.
В Молдова процветает бизнес тех людей, которые находят пути во властные структуры и дает взятки и откаты, остальным не пробиться.
Киртоака поднялся в 90 - е годы благодаря личным связям с нужными людьми во властных структурах и без денег здесь не обошлось.

Andrei 9 ian. 14:23

Datorită reformelor din sectorul financiar-bancar, noi am devenit o țară cu mult mai sigură pentru investiții și foarte atractivă pentru oamenii de afaceri ce doresc să dezvolte un business aici și să creeze locuri de muncă! Iar datorită poziției active a RM la nivel mondial, FMI și Banca Mondială acordă granturi enorme pentru dezvoltarea tuturor ramurilor principale de activitate a economiei!

Светлана 9 ian. 14:38

стесняюсь спросить д-ла Киртоку - отчего же он один миллиард леев не возьмет в банке и не обустраивает еще одну свою компанию, - разливать чужой продукт да еще и в чужие бутылочки на "Виорике" - чий не бизнес, - все равно ведь валюту отправляют за бугор на такой бизнес ?! - похоже, по остальным "удачным компаниям" у него такие же "успехи" - получать за бугром свои дилерские проценты, в Молдове еще плюс остальные накрутки уже на месте - неплохо устроился, "молдавский князек" с родословной!

Киртока 9 ian. 14:48

Уважаемые коллеги (который пишет "для В.Киртоке" и Senea), если Вы являетесь нашим акционерами, то можете записаться ко мне на прием по т.022509400 и мы поговорим. На более широкие темы можно пообщаться на приеме в Муниципальном совете, который я провожу в третий понедельник каждого месяца в здании Примарии (запись по т. 022201635). Если Вы не просто "злопыхатели", задача которых рассуждать о том, чего не знаете (а где-то услышали) и заполнять пространство негативом, то, мне кажется, то, что я предлагаю является неплохим вариантом. Как вы думаете? Но, в любом случае, желательно, в комментариях к данному материалу писать что-то по существу.

Киртока 9 ian. 15:14

Ув. "Светлана", иностранные сырье и упаковка составляют не более 13% от отпускной цены продукции фабрики Виорика-Косметик. Все остальное является внутренним продуктом. Прошу прочитать внимательно статью и Вы поймете, что в молдавском банке невозможно взять 1,0 млрд.леев, а на приемлемых для инвестиций условиях - тем более.

captcha

Întrebarea zilei Toate

load

PRIVESC EU

privesceu