Unionismul local: cum satele moldovenești cîștigă pe seama ”unirii simbolice”. Partea 2

Unionismul local: cum satele moldovenești cîștigă pe seama ”unirii simbolice”. Partea 2

Xenia Florea

Declarația de ”unire” cu România a fost semnată de 18 localități din Republica Moldova.

 “Strigătul inimii” primarilor și consilierilor aduce dividende

La finele săptămînii trecute, portalul Romanian Global News a publicat un articol intitulat „Declarația de unire cu România aduce satului basarabean Parcova 12 mii de euro”. Amintim că satul Parcova din raionul Edineț a fost prima localitate care a semnat declarația privind ”unirea simbolică” cu statul vecin.

Conform rgnpress, Consiliul local al comunei Lunca, județul Botoșani, a decis în unanimitate să aloce 12 mii de euro pentru implementarea unui oarecare proiect local în satul Parcova. Primarul comunei Lunca, contactat de jurnaliștii români, a declarat că 12 mii este doar începutul și că pe viitor vor fi lansate și alte proiecte comune cu localitatea înfrățită din Moldova, care, mai devreme sau mai tîrziu, ”vor duce la Reunire”.

Deputatul român de origine moldovenească Constantin Codreanu, care promovează activ ideea unirii pe ambele maluri ale Prutului, la fel, a publicat această informație pe rețelele de socializare: „Primarul comunei Lunca, Marcel Marcu, mi-a spus că Consiliul local a votat în unanimitate alocarea mijloacelor pentru proiectul care va fi implementat în satul Parcova din raoinul Edineț. I-am felicitat pe ambii primari, inclusiv pe primarul-unionist Marcel Snegur. Doi Marceli fac un lucru mare”.

Pe unul dintre site-uri, sub noutatea despre cei 12 mii de euro pentru s. Parcova, a apărut următorul comentariu: „Acum cîteva zile, am văzut informația despre aceea că prima primărie care a aprobat această declarație simbolică de unire va primi din România un ajutor financiar ambalat în forma unui proiect. Adică, «ați lucrat» – iată remunerarea! Dar ce vom face dacă, de exemplu, satele din nordul Republicii Moldova, unde-s mulți ucraineni, vor începe a adopta declarații analogice privind unirea cu Ucraina, după care și la ei vor începe să vină «pachete financiare»? Nu așa vedeam eu procesul reunirii, nu de dragul unui venit bănesc de orice fel. O asemenea «unire» nu va fi fiabilă. Face impresia că unele persoane (în România, de exemplu) doresc unirea cu orice preț, prin orice metode. P.S. Aș vrea să văd cum, în toate aceste localități, vor obține unioniștii majoritatea la alegerile viitoare. Vom vedea atunci care este, de fapt, realitatea”.

De ce unioniștii au dreptul, dar găgăuzii nu?

În februarie 2014, în Găgăuzia s-a desfășurat referendumul privind vectorul extern al Republicii Moldova și statutul amînat al autonomiei. 98% dintre locuitorii autonomiei care au participat la plebiscit au optat pentru autodeterminarea Găgăuziei în cazul în care Republica Moldova își va pierde statalitatea.

Deși referendumul găgăuz a fost organizat nu doar pentru a obține răspuns la întrebările puse, fiind și o reacție la politica de centralizare strictă promovată de autoritățile centrale și față de încercările Chișinăului oficial de a limita și reduce la zero autonomia Găgăuziei, oficial acesta era un referendum de păstrare și apărare a statalității RM. El purta un caracter consultativ, deci nu avea putere juridică.

Însă, imediat după plebiscit, împotriva oficialilor din Găgăuzia au început represiunile. Procuratura Generală a intentat dosare penale tuturor deputaților Adunării Populare, conform articolului „Samavolnicie” (amendă pînă la 10 mii de lei sau privațiune de libertate de la 3 la 8 ani). Președintele de atunci, Nicolae Timofti, a cerut de la tribuna Parlamentului, ca organizatorii referendumului din Găgăuzia să fie pedepsiți, deoarece “persoanele care l-au susținut au animat jocuri anticonstituționale, ce subminează integritatea teritorială a țării”. Chișinăul a învinuit Comratul de ”separatism regional”.

Dar oare nu sînt separatism regional și ”jocuri anticonstituționale, ce subminează integritatea teritorială a țării” actualele acțiuni ale primarilor și consilierilor locali care au semnat ”declarațiile simbolice de unire cu România”? Acești aleși locali susțin acum în cor că actele pe care le-au semnat sînt acte simbolice, fără putere juridică. “Strigătul inimii”, impulsul emoțional al celor care se consideră români. Dar și referendumul găgăuz din anul 2014 nu avea putere juridică: era o consultare a poporului pe marginea unor chestiuni, inclusiv păstrarea statalității Republicii Moldova. Pe cînd actualii semnatari ai ”declarațiilor simbolice” nu numai că s-au pronunțat împotriva statalității RM (au atentat la statalitatea țării, a declarat bașcanul Găgăuziei, Irina Vlah), dar le-au refuzat consătenilor ”consultarea cu poporul”.

Și totuși, cît de mult diferă atitudinea autorităților centrale de acest ”separatism regional”, și celălalt: dosarele penale intentate organizatorilor referendumului din 2014 în autonomia găgăuză nici pînă acum nu sînt clasate, iar acțiunilor unioniste ale autorităților din cele 18 localități, Guvernul, Parlamentul și organele de drept nu le acordă atenție.

Cu ce se va solda “unirea simbolică”

În replică la semnarea ”declarațiilor simbolice” de unire cu România de către 18 localități din țară, Partidul Socialiștilor a lansat o campanie de răspuns – semnarea declarației de susținere a statalității RM. Numărul localităților care au semnat acest document a trecut deja de 100. Concomitent, socialiștii cer ca SIS și Procuratura Generală să se clarifice cu acțiunile îndreptate spre ”lichidarea statalității Republicii Moldova prin unirea ei cu România ”.

Ex-deputatul Adunării Populare a Găgăuziei Ivan Burgudji consideră că semnarea așa-numitor ”declarații simbolice de unire” nu are un caracter spontan, ci unul organizat și bine gestionat. Despre prezența ”anumitor interese” în acest caz a vorbit și liderul PCRM, Vladimir Voronin. Iar directorul executiv al Institutului de Inițiative Strategice, Vladislav Kulminski, într-un interviu pentru Deutsche Welle a opinat că “acestea-s niște jocuri politice, care convin tuturor ramurilor puterii și tuturor partidelor parlamentare, pentru că, în ajun de alegeri, trebuie să le raporteze ceva alegătorilor”.

Socialiștilor, în ajunul alegerilor parlamentare, acțiunile primarilor-unioniști le convin deoarece acum PSRM poate consolida electoratul de stînga și o parte dintre alegătorii indeciși pe fondalul “pericolului sporit pentru statalitatea țării și posibila ei absorbție de către România”.

Democraților această zarvă și ”războiul declarațiilor” le convine pentru că sustrage atenția de la acțiunile Guvernului și de la un șir de măsuri nepopulare: în toiul pasiunilor politice, au crescut prețurile la pîine și benzină. Și partidele de dreapta, prea multe pe acest segment politic, încearcă să-și revendice dividendele. Iar liberalii deja au declarat că le vor oferi suport juridic calificat și gratuit tuturor reprezentanților organelor administrării locale care au semnat declarațiile de unire cu România.

Pe fondalul acestei zarve rămîne fără răspuns întrebarea dacă vor fi pedepsiți primarii și consilierii care de-facto s-au pronunțat contra statalității țării. Liderul Partidului Social-Democrat, Victor Șelin, a scris pe rețelele de socializare că există temei pentru pedepsirea semnatarilor ”declarațiilor simbolice”: aceste decizii încalcă flagrant Constituția, legile RM și cad sub incidența urmăririi penale; ele au fost adoptate conform acordului prealabil cu alte persoane, care nu au legătură cu organele puterii de stat, sînt coordonate în toată republica și dirijate din exterior, fiind în fapt un atentat la suveranitatea RM și imixiune în treburile ei interne (inițiatoarea acțiunii este platforma unionistă Actiunea-2012, care întrunește mișcările populare de tineret din Moldova și România); respectivele decizii au fost perfectate, înregistrate, semnate de secretarii de stat ai primăriilor și le-au fost aplicate sigiliile de stat ale RM; deciziile au fost adoptate fără a organiza referendumuri la care să participe locuitorii localităților în cauză.

Este adevărat că în unele sate care au aderat la ”unirea simbolică”, în mod prevăzător, nu au fost întocmite declarații de unire cu România așa cum se cuvine. Adică nu le-au aplicat sigilii și nu le-au înregistrat, limitîndu-se doar la semnăturile primarilor și consilierilor. Primarul de Văsieni, Sergiu Candu, a declarat: „Noi nu am înregistrat decizia, deoarece nu ține de competența noastră ”. Asemenea acte, bineînțeles, nu au putere juridică.

 

Dar iată că în alte localități ”declarațiile simbolice” au fost alcătuite ca la carte, respectiv – ele fac parte din documentele oficiale ale autorităților locale.

În a doua jumătate a lunii februarie, va avea loc ședința Consiliului Suprem de Securitate, convocat de președintele Igor Dodon, unde va fi dezbătută chestiunea ”unirii simbolice”. Deși majoritatea experților consideră că nu vor fi luate măsuri deosebite față de primarii și consilierii locali, care, de facto, au pledat împotriva statalității Moldovei. Între timp, platforma unionistă Actiunea-2012, organizatorul și inspiratorul acestei campanii declarative, intenționează să atingă, către așa-numita ”mare unire” a Basarabiei cu România, care va fi marcată la 27 martie, numărul de 100 de ”declarații simbolice de unire”.

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Sondaj Toate

load