X 
Transnistria stiri: 1352
Eurovision stiri: 497

În Moldova, dronelor li se vor ”scurta aripile”

18 dec. 2017,, 12:10   Societate
24381 2

Victor Surugiu

Săptămîna trecută s-au încheiat consultările publice pe marginea proiectului de lege privind regimul de utilizare a echipamentelor speciale, propus de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal (CNPDCP).

Posibilitățile aparatelor de zbor autoghidate au devenit motiv de neliniște pentru autoritățile multor țări. Adepții introducerii restricțiilor susțin că dronele, care capătă o răspîndire tot mai largă, prezintă un pericol pentru securitate și pot fi utilizate în scopuri ilegale. În același timp, experții consideră că procedurile birocratice complexe, care vor trebui respectate pentru lansarea chiar și a unui simplu aparat autoghidat, se vor solda cu numeroase încălcări. În așa fel, consideră ei, statul creează pentru funcționari posibilități suplimentare pentru diverse abuzuri.

Dronele vor zbura conform regulilor

Proiectul de lege reglementează utilizarea dronelor pentru filmări și presupune interzicerea utilizării lor în localitățile Moldovei. Excepții se prevăd doar pentru situații deosebite, cum ar fi crearea hărților sau asigurarea ordinii publice. Pentru mass-media, la fel, se prevăd restricții: jurnaliștii pot utiliza dronele în timpul evenimentelor publice sau, spre exemplu, a concertelor, acțiunilor de protest, adunărilor sau în situații excepționale.

Cei de la CNPDCP menționează că inovațiile vizează protejarea datelor cu caracter personal, deoarece filmările și fotografierea cu camera ascunsă sau aparate de zbor autoghidate încalcă dreptul de inviolabilitate a vieții private. Înregistrarea, consideră autorii proiectului de lege, este necesară pentru a putea fi stabilită apartenența aparatului de zbor în cazurile unor incidente, ca să fie găsită persoana responsabilă de el.


CNPDCP va fi organul la care persoanele interesate vor apela pentru a se conforma procedurii de notificare, a obține permisiunea sau a fi înregistrat ca proprietar al echipamentelor speciale de procesare a datelor personale. Va fi nevoie și de o autorizație preliminară a organismului responsabil în domeniul aviației civile. Se va face o distincție între filmările necomerciale și utilizarea dronelor în scopuri comerciale, pentru care va fi necesară o autorizație suplimentară din partea autorităților.

CNPDCP a mai elaborat și sancțiuni pentru cazurile de încălcare a regulilor utilizării mijloacelor ascunse de fotografiere sau filmare, inclusiv cu ajutorul dronelor și a materialelor obținute cu ajutorul lor. În acest caz, pentru procesarea ilegală a datelor cu caracter personal, cetățenii riscă o amendă între 3 mii și 5 mii de lei, oficialii – între 4,5 mii și 9 mii de lei, persoanele juridice – între 6 mii și 25 de mii de lei.

În plus, modificările la legislație au fost propuse de către Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor, de comun acord cu Autoritatea Aeronautică Civilă (AAC). Proiectul noului cod aerian al Moldovei îi va obliga pe toți proprietarii de drone să le înregistreze. Persoana care controlează o autoghidată va fi obligat să aibă în permanență asupra sa certificatul de înregistrare. Fără permisiunea prealabilă a autorităților, utilizarea aparatelor de zbor autoghidate va fi posibilă doar în locuri special desemnate – proiectul de lege nu le specifică. Dar există ordinul AAC din mai 2016, care determină zonele interzise pentru zboruri în spațiul aerian al Moldovei, inclusiv regiunea Chișinăului. În diferite țări au fost cazuri cînd autoghidatele deveneau un pericol pentru zboruri în apropierea aeroporturilor sau în alte zone.

Cei de la AAC motivează modificările prin pericolul sporit pe care îl prezintă dronele pentru populație și întreprinderi, al căror risc crește în cazul utilizării necorespunzătoare a echipamentelor tehnice. Specialiștii din cadrul instituției menționează că industria tehnologiilor fără pilot nu constă doar în aparatele chinezești de luat vederi, ele includ și piața complexă de servicii și soluții în diverse domenii de activitate cum ar fi agricultura, mineritul, construcțiile. Asemenea regulamente privind zborurile autoghidatelor vor fi introduse în regulile aviației civile aprobate de Guvern, dar și în documentația tehnică aprobată de AAC.

Cum sînt reglate zborurile dronelor în străinătate

Potrivit șefului Direcției reglementări a Autorității Aeronautice Civile, Serghei Mîrzac, este vorba despre adaptarea legislației moldovenești la standardele europene. Reprezentantul AAC menționează că în majoritatea țărilor se iau măsuri pentru înregistrarea aparatelor de zbor fără pilot și de reglementare a utilizării acestora. Spre exemplu, în România este ilegală lansarea dronelor în raza orașelor sau a oricărei localități. Pentru utilizarea unei autoghidate de orice dimensiuni și greutate, proprietarul trebuie să identifice aparatul și să anunțe centrul de activitate al aviației civile în momentul decolării dronei sau în prealabil. Orice aparat de zbor autoghidat cu greutatea de 15-150 kg trebuie să dispună de un permis național pentru zboruri.

În Rusia, înregistrarea obligatorie a aparatelor de zbor fără pilot cu greutatea cuprinsă între 250 gr și 30 kg a intrat în vigoare în anul curent. Pentru efectuarea zborurilor, a fost stabilită o procedură de licențiere, este