Istoria unui fost ministru. Ce semnal li se dă oficialilor

Victor Surugiu

Materialele dosarului penal, intentat fostului ministru al Justiției, Ion Morei, au fost transmise săptămîna trecută instanței de judecată, însă în cazul în care va fi condamnat, sentința acestuia va fi una simbolică.

Morei, care a deținut funcții înalte în Guvern și Aparatul Președintelui RM: fost membru al Parlamentului, ex-procuror al celui de-al doilea ca mărime oraș din Republica Moldova, a devenit unul dintre cele mai mari "trofee" ale organelor de drept, din seria recentelor arestări. Totodată, experții se îndoiesc că activitatea organelor de drept în domeniul combaterii corupției poate fi considerată una de succes. În opinia lor, puterea hotărăște acum următoarea problemă: de a crea un puternic val anticorupție pentru a-și ridica rating-ul, fără a întreprinde măsuri într-adevăr necesare, reale.

Cîrdășia cu Procuratura

Astăzi, ex-ministrului, de 61 de ani, i se incriminează implicarea în încercarea de a înstrăina un teren de pămînt din Stăuceni, cu suprafața de circa 30 de hectare, deținut în baza dreptului de proprietate de Colegiul Național de Viticultură și Vinificație. La sfîrșitul lunii noiembrie, ofițerii Centrului Național pentru Combaterea Corupției (CNCC) împreună cu procurorii au reținut pe acest caz mai mult de 10 de persoane, dintre care unii sînt actuali și foști oficiali guvernamentali, avocați și antreprenori.

După cum rezultă din materialele de urmărire penală, un grup de persoane intenționau să ia terenul în arendă, să-i schimbe destinația, iar apoi să-l vîndă. Pentru a pune în aplicare această schemă, au fost întreprinse o serie de măsuri, pe parcursul anului curent. Potrivit datelor Procuraturii Anticorupție, învinuiții au reușit să ia terenul în arendă pe un termen de 30 de ani și să-i schimbe destinația.

Terenul scump era planificat să fie vîndut unei persoane terțe, iar pentru aceasta a fost nevoie de manipulări judiciare. Pentru a-și realiza intențiile, figuranții, implicați în cazul penal, mituiau oficialii unei serii de instituții, oferindu-le diverse recompense. Ion Morei este învinuit că a promis să influențeze judecătorii pentru a fi luată o decizie pozitivă, primind pentru serviciile sale 13 mii de euro.

Investigarea cauzei penale este încă în curs de desfășurare, iar materialele împotriva lui Morei au fost trimise în instanța de judecată. Fostul oficial a pledat vinovat, acțiunile sale fiind calificate drept complicitate la trafic de influența și obținerea de beneficii în nume propriu. Pentru comiterea unei asemenea infracțiuni, în cazul recunoașterii vinovăției, este prevăzută pedeapsa în formă de amenda de la 150 pînă la 200 mii de lei sau închisoare de la 2 pînă la 6 ani.

Însă figurantul poate conta pe clemență. În timpul interogatoriilor, Ion Morei a pledat vinovat, încheind cu procurorii acordul de recunoaștere a vinei. Este vorba despre o cîrdășie între procuror și acuzat, care este de acord să coopereze cu organele de anchetă, în schimbul reducerii termenului pedepsei. Această normă a apărut în legislația procedurală relativ recent și-i permite instanței de judecată să manifeste o anumită flexibilitate față de inculpat.

Cîrdășia între Morei și procuratură va trece controlul pe cale judiciară. Judecătorul va verifica, dacă acordul a fost încheiat în mod voluntar, cu respectarea procedurii și în cazul existenței dovezilor suficiente. După aceasta va fi luată o decizie cu privire la acceptarea sau respingerea acordului de recunoaștere a vinei. În cazul în care instanța va aproba tranzacția la adresa fostului oficial, va fi pronunțată sentința, pedeapsa însă s-ar putea să fie una simbolică.

De la anchetator pînă la consilier prezidențial

Cariera sa profesională Ion Morei și-a început-o acum 37 de ani la Anenii Noi. Aici, el a parcurs drumul de la anchetator obișnuit pînă la procuror raional adjunct. În anii 1986-1990 a activat în calitate de procuror al raionului Briceni, iar din anul 1990 pînă în 1998 el a condus Procuratura orașului Bălți.

