Gaura neagră din centrul galaxiei noastre înghite din ce în ce mai multă materie

Gaura neagră care se află chiar în mijlocul Căii Lactee, galaxia noastră, a devenit, cu trecerea timpului, din ce în ce mai lacomă, informează The Guardian, potrivit Digi24.ro.

Astronomii care monitorizează colosul din centrul galaxiei, denumit Sagittarius A*, au observat că în ultimul an, gaura neagră supermasivă a consumat materia din apropierea sa cu o viteză nemaivăzută.

„Nu am mai văzut nimic similar pînă acum, în cei 24 de ani în care am studiat această gaură neagră. În mod normal Sagittarius A* este doar o gaură neagră liniştită şi «la dietă». Nu ştim de ce a început să absoarbă atât de multă materie”, a spus Andrea Ghez, profesor de fizică şi astronomie la Universitatea din California din Los Angeles.

În cel mai nou studiu, echipa de cercetători a analizat peste 13000 de observaţii asupra găurii negre făcute de-a lungul a 133 de nopţi din 2003 pînă acum. Acestea au fost adunate de Observatorul Keck din Hawaii şi de un Observator European din Chile.

Gaura neagră nu poate fi văzută pentru că acţionează ca o trapă pe o singură parte pentru lumină. Este posibilă, însă, detectarea de radiaţie care rezultă din intrarea în spaţiul „fără de întoarcere” a gazului şi prafului cosmic de pe marginea discului găurii negre.

Studiul a arătat că această cantitate de radiaţie, deci de materie absorbită de gaura neagră, este de două ori mai mare decît ultima cea mai mare cantitate observată. Folosind o tehnică specială, cercetătorii au mai observat că această creştere reprezintă cea mai mare absorpţie de materie din ultimii 25 de ani.

O posibilă explicaţie ar fi apropierea de galaxia noastră a unei alte găuri negre, S0-2, în timpul verii lui 2018, fapt ce face ca o mare cantiate de gaz de la steaua muribundă să fie capturată de Sagittarius A*.

O altă posibilitate implică un obiect bizar, denumit de cercetători G2, care este, cel mai probabil, o stea binară (un sistem în care două stele se orbitează reciproc). Gaura neagră ar fi putut desprinde un strat al celor două stele, fapt ce ar putea explica creşterea masivă de radiaţii de pe marginea discului.

Gaura neagră supermasivă se află la 26 000 de ani lumină de Pămînt şi nu prezintă niciun pericol la adresa planetei noastre.