Șelari: Creșterea PIB-ului și creșterea economiei nu sînt același lucru

Deși Guvernul a reușit să obțină susținerea FMI pe trei ani și să adopte principalele documente ale țării, în esență, anul 2016 l-am pierdut din varii motive.

Țara noastră are nevoie de o minune economică. Am încercat să aflăm în ce măsură politica bugetar-fiscală pentru anul 2017 va stimula dezvoltarea economică a țării, în special, a afacerilor. Despre aceasta am discutat în interviul cu directorul executiv al Centrului de Studii Strategice şi Reforme, Galina Șelari.

- Pentru Moldova a devenit tradiție aprobarea politicii bugetar-fiscale și a Legii bugetului cu mare întîrziere, la începutul aceluiași an și aproape simultan, în timp ce politica bugetar-fiscală trebuie adoptată vara, iar în baza ei să fie elaborat bugetul. De data aceasta, politica fiscală a fost adoptată pînă la finele anului. Ce înseamnă acest lucru pentru economie și business?

- Într-adevăr, noi am început să ne obișnuim cu faptul că documentele care determină în mare parte dinamica dezvoltării economice a țării sînt adoptate nu doar cu mare întîrziere, dar și sub responsabilitatea guvernului, adică fără aprobarea parlamentului. Oricît ar fi de straniu, dar și situația nefirească cu adoptarea politicii bugetar-fiscale / Legii bugetului în anii precedenți și adoptarea aproape la timp a acestor documente anul acesta, sînt strîns legate de „gradul” relațiilor noastre cu Fondul Monetar Internațional (FMI) și alți donatori externi, în primul rînd, Uniunea Europeană și SUA.

Din păcate, în ultimii ani, ne confruntăm cu un deficit cronic al veniturilor bugetare. Finanțarea deficitului bugetului se efectuează în mare măsură din contul injectărilor externe. În rezultat, mulți parametri ai politicii bugetar-fiscale sînt stabiliți pornind de la recomandările/cerințele din exterior. Credem că impactul acestor documente asupra dinamicii dezvoltării economiei noastre va determina în mare parte calitatea implementării acestor documente. Practica arată că, spre exemplu, creșterea accizelor nu întotdeauna conduce la creșterea veniturilor la buget, iar condițiile egale pe „hîrtie” pentru desfășurarea afacerilor în realitate nu funcționează.

- Ce noutăți ne așteaptă?

- Creșterea acumulărilor la buget depinde în primul rînd de activitatea businessului și populației. În condițiile în care o mare parte a economiei se află sau în umbră, sau la Chișinău, modificările în legislație pentru stabilitatea părții de venituri bugetare sînt insuficiente. Voi menționa și faptul că în ultimul timp sînt multe modificări, iar ele nu întotdeauna sînt consecvente. Afacerile, dar și populația, pentru dezvoltare, au nevoie de stabilitate, pe care noi, deocamdată, nu o avem.

- Ministrul Finanțelor, Octavian Armașu, a declarat că politica bugetar-fiscală pentru anul 2017 a fost elaborată ținînd cont de actuala situație economică, menționînd că aceasta a trecut printr-o perioadă de stagnare, adică creșterea economică este destul de modestă, iar investițiile nu sînt semnificative. Cu ce sînteți de acord și cu ce nu?

- Voi fi de acord că s-a ținut cont de realități, în sensul că dorința de a debloca susținerea bugetară externă a consolidat semnificativ practic toate instituțiile puterii. Însă această consolidare a instituțiilor publice „se confruntă” cu un nivel neobișnuit de înalt al neîncrederii societății față de instituțiile statului. În această situație, pentru a obține realizarea scopurilor politicii, inclusiv celei bugetar-fiscale, trebuie întreprinse măsuri acceptate de societate de majorare treptată a gradului de încredere față de instituțiile statului. În caz contrar, creșterea așteptată a produsului intern brut, probabil, va fi asigurat, dar creșterea lui, iar ulterior și dezvoltarea economiei, din păcate nu sînt noțiuni similare.

- Ce politică va fi promovată în domeniul învățămîntului, sănătății, protecției sociale? Nu vi se pare că acestor domenii trebuie acordată mai multă atenție?

- Îmi este greu să numesc politică ceea ce se întîmplă astăzi în educație, sănătate și în domeniul protecției sociale. Înțeleg că cheltuielile pentru blocul social sînt stabilite de posibilitățile statului. Dar nu înțeleg cum aceste sfere de acțiune a statului, determinante din punct de vedere economic, pot fi abordate exclusiv de pe poziția „capitolului cheltuielilor” bugetare. Noi închidem școlile nerentabile, mai ales la sate, și nu observăm că în fiecare an crește numărul copiilor care rămîn în afara procesului de studii. În prezent, Moldova este singura țară din Europa, cu un „nivel mediu al dezvoltării umane”.

- Ce scopuri urmărește politica bugetar-fiscală în anul următor sau care este scopul autorilor ei, or, este evident că toate legile din țara noastră sînt adoptate pentru cineva?

- Scopul a fost trasat destul de clar – asigurarea acumulărilor suficiente și stabile la buget. Pornind de la aceste considerente, sînt examinate și toate modificările în legislație. Partenerii externi trebuiau convinși că situația se află sub control, dar cel mai important e că situația de forță majoră, similară cu furtul miliardului, nu se va repeta. Nu în zadar autoritățile consideră semnarea Memorandumului cu FMI drept una dintre cele mai importante realizări ale anului 2016. Totodată, nu se acceptă să se vorbească că implementarea tuturor prevederilor Memorandumului este în totalitate sub răspunderea noastră. Experiența arată că este cu mult mai greu să îndeplinim toate promisiunile făcute.

