Folclorul obiceiurilor de la Crăciun şi Anul Nou. Semănatul

Folclorul obiceiurilor de la Crăciun şi Anul Nou. Semănatul

Moldovenii, ca şi alte popoare, în dimineaţa de Anul Nou respectă, în special copiii, obiceiul „Semănatului”, care într-un fel continuă „Pluguşorul” din ajun.

„Semănătorii” umblă pe la case şi declamă scurte urări în versuri, care conţin, ca şi partea finală a „Pluguşorului”, urări de roadă bogată, prăsilă la vite, sporirea familiei, sănătate, fericire în noul an. Textele „Semănatului” sînt tradiţionale, dar în unele dintre ele versurile se înnoiesc.  

Iată, bunăoară, versuri din „Semănatul”, în care este exprimată urarea de roadă bogată în anul ce vine:

Să crească păpuşoaiele,
Oarzele,
Cînepele,
Mălaiele,
Grîiele!

În satele din sudul republicii circulă „Sorcova”. Specialiştii afirmă că moldovenii au împrumutat acest pitoresc, original obicei de la bulgari. La 1 şi 14 (pe stil vechi), dimineaţa copii, ba chiar şi maturii, uşurel cu o crenguţă de pom (împodobită cu flori artificiale şi cu cordele) lovesc pe umărul celor felicitaţi şi rostesc o urare nu prea mare: „Sorcova, vesela/ să trăiţi, să-nfloriţi!”

Creaţiile poetice rituale moldoveneşti constituie o importantă parte a folclorului, a culturii populare, în genere. În ele e zugrăvită poetic viaţa şi idealurile unei munci nobile, visurile pentru belşug şi fericire.

Cu 150 de ani în urmă V. Alecsandri îi avertiza pe contemporani că aceste creaţii sînt pe cale de dispariţie şi trebuie colectate de urgenţă şi salvate de la pieire. 

Cu o sută de ani în urmă A. Mateevici era amărît că aceste perle sînt pe cale de dispariţie.

Despre aceasta folcloriştii moldoveni scriau şi cu treizeci de ani în urmă: „La ora actuală asemenea cîntece ritualice străvechi, neavînd un suport în traiul contemporan al poporului, dispar treptat.”

Însă, nici în mileniul trei ele nu au dispărut, sînt înregistrate în timpul expediţiilor folcloristice, sînt editate, răsună la radio şi televiziune, completează repertoriul ansamblurilor folclorice „Folclor”, „Lăutarii”, „Tălăncuţa”, „Viorica”, „Haiducii” etc. Folcloriştii moldoveni au editat la Chișinău aceste minunate colinde, pluguşoare, urături în seria de cărţi „Creaţie populară orală” în 16 volume .

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

trimite știrea ta

Fiți coautorul nostru! Dacă aveți o știre interesantă împărtășiți-ne-o și nouă!


captcha

Întrebarea zilei Toate

load