Transnistria stiri: 1405
Eurovision stiri: 504

Părinţii nu trebuie să îşi forţeze copiii să mănînce

11 apr. 2021,, 22:31   Externe
3513 3

Ce produse ar trebui incluse în alimentaţia copilului nostru? Sunt bune pastele? Dar pizza? Cînd ar trebui impus un regim strict? Pentru a afla cît mai multe despre pilonii pe care ar trebui să se sprijine dieta de viaţă al unui copil, am apelat la nutriţionistul dietetician Nicoleta Tupiţă.

Ce se întîmplă, doctore? Care sînt alimentele ce nu ar trebui să lipsească din regimul de viaţă al unui copil?

Nicoleta Tupiţă: Copilăria este o perioadă în care se formează obiceiuri de lungă durată. De aceea, în alimentaţia copiilor trebuie să fie incluse toate grupele principale de alimente: cereale şi amidonoase (pîine, paste, orez, cartofi, cereale la mic dejun etc.), legume si fructe, lactate, leguminoase, carne şi peste, nuci şi seminţe, uleiuri de bună calitate. Mai rar, şi în cantităţi adaptate vîrstei, se pot include şi produsele dulci. Cerealele şi toate produsele pe bază de făină şi cereale conţin carbohidraţi, principalii nutrienti care furnizează energie pentru creşterea şi dezvoltarea copiilor.

Micuţii, de cele mai multe ori, sînt mult mai activi decat adulţii (se joacă şi se mişcă mai mult din dorinţa de a „explora lumea”), tocmai de aceea au nevoie zilnic de prezenţa carbohidraţilor în alimentaţia lor. Legumele şi fructele furnizează şi ele carbohidraţi, dar, comparativ cu amidonoasele, în cantităţi mai mici, dar esenţiale pentru alte tipuri de nutrienţi. Cu toţii ştim că legumele si fructele sînt bogate în vitamine, iar cu cît se diversifică alimentaţia prin introducerea timpurie a acestora, cu atît beneficiază cel mic de o plajă mai largă de vitamine şi minerale.

Fructele si legumele mai sînt bogate şi în antioxidanţi, care „protejează” copiii de acţiunea radicalilor liberi. Proteinele şi carnea, peştele, ouăle, lactatele şi leguminoasele sînt deosebit de importante în procesul de creştere. Proteinele sînt căramizile organismului, nutrienţi al căror rol principal este cel de creştere şi formare de noi ţesuturi în organism. Uleiurile, nucile şi seminţele în stare crudă sînt surse foarte bune de grăsimi şi acizi graşi esenţiali (omega 3 şi unii acizi graşi de tip omega 6) care sînt incluşi şi ei în structurile unor organe şi ţesuturi. De asemenea, grăsimile sînt o sursă concentrată de energie şi ajută la asigurarea necesarului din perioada copilăriei.


Top 10 reguli de nutriţie

Nicoleta Tupiţă : Includerea tuturor grupelor principale de alimente: cereale şi amidonoase, legume şi fructe, lactate, leguminoase, carne şi peşte, nuci şi seminţe, uleiuri de bună calitate.

Asigurarea unei alimentaţii variate – mai ales prin includerea în meniu a unei diversităţi mari de fructe şi legume, a leguminoaselor, a diferitelor tipuri de peşte, a nucilor şi semintelor. Printr-o alimentaţie variata le putem asigura celor mici nutrienţii de care au nevoie în procesul de creştere;

Cel putin două porţii de lactate pe zi (iaurt, lapte, branză proaspătă, mai rar brînzeturi grase şi maturate) pentru aportul de proteine, calciu şi alte vitamine şi minerale;

Procurarea alimentelor proaspete din surse cît mai sigure: cum ar fi fermele tradiţionale

Obişnuirea copiilor cu o varietate de gusturi şi texturi, astfel încît aceştia să se familiarizeze cu alimentaţia variată;

Hidratarea adecvată în fiecare zi, fără de care copiii nu ar putea creşte şi s-ar dezvolta în mod armonios;

Copiii nu trebuie restricţionati, trebuie educaţi atunci cînd vine vorba de alimentaţia lor, părinţii şi întreaga familie trebuie să fie un exemplu;

Copiii pot consuma şi dulciuri în cantităţi adaptate vîrstei lor, mai ales dacă sînt activi şi au nevoie zilnic de o cantitate mare de energie, care trebuie furnizată într-un volum mic, adecvat capacităţii lor gastrice;

Luarea meselor în familie. Acestea sînt excelente pentru a reduce riscul apariţiei tulburărilor alimentare (bulimie, obezitate, anorexie etc.); mesele în familie sînt cel mai bun mod de a dezvolta relaţia copiilor cu mîncarea