În acest post, sub controlul său personal au fost făcute investigații ale unei serii de cauze penale controversate, de scandal, inclusiv: corupția de la Izolatorul de Detenție Preventivă din Bălți și al omorului corespondentului independent al ziarului "Nezavisimaia Moldova", care se ocupa de investigarea sistemelor ilegale de la piețele locale. În acestea și multe alte cazuri de rezonanță investigația ajungea, în cele din urmă, într-un impas.

Pe parcursul următorilor 10 de ani Morei s-a dedicat activității politice. El era în relații bune atît cu Petru Lucinschi, cît și cu Vladimir Voronin. Din anul 1998 el a devenit deputat în Parlament pe lista Blocului Electoral "Pentru Moldova Democratică și Prosperă", iar deja în anul 2000 se afla în fruntea Uniunii Centriste din Moldova.

În Parlament pînă în anul 2001 a deținut funcția de vicepreședinte al Comisiei cu privire la securitatea națională și menținerea ordinii publice. În anul 2001, Ion Morei a fost din nou ales în Parlament, de această dată pe lista "Alianța Braghiș", în care a intrat și partidul lui. Însă în loc de mandatul de parlamentar, a preferat fotoliul de ministru al Justiției, pe care l-a ocupat timp de aproape doi ani.

În această perioadă, numele său figura în scandalul de anvergură: la Bălți, a fost împușcat mortal directorul întreprinderii municipale care gestiona piețele urbane, Gheorghe Grumațchi. Cu două zile înainte de omor Grumațchi a convocat o conferință de presă, la care l-a acuzat pe ministrul Morei de implicarea în fraudele de la piețe și de presiunile făcute asupra lui. La audierile parlamentare organizate cu această ocazie Ion Morei a negat implicarea sa în schemele din umbră de la piețele din Bălți, declarînd că a fost victima unei campanii de defăimare. Omorul se numără și astăzi printre cazurile neelucidate.

În calitate de ministru al Justiției, Morei ni s-a întipărit în memorie ca autor a unei serii de proiecte de lege controversate și unul dintre inițiatorii reorganizării sistemului judiciar. Tot el, personal, în octombrie 2001, a reprezentat Moldova la primul pentru țară proces de la Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru soluționarea acțiunii civile a Mitropoliei Basarabiei, căreia autoritățile moldovenești i-au refuzat înregistrarea. Procesul a fost pierdut, iar asupra lui Morei s-a îndreptat o avalanșă de critici.

Motiv pentru plecarea din minister au servit acuzațiile de iresponsabilitate și incompetență la pregătirea unuia dintre cele mai importante proiecte de lege, enunțate de președintele de atunci, Vladimir Voronin. În ciuda acestui episod, un an după demisia din funcția de ministru Morei a devenit consilier al șefului statului și secretar al Consiliului Suprem de Securitate de pe lîngă Președinția Republicii Moldova. Această funcție a deținut-o pînă în septembrie 2009, cînd Voronin a plecat din postul de președinte, iar președinte interimar a devenit Mihai Ghimpu.

Ulterior, Morei a dispărut din ochii publicului și a apărut la ecranele de televiziune, doar în calitatea unuia dintre figuranți, cu statut de martor, vorbim aici despre cazul evenimentelor din aprilie 2009, pe care le-a catalogat drept tentativă de lovitură de stat. Morei a depus mărturii în repetate rînduri la Procuratură, însă nu și-a expus niciodată public opinia referitor la faptul cine a fost organizator al protestelor în masă.

"Nu văd nici un motiv pentru bucurie"

Ion Morei, care a deținut funcții înalte în Guvern și Aparatul Președintelui: fost deputat în Parlament, fost procuror al celui de-al doilea ca mărime oraș din Republica Moldova, a devenit unul dintre cele mai mari "trofee" ale CNCC și Procuraturii din seria arestărilor recente. În același timp, experții se îndoiesc că activitatea organelor de drept în domeniul combaterii corupției poate fi considerată una de succes.

Mai mulți reprezentanți ai societății civile sînt sceptici cu privire la operațiunile speciale, pe care apărătorii ordinii publice le efectuează în ultimul timp în cazurile cu componentă de corupție. Este vorba nu doar de cazul lui Ion Morei, dar, de asemenea, de arestarea recentă a unor grupuri de: vameși, polițiști, judecători și funcționari de diferit nivel și rang, precum și referitor la perchezițiile de la Ministerul Economiei și alte instituții.