– Pentru a spori veniturile la buget, în prezent, autoritățile majorează impozitele. Ce consecințe va avea această politică? Puteți să propuneți o alternativă?

- Majorarea taxelor, precum am mai menționat, nu întotdeauna coincide cu o creștere a veniturilor la buget. În cazul nostru, mi se pare că un efect mai mare l-ar avea sporirea calității administrării fiscale, majorarea bazei impozabile (implicarea în ea a noilor contribuabili, inclusiv din economia informală, sau din contul impulsionării activității economice dincolo de Chișinău). Fără o schimbare a atitudinii față de autorități, de la neîncredere spre încredere, va fi foarte greu să obținem schimbări pozitive.

- Guvernul preconizează scoaterea la privatizare în anul viitor a unui șir de obiecte din domeniile strategice. Printre acestea – RED Nord-Vest, CHE Costești-Stînca, „Air Moldova” și „Moldtelecom” (în repetate rînduri). Cum apreciați necesitatea vînzării activelor statului?

- Privatizarea este privită tradițional drept una dintre sursele proprii de venituri la buget. Activele menționate ar putea atrage atenția potențialilor investitori, cel mai probabil, străini. Însă situația din țară, dacă facem abstracție de veniturile bugetare, este de asemenea natură, că noi nu putem nici să cerem un preț real, darmite să-l obținem.

Apropo, nu există siguranța că au fost calculate calitativ toate consecințele transmiterii fiecăruia dintre activele menționate în proprietate privată. Ce impact va avea, de exemplu, asupra dezvoltării țării, dar nu doar a economiei, transmiterea operatorului național de telecomunicații, a transportatorului aerian sau a rețelelor electrice regionale. Nu e clar de ce statul nu poate realiza o gestiune calitativă a acestor companii. Iată, apropo, un motiv pentru sporirea încrederii societății față de calitatea administrării publice. Dacă, desigur, autoritățile doresc acest lucru.

- Proteste, negocieri, elaborarea unui pachet de măsuri – toate acestea deja nu mai sînt eficiente. Cum trebuie să procedeze mediul de afaceri, societatea?

- Cred că singura soluție este consolidarea eforturilor, altă ieșire sau mecanism de influență asupra puterii noi nu avem. Noi trebuie să învățăm să ne ascultăm și să ne auzim unii pe alții. Dacă societatea va avea o poziție comună, așa cum de exemplu, față de Legea liberalizării capitalului, atunci acest fapt, inițial va găsi susținerea partenerilor externi și, drept consecință, va frîna acțiunile nechibzuite ale autorităților.

- Bugetul de stat pentru anul 2017 a fost construit avînd la bază o creștere economică de 3%, nivelul inflației – 4,4% și un curs valutar de 20 de lei pentru un dolar SUA. Deocamdată, noi vedem un curs relativ stabil al valutei noastre naționale. Spuneți-mi, vă rog, în principiu, 20 de lei pentru un dolar este un avantaj sau un dezavantaj pentru economie?

- 20 de lei pentru un dolar SUA este prețul valutei naționale stabilit pe piața noastră. O valută slabă, teoretic, sporește competitivitatea produselor exportate și stimulează substituirea importurilor (importul se scumpește). Însă, din păcate, la noi nu se întîmplă nici una, nici alta. Această situație are loc din mai multe motive – dar aceasta este temă pentru o altă discuție.

- Cheltuielile bugetului de stat se vor majora cu 9,4%, față de anul 2016. Deficitul bugetului va fi acoperit, în special, din surse externe. Cînd vom putea vorbi despre reducerea dependenței de donatorii externi?

- Singura posibilitate de a schimba situația este de a implica sursele interne de creștere/dezvoltare. Una dintre ele este implementarea eficientă a actualelor și viitoarelor proiecte investiționale, finanțate inclusiv din contul creditelor externe. Deocamdată, din păcate, acestea nu au devenit locomotivele creșterii. Cauza principală este nivelul extrem de înalt al corupției. Anume această cauză este menționată prioritar în sondajele mediului de afaceri și ale populației, desfășurate inclusiv în cadrul pregătirii rapoartelor „Doing business” și „Raportul global al competitivității”. Problema este fixată. Întrebarea cînd și cum va fi soluționată rămîne, deocamdată, deschisă.

- Potrivit prognozei, inflația în anul viitor va constitui 4,4%, dar mai există și inflația reală. Eu cred că ea nu doar este percepută de consumatori, dar și inclusiv de persoanele implicate în afaceri. Revenind la politica bugetar-fiscală, ce putem schimba?

- Aici există o neînțelegere. Cînd Banca Națională vorbește despre reducerea presiunii inflaționiste, se are în vedere că nivelul inflației, în comparație cu perioada anterioară, se va modifica în limitele planificate. Dar pe noi acest nivel ne interesează mai puțin, dacă în general ne interesează. Astfel, de exemplu, majorarea tarifului la căldura centralizată are imediat un impact asupra percepției inflației, deși asupra indicelui numeric, despre care vorbiți, influența e cu mult mai mică.

- Totuși aș dori să aduc o notă de optimism la finele discuției noastre …

- Eu la fel aș dori să închei discuția noastră pe un ton pozitiv, fie chiar să nu fie legat de politica bugetar-fiscală. Aș dori foarte mult ca noi să avem din nou speranța, care ne-ar da impulsul și dorința de a trăi și de a munci în fiecare zi.

- Mulțumim pentru interviu.

Marina Prodius