Va apărea oare în Moldova o lege cu privire la malpraxis?

Va apărea oare în Moldova o lege cu privire la malpraxis?

Xenia Florea

Republica Moldova are nevoie de o lege care să vizeze neglijența medicală.

Așa consideră avocatul poporului Mihail Cotorobai. Potrivit ombudsmanului, în contextul numeroaselor scandaluri din sistemul ocrotirii sănătății, o asemenea lege este mai necesară ca oricînd. Specialiștii demult vorbesc despre necesitatea adoptării în Republica Moldova a unei legi privind malpraxisul (greșeli comise de medici).Pe de o parte, documentul i-ar ajuta pe pacienți să-și apere drepturile și să-i tragă la răspundere pe cei care le-au prejudiciat sănătatea, pe de alta – îi va proteja pe medici, întrucît nici pe departe nu toate cazurile de erori medicale au loc din vina nemijlocită a medicului. 

„Am născut ca un animal”

În sistemul autohton de ocrotire a sănătății, anul 2018 a început cu scandal. Cel mai răsunător a fost incidentul pacientei de 19 ani care a născut în veceul Institutului Mamei și Copilului, în urma unui avort medicamentos, prescris la cea de-a 21-a săptămînă de sarcină. 

„La 4 dimineața eram toată însîngerată, dar asistenta nu a vrut să cheme medicul. A zis că totul e normal, trebuie să aștept ruperea apelor. Am luat un vas și am mers la toaletă. Am născut în singurătate, ca un animal. Cînd a venit asistenta, eram cu micuța mea fetiță. Ea a strigat la mine că i-am murdărit baia de sînge. A tăiat cordonul ombilical și m-a trimis în celălalt capăt al coridorului cu clema în mînă. Mergeam ținîndu-mă de pereți. Aveam impresia că durerea nu se va termina niciodată, voiam să mor și să mă îngrop la picioarele lor”, a scris femeia într-un grup pe Facebook.

În prezent, de acest caz se ocupă Procuratura Generală, deși cei de la Ministerul Sănătății nu au văzut în acest caz nimic criminal: patologia pacientei a fost depistată la timp, decizia despre avortare a fost una corectă. Însă avocații cred altceva. „Considerăm inacceptabil faptul că pacienta nu era supravegheată, așa încît a născut haotic în coridor sau la toaletă. I-au fost administrate două doze, nu una, iar peste trei ore după avort, cu hemoragie gravă, au trimis-o acasă, au externat-o”, a afirmat avocatul Dumitru Slusarenco într-un interviu acordat postului TV „МIR 24”.

Asociația Promo-LEX a promis să-i ofere victimei asistență juridică gratuită în cadrul procesului judiciar ce va urma. Conform anchetei de serviciu, șase angajați ai Institutului Mamei și Copilului (IMC) au fost pedepsiți. Au fost eliberate din funcție șefa Secției ginecologie, moașa superioară și asistenta medicală care era la datorie în acel schimb. Directorului adjunct pentru probleme medicale al Institutului, directorului Centrului perinatal și medicului de serviciu li s-au aplicat mustrări, iar directorul IMC a primit o pedeapsă disciplinară sub formă de avertizare. 

Petiția colectivă

După ce incidentul de la IMC a devenit cunoscut, un grup de femei i-a adresat prim-ministrului Pavel Filip o petiție în care s-au plîns pe sistemul național de asistență medicală perinatală. „Aici au fost adunate istoriile a 98 de femei – toate cu final tragic, încălcări strigătoare la cer și durere, care demonstrează că în sistemul de asistență perinatală există probleme grave”, a declarat presei coautoarea petiției, vicepreședinta Platformei pentru Egalitate de Gen Alina Andronache.  

Mesaje de acest fel au fost expediate Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Oficiului Avocatului Poporului, Centrului Național Anticorupție, ONG-urilor și organizațiilor internaționale, dar și partenerilor internaționali. Autorii petiției au cerut verificarea tuturor maternităților din țară în vederea stabilirii nivelului de dotare tehnică și instruire a personalului medical, pentru a evita repetarea situației în care s-a pomenit Ecaterina de 19 ani și alte lăuze care au devenit victime ale neglijenței medicilor. Femeile care au avut de suferit vor aștepta răspunsul Guvernului timp de două săptămîni. În caz contrar, ele avertizează că vor ieși la acțiuni de protest.

CNA, dup ce a examinat adresarea celor 98 de paciente, a depistat 32 de cazuri de corupție, cînd lucrătorii medicali cereau bani pentru anumite servicii sau preparate medicamentoase, care, conform legii, se oferă gratis. În urma anchetei, cei de la CNA au promis ”să acorde mai multă atenție corupției din sfera sănătății”, să lanseze acțiuni cu scop informativ și profilactic și să propună un șir de amendamente la legislația în vigoare.

Iar cei de la Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale au calificat ca fiind ”deplorabile” cele întîmplate în toaleta IMC și au declarat că nu intenționează să acționeze în baza unor petiții. „Ministerul și guvernul nu vor acționa în baza petiției. Avem un plan de administrare și un program ce trebuie implementate”, a declarat secretarul de stat al Ministerului, Boris Gîlcă.

Ministerul Sănătății are un plan

Ce-i drept, deja în această săptămînă tonalitatea Ministerului Sănătății s-a schimbat. Marți, instituția a anunțat că a examinat petiția celor 98 de paciente care au avut de suferit în instituțiile perinatale din țară și „va întreprinde măsurile necesare pentru a îmbunătăți calitatea managementului și securitatea serviciilor medicale”. În aceeași zi, pe site-ul Ministerului a apărut un plan de acțiuni care are drept scop îmbunătățirea managementului calității și siguranței serviciilor medicale.

Conform documentului, în februarie, în toate instituțiile medicale va fi amplasată la vedere o informație referitoare la serviciile medicale cu plată și serviciile medicale achitate din contul poliței de asigurare medicală, informația privind drepturile pacienților, inclusiv dreptul la confidențialitate, precum și panourile informative despre modul de viață sănătos, „Nu corupției”, „Nimic pentru pacient fără pacient” etc.

Personalul de la instituțiile medicale din țară este obligat să asigure respectarea necondiționată a normelor etice și deontologice, să revadă îndatoririle lucrătorilor medicali și să stabilească în mod clar obligațiunile ce țin de responsabilitatea acestora. Planul mai prevede înnoirea și completarea actelor normative în domeniul standardelor de comunicare cu pacienții, instruirea corespunzătoare a personalului medical, organizarea unor activități de informare privind drepturile pacienților, serviciile medicale cu plată și cele fără plată, organizarea comunicării telefonice gratuite „Linia fierbinte” în toate instituțiile medicale etc. Iar la sfîrșitul anului, Ministerul Sănătății intenționează să elaboreze un proiect de lege privind anchetarea cazurilor de malpraxis. 

După toate aparențele, se are în vedere crearea în cadrul Ministerului a unei structuri speciale care să ancheteze cazurile de malpraxis și de neglijență a medicilor. Posibilitatea creării unui asemenea organ a fost anunțată recent de către secretarul de stat al Ministerului Sănătății, Boris Gîlcă, care a spus că această structură va fi chiar autorizată să retragă dreptul de a practica activitatea în domeniul medicinal.  

La rîndul lor, reprezentanții societății civile consideră că un asemenea organism nu trebuie să activeze în cadrul Ministerului  – el trebuie să fie o structură neguvernamentală, căreia pacienții să-i poată înainta plîngerile sale. Totuși, solidaritatea corporativă nu a fost anulată: practica demonstrează că adesea medicii și funcționarii din sfera medicinii ”se acoperă” reciproc, așa că nu este cert faptul că noua structură de depistare și anchetare a cazurilor de malpraxis din cadrul Ministerului va activa eficient.

Eroare medicală” în afara legii

Dosarul nașterii în veceul IMC, cel mai probabil, va ajunge în instanță: prea răsunător a fost cazul, iar de apărarea pacientei se preocupă un reputat ONG din domeniul dreptului. Este totuși mai degrabă o excepție decît o regulă. Specialiștii spun că cca 80% dintre cererile depuse de pacienții care au avut de suferit sau rudele pacienților decedați nici nu ajung în instanță. Și chiar dacă dosarul este acceptat de procedura judiciară, sumele stabilite de instanță sînt, ca regulă, mici și se limitează la 10-15 mii de lei. Pentru comparație: cea mai mare sumă a compensației achitate pentru o eroare medicală în Rusia, pe moment, este de 15 milioane de ruble – această sumă a fost achitată în anul 2015, prin decizie judecătorească, de Universitatea de Stat „I.P. Pavlov” din Sankt-Petersburg unei paciente care și-a pierdut copilul. În Marea Britanie compensația maximă este de 15 milioane de lire sterline.

Problema constă în faptul că legislația moldovenească nu conține noțiunea de ”eroare medicală”, nu există o statistică a erorilor medicale, deși, conform estimărilor unor organizații publice, greșelile medicilor curmă anual mii de vieți, în Republica Moldova nu există nicio structură care ar stabili gradul de severitate al acestor erori.

Codul penal reglementează unele aspecte din această categorie juridică. Spre exemplu, conform art. 213 CP, încălcarea din neglijență de către un medic sau alt lucrător medical a regulilor sau metodelor de acordare a asistenței medicale, care a provocat vătămări grave ori decesul pacientului, se pedepsește cu privarea de libertate pe un termen de pînă la trei ani cu sau fără privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau a practica o anumită activitate pe un termen de la doi la cinci ani. Dar, unu – pentru astfel de infracțiuni termenul de prescripție expiră peste cinci ani, și doi – în chestiunea privind tragerea la răspundere penală pentru erorile medicale există anumite probleme.

