În ciuda formei bizare, Kelly Brunt, cercetătoare de la NASA şi University of Maryland, a precizat că aisbergul s-a format în urma unui proces destul de des întîlnit la marginea acestor structuri de gheaţă.
„Avem două tipuri de aisberguri: avem tipul pe care toată lumea şi-l imaginează şi care a scufundat Titanicul. Arată ca prisme sau triunghiuri la suprafaţă şi se ştie că în adîncime sînt mult mai mari. Apoi există aisbergurile tabulare”, a precizat Brunt.
Aisbergurile tabulare sînt late, plate şi lungi. Se desprind din marginile gheţarilor - mari blocuri de gheaţă conectate la uscat dar care plutesc în apele din jurul locurilor precum Antarctica sau Groenlanda. Acesta provine de la gheţarul Larsen C din Peninsula Antarctică, scrie Live Science.
Aisbergurile se formează printr-un proces care seamănă cu ruperea unei unghii care a crescut prea mult. Ca rezultat, sînt deseori rectangulare. „Ce îl face pe acesta special este că arată ca un pătrat”, a adăugat Brunt.
Este dificil de precizat cît de mare este aisbergul din fotografie, dar poate avea mai mult de o milă (1,6 km) în lungime. Şi, la fel ca toate aisbergurile, partea vizibilă este doar circa 10% din masa totală, restul fiind ascuns în apă. În cazul aisbergurilor tabulare, masa din adîncime are aceeaşi formă regulată. De asemenea, marginile par destul de proaspete, fără să aibă efectele vîntului şi valurilor, ceea ce indică faptul că a fost desprins recent.
În ciuda masei mari, Brunt susţine că mersul pe suprafaţa acestuia nu este indicat. Deşi nu s-ar răsturna, aisbergul poate fi suficient de fragil pentru a se crăpa.
Adăuga comentariu