Ex-procurorul Chișinăului, Ivan Diacov, atrage atenția asupra faptului că statul a început să acționeze mai activ anume acum, menționînd că se face încercarea de a convinge societatea de începutul unei lupte ireversibile și fără compromisuri împotriva corupției.

Potrivit spuselor lui, în majoritatea cazurilor, omenii legii nu informează societatea cu privire la rezultatul real al cazurilor penale, la etapele investigației, numărul persoanelor scutite de răspunderea penală, precum și despre existența cazurilor de pedeapsă pentru falsificarea desfășurării anchetei și încălcarea drepturilor omului. Potrivit lui, în majoritatea cazurilor, ofițerii nu informează publicul cu privire la rezultatul real al cazurilor penale, privind etapele investigației, numărul persoanelor scutite de răspunderea penală, precum și existența cazurilor de pedeapsă pentru falsificarea anchetei și încălcarea drepturilor omului.

"Oare anume acei care au fost reținuți în ultimul timp, sînt acei corupți, care au dus la sărăcirea Moldovei? Unde au fost organele de drept, cînd a fost furat aeroportul, cînd au jefuit băncile? Nu văd nici un motiv pentru bucurie. Întrebarea este dacă va veni vreodată timpul, cînd vor fi arestați capii corupției din țară, cînd vom putea vorbi despre edificarea unui stat de drept, în care să domine legea", spune Ivan Diacov.

Totul de dragul rating-ului

Potrivit opiniilor unor experți, în rezultatul alegerilor prezidențiale la nivel național și în legătură cu schimbarea simpatiilor electoratului, clanurile politice care dețin puterea au început lupta pentru restabilirea influenței lor și nu pierd nici o ocazie de a utiliza campania anticorupție în propriile sale interese.

"Dacă vrem să arătăm o luptă fermă împotriva corupției și intenția sinceră de a scăpa de acest fenomen în toate manifestările sale, atunci de ce acțiunile organelor de drept sînt din nou selective? - se întreabă unul dintre interlocutorii noștri. - Este semnificativ faptul că victime ale campaniei anticorupție devin în cea mai mare parte oamenii, care se aflau în relații neutre sau rele cu actorii politici cheie.

Mai mult decît atît, această campanie anticorupție ocupă poziția de lider în spațiul informațional, controlat de putere. În fiecare zi, tema luptei împotriva corupției și reținerile conexe sînt elucidate în buletinele de știri ale canalelor TV. În realitate, potrivit faptelor, puterea rezolvă acum următoarea problemă: să creeze zarvă anticorupție mare, pentru a-și ridica rating-ul, fără a întreprinde acțiuni reale. Tema luptei împotriva corupției a fost aleasă datorită popularității sale în popor și din cauza cerințelor instituțiilor europene, dar obiective nu au devenit încă membrii elitei politice, care sînt acum la putere, dar și persoanele din anturajul acesteia. Adică la nivel vizual, lupta se desfășoară, mediatizarea e de proporții mari, dar este realizată în așa fel, încît să nu lovească tare în „ai săi”. Iar această situație le este chiar convenabilă unor deținuți, deoarece le permite să exploateze poziția de victime ale puterii actuale și a campaniei anticorupție "fictive". Dintre aceștia făcînd parte și același Ion Morei, care nu le-a făcut, în mare parte, jocul procurorilor în cazul referitor la evenimentele din aprilie 2009 și după ce comuniștii au plecat de la putere nu și-a găsit noi protectori politici.

În plus, în Moldova, tema luptei cu corupția este folosită pentru rezolvarea conflictelor din interiorul elitei politice.

În condițiile create devine clar că, de fapt, campania nu presupune lichidarea și lupta în masă cu corupția și deturnarea fondurilor bugetare – oficialilor pur și simplu li se dă doar semnalul să-și tempereze apetitul. Pînă în prezent, nici procurorii, nici autoritățile nu au răspuns la întrebarea principală: cum să întoarcă miliardul de dolari furat, cum să investigheze alte furturi pe scară largă și să nu admită repetarea acestora? În schimb, atenția noastră este sustrasă și îndreptată spre jocurile politice".