Ortice caz penal privind provocarea unor vătămări grave sănătății sau a decesului persoanei în urma acțiunilor sau lipsei de acțiuni a personalului medical începe cu numirea unui examen medico-legal ca sursă principală de dovezi. Însă medicii nu întotdeauna sînt gata să confirme vinovăția colegului lor – funcționează faimoasa solidaritate corporativă. Iar un sistem al experților independenți în Moldova lipsește de facto, de aceea, organele de drept nu prea au de unde alege, unde să se adreseze pentru o expertizare. Anume din acest motiv este atît de înalt procentul refuzurilor de a intenta un dosar penal pe cererile cetățenilor.

În plus, este dificil să demonstrezi o eroare medicală. Același tratament aplicat unor pacienți cu simptome similare poate avea repercusiuni diferite. Mai ales că nu toate cazurile de erori medicale apar din vina nemijlocită a medicului.

„A fost un caz cînd ecografia a arătat că în corpul pacientului se află un obiect străin. A fost prescrisă intervenția chirurgicală, omul a fost spintecat, dar în el nu s-a găsit nimic, spune expertul în drept medical Rodica Gramma. Adică, pe de o parte, pacientul a suferit, pe de alta, medicul-chirurg nu e vinovat. Erorile pot fi diferite. Posibil, eroarea medicală a fost comisă din neglijență, dar e posibil și ca riscurile să apară din cauza echipamentelor necalitative, a rezultatelor analizelor de laborator etc. Poate greși un specialist tînăr – un caz complicat, iar el nu are suficiente cunoștințe și experiență. Se poate întîmpla că la țară medicul de familie este nevoit să primească nașterea, căci nu există un alt specialist. Cum să procedeze în acest caz – să-și păzească pielea și să se eschiveze sau să-și asume riscul? 

De aceea, pentru ca pacientul să nu se aleagă cu nimic după ce a pierdut sănătatea și nu i s-a făcut dreptate în instanță, în Moldova, după exemplul altor țări, trebuie să fie introdusă alternativa răspunderii penale a personalului medical  – așa-numita răspundere civilă de drept sau mecanismele extrajudiciare de reglementare a erorilor medicale. Este vorba despre asigurarea responsabilității profesionale, în cadrul căreia cetățenii care au avut de suferit în urma erorilor medicale pot primi compensații.”

”Casco” în medicină

Din estimările aproximative, în Rusia, din cauza erorilor medicilor, mor anual 40-50 de mii de persoane, deși o statistică oficială a erorilor medicale și a urmărilor acestora în FR, ca și în Moldova, nu există. Erorile medicilor, conform Centrului de Medicină al Universității „John Hopkins”, se află pe locul trei printre cauzele mortalității în SUA. Acolo, în fiecare an, cca 100 de mii de persoane mor din cauza asistenței medicale neadecvate. În Marea Britanie această cifră este de 70 de mii, în Italia – 50 de mii, în Germania – 25 de mii. Numai în Europa, anual, sînt depuse în instanță cca 100 de mii de plîngeri împotriva lucrătorilor medicali, dintre care instanțele de judecată satisfac aproape jumătate. Așa că nu doar în Moldova oamenii se confruntă cu această problemă. 

Toamna trecută, Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova (IDOM) a efectuat un studiu referitor la malpraxis și respectarea drepturilor pacienților în RM. Au fost chestionați cca 100 de lucrători medicali în cadrul a patru grupuri-focus. Printre cei chestionați au fost chirurgi, medici de familie, directori de spitale, specialiști din capitală și de la periferii. Majoritatea absolută s-a pronunțat pentru implementarea, în Moldova, a sistemului de asigurare a responsabilității profesionale a lucrătorilor medicali în caz de vătămare a pacientului în rezultatul activității medicale. 

Ce înseamnă asta și cum funcționează? Instituția medicală încheie un contract cu compania de asigurări, convenind asupra sumei de asigurare. Acesta influențează direct mărimea contribuțiilor de asigurare și a plăților. Suma de asigurare poate fi stabilită pentru toți angajații instituției medicale sau pentru anumiți specialiști și personalul de nivel mediu (asistente medicale, laboranți, felceri, obstetricieni). Centrul medical poate asigura responsabilitatea unor anumiți medici – spre exemplu, a chirurgilor. În cazul apariției cazului asigurat (deteriorarea sănătății sau decesul pacientului, intentarea unei acțiuni judiciare pe acest caz, rezultatul nefavorabil al intervenției medicale, neacordarea fără motiv a îngrijirii medicale etc.) asiguratorul este obligat să achite pacientului vătămat indemnizația de asigurare – suma prevăzută în contractul de asigurare și destinată compensării prejudiciului moral și material cauzat victimei.

„Este un fel de mediere – soluționarea extrajudiciară a litigiilor: medicul, reprezentantul administrației instituției medicale, pacientul și asiguratorul se așază la masă și convin asupra sumei compensațiilor, spune Rodica Gramma. În prezent, spitalele noastre nu-și permit o astfel de reconciliere, din lipsă de fonduri, în special mă refer la instituțiile medicale bugetare. Știu că asiguratorii au propus unor instituții medicale să încheie asemenea contracte, însă acestea au refuzat, deoarece nu există o lege corespunzătoare și deci nu există garanții că și după achitarea compensațiilor legea va fi de partea lor.”

Proiectul de lege cu privire la malpraxis, elaborat de Ministerul Sănătății în 2012 prevedea examinarea cazurilor de erori medicale în regim extrajudiciar și crearea unui sistem de evidență și control asupra erorilor medicale, însă la examinarea proiectului la Guvern și Parlament chestiunea formării fondurilor de compensare a devenit o piatră de încercare – din ce și cum anume se vor forma aceste sume. În consecință, legea privind malpraxisul așa și nu a fost adoptată.

În țările dezvoltate fiecare medic achită din salariu o anumită sumă pentru tarife de asigurare. De regulă, în Occident plata pentru polița de asigurare a responsabilității sau mărimea cotizațiilor de membru al societăților mutuale de asigurare a medicilor este stabilită ținînd cont de veniturile medii și riscul de a provoca daune pacientului, care rezultă dintr-o specialitate medicală sau alta. Gradul de risc este stabilit în baza analizării datelor din anii precedenți privind numărul de cereri depuse și mărimea compensațiilor. Tradițional, specialitățile cele mai riscante sînt obstetrica, ginecologia și chirurgia. Medicii de familie fac parte din categoria celor cu grad mediu de risc, cel mai mic grad de risc îl are munca psihiatrilor.

În SUA, cotizația anuală de asigurare a unui medic privat în anii 1990 constituia în mediee 15,9 mii de dolari. Cele mai mari cotizații le achitau obstetricienii-ginecologi – 35,3 mii de dolari, cele mai mici – psihiatrii – 4,4 mii de dolari.

Nu dăuna…

„Desigur, la calcularea mărimii contribuțiilor de asigurare a medicilor și a lucrătorilor medicali de la noi, trebuie să ținem cont de toți factorii, spune Rodica Gramma. Trebuie să analizăm minuțios care specialiști și ce sume trebuie să achite în fondul de asigurare: totuși, contribuțiile medicilor de familie nu pot fi comparabile cu sumele plătite de chirurgi, unde riscul este mult mai mare.”

Dar ce sumă pot transfera lucrătorii medicali pentru asigurarea responsabilității profesionale? Doar mărimea salariilor medicilor moldoveni nu este comparabilă cu salariile colegilor lor din străinătate, iar 100-200 de lei de la fiecare medic nu pot rezolva problema formării fondurilor de asigurare. Aceste mijloace nu vor fi suficiente. Există mai multe soluții pentru această problemă. Acum cîțiva ani, problema erorilor medicale au discutat-o vecinii din Ucraina și președintele Consiliului Ucrainean pentru protecția drepturilor pacienților, Victor Serdiuk, a declarat că, din moment ce asistența medicală prezintă asemenea riscuri, cel puțin 1% din buget trebuie să fie alocat pentru asigurare de asemenea cazuri.

Potrivit specialiștilor, Moldova are nevoie de o lege privind erorile medicale – aceasta va ușura viața pacienților, dar și a medicilor, căci lacunele legislative și deficiențele departamentale din această sferă îi lovesc ca un bumerang și pe lucrătorii medicali.

„În același timp, baza legală și instituțională de depistare, anchetare și soluționare a cazurilor care implică erori medicale nu trebuie să includă componenta de pedeapsă, consideră Rodica Gramma. Cel mai simplu e să pedepsești. Dar să nu uităm că medicina însăși este un domeniu de activitate în care riscul erorilor este destul de mare. Iar la noi, în domeniul ocrotirii sănătății, nivelul de migrare a specialiștilor este foarte înalt. Anual sute de medici părăsesc țara în căutarea unor condiții mai bune de muncă și salarizare. Noi avem raioane în care activează doar 50% din numărul necesar de medici, în plus, acești specialiști, de regulă, au atins sau sînt aproape de vîrsta de pensionare. Așa că, dacă în contracararea erorilor medicale vom merge pe calea pedepselor, riscăm să rămînem în general fără specialiști.”

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Sondaj Toate

load