Includ aici şi practicarea de mişcare cu regularitate, pentru că mişcarea şi activităţile sportive sînt indispensabile unui stil de viaţă sănătos. Mişcarea este importantă, atît pentru fizicul, cît şi pentru psihicul celor mici. Iniţal, ar putea fi pus accentul pe joaca activă, iar pe măsură ce copilul creşte poate fi îndreptat spre un anumit tip de sport, în funcţie de afinităţi şi abilităţi. Părinţii trebuie să fie atenţi atît la ce mănîncă, cît şi la cîtă mişcare fac cei mici. Pentru a ajuta părinţii să îşi îndrepte copiii spre activităţi fizice, chiar şi la nivel local există campanii de educare şi conştientizare a importanţei unei alimentaţii echilibrate şi a unui stil de viaţă, una dintre ele fiind demarată de Nestlé şi Fundaţia PRAIS, „Şi eu trăiesc sănătos!” – SETS.

CSID: E bine să îi dai copilului avocado sau broccoli în primii ani de viaţă?

Nicoleta Tupiţă: În primul rînd, trebuie să se respecte etapele de diversificare. După această perioadă, se pot include toate alimentele în meniul celor mici. Broccolii şi avocado sînt surse bune de nutrienti, de vitamine, de antioxidanţi, iar avocado chiar şi de grăsimi sănătoase mononesaturate, de care cei mici au nevoie în perioada creşterii.

CSID: Care sînt greşelile pe care le fac părinţii cînd vine vorba de alimentaţia copiilor?

Nicoleta Tupiţă: Părinţii ştiu că fiecare zi contează atunci cînd vine vorba de pregătirea copiilor pentru viitor. Ei înţeleg că nutriţia şi activitatea fizică sînt esenţiale, dar mulţi se confruntă cu provocări în viaţa de zi cu zi. Poate una dintre cele mai mari greşeli este atunci cînd părinţii îi educă pe cei mici să urmeze o alimentaţie sănătoasă, dar fără ca ei înşişi să o respecte în familie. Copiii deprind mult mai uşor obiceiurile sănătoase dacă le văd, dacă părinţii sînt un exemplu pentru ei.

De asemenea, copiii nu trebuie restricţionaţi exagerat şi nu trebuie să li se interzică total anumite alimente. Acest lucru poate crea frustrare şi o dorinţă şi mai mare de a consuma acele alimente pe ascuns sau atunci cînd nu sînt sub directa supraveghere a părinţilor. Aceştia trebuie să le explice în permanenţă de ce este bine să consume mai frecvent anumite alimente şi mai rar altele, să le ofere porţia adecvată vîrstei. Parintii trebuie să încerce să pună pe masă o varietate mare de alimente, cît mai sănătoase, dar să lase copiilor posibilitatea de a alege. Niciodată nu trebuie să se ofere recompense alimentare, este important să nu se facă de la vîrste fragede o asociere între alimentaţie şi emoţie, mîncarea e nevoie să rămînă, pe cît posibil, o satisfacere a nevoilor fizice, nu sufleteşti.

Mulţi părinţi conştientizează importanţa alimentelor sănătoase, dar ştiu că nu îi pot restricţiona total, de aceea soluţia este oferirea de produse echilibrate.

Mic dejun sănătos pentru copii

CSID: Cum ar trebui să arate micul dejun al copilului nostru? Ce ar trebui să conţină?

Nicoleta Tupiţă: Micul dejun al copiilor de aproape orice vîrstă trebuie să conţină carbohidraţi pentru energie, proteine, o cantitate mică de grăsimi bune, vitamine şi minerale. Carbohidraţii sînt furnizaţi de cerealele de la micul dejun (ideal integrale), de pîine, de fructe şi legume. Proteinele pot fi asigurate prin consumul de lactate, ouă, cantităţi mici de carne sau peşte. Grăsimile bune vin din uleiurile vegetale, din nuci, seminţe, avocado sau peşte gras.

Vitaminele şi mineralele sînt furnizate de toate alimentele enumerate înainte, în special de fructe, legume, nuci, seminţe şi lactate. În plus, acestea sînt produsele care se consumă în mod normal la micul dejun, tot ce le rămane părinţilor de făcut este să aleagă cele mai sănatoase variante de alimente, pe care să le prepare în mod adecvat. O porţie de cereale integrale, alături de un iaurt, cîteva migdale şi cîteva bucăţi de fructe proaspete sînt o variantă foarte bună pentru un mic dejun echilibrat. Să nu uităm şi de paharul de apă cu care începem ziua, pentru a fi hidrataţi. În plus, apa ajută la digestia şi absorţia adecvată a nutrienţilor consumaţi la micul dejun.

Cîteva variante de mic dejun potrivite pentru copiii de pînă în 12 ani:

Cereale mic dejun (30g), lapte (125g) şi un fruct (150g)

Lapte (200g), cacao instant pudră (13g), un fruct (150g) şi un baton de cereale (25g)

O felie de pîine integrală (30g), un ou (50g), un iaurt (150g) si legume (50g)

Două felii de pîine (60g), şuncă (30g), caşcaval (30g), legume (50g), iaurt (150g)

.CSID: Pe ce ar trebui să se bazeze un regim corect? Care ar fi pilonii de bază?

Nicoleta Tupiţă: Pe scurt, pilonii de bază sînt: varietate, porţii adecvate vîrstei copilului, mese sănătose în familie, hidratare adecvată preponderent cu apă, micul dejun în fiecare zi.

CSID: De ce refuză, uneori, copiii să mănînce?

Nicoleta Tupiţă: Copiii ştiu mai bine decît noi, adulţii, să-şi asculte organismul. Aşadar, ei nu mănîncă dacă nu le este foame. Principalul motiv acesta este. Foarte rar se mai întîmplă să refuze să mănînce pentru că sînt supăraţi sau pentru a se răzbuna pe părinţii care nu le-au făcut vreun moft. În cazul copiilor, legătura emoţională cu mîncarea este mai slabă decît în cazul adulţilor. Copiii au alte preocupari care le distrag atenţia de la mîncare şi, de multe ori, preferă să-şi continue joaca, nu să vină la masă. Părinţii nu ar trebui să îi forţeze pe copii să mănînce cînd nu le este foame, pentru că le pot perturba mecanismele fiziologice de identificare a senzaţiei de foame şi nevoia de a se hrăni. Unii copii refuză să mănînce pentru că nu le place gustul mîncării, gust pe care probabil încă nu l-au descoperit şi acceptat. În acest caz, părinţii trebuie să fie înarmaţi cu răbdare şi să-i ofere de mai multe ori alimentul sau preparatul refuzat iniţial.

CSID: Dacă un copil s-a îngrăşat, e bine să-i fie introdusă o dietă?

Nicoleta Tupiţă: Se poate introduce o dietă în cazul copiilor, dar atunci cand există deviaţii de la curba normală de creştere în greutate. Este obligatoriu ca dietele pentru copii să fie unele personalizate, care să ia in considerare aspectele de creştere, dezvoltare, preferinţele alimentare şi obiceiurile din familie. Copiii nu trebuie să vadă o dietă aşa cum o vedem noi, adulţii, ca pe ceva restrictiv pentru o perioadă limitată de timp. În cazul copiilor este vorba despre formarea unor obiceiuri sănătoase şi despre mici modificări progresive în alimentaţia lor, care să fie adoptate fără a fi percepute ca o dietă. Nu se recomandă dietele restrictive, care pot interfera cu procesele fiziologice de creştere şi dezvoltare, şi pot avea consecinţe ireversibile. Dietele copiilor trebuie atent supravegheate de specialişti, niciodată aplicate după ureche.

CSID: Îi dăm copilului pizza sau paste?

Nicoleta Tupiţă: Preparate corect şi în porţii adecvate, pastele pot fi incluse în alimentaţia copiilor, o dată sau de două ori pe săptămînă. Prin preparare corectă se înţelege: includerea legumelor în reţetele de paste, folosirea unei cantităţi eduse de brînzeturi grase, includerea unor surse de proteine de înaltă calitate, cum este carnea sau peştele. De asemenea, este importantă cantitatea şi tipul de pizza. Pizza se mănîncă în familie, împărţită în felii. 1-2 felii, în funcţie de vîrsta copiilor, pot reprezenta o masă suficientă, care se poate oferi celor mici din cînd în cand, asta pentru a le satisface pofta. Este important să se consume şi puţină salata ca antreu sau un fruct la desert, atunci cînd se mănîncă pizza sau paste.

CSID: Peştele, esenţial pentru cei mici?

Nicoleta Tupiţă: Peştele este un aliment esenţial în dieta copiilor. După cum este bine cunoscut, este o sursă excelentă de grăsimi bune, omega 3, care au un rol important în dezvoltarea creierului copiilor. Pe lîngă acizii graşi omega 3, peştele este şi o sursă foarte bună de proteine de înaltă valoare biologică, proteine care se digeră uşor. Cu toate acestea, este important să se verifice orginiea peştelui, pentru a se evita sursele contaminate cu metale grele în cantităţi mari. Peştele nu se va include mai mult de trei ori pe săptămînă în alimentaţia copiilor.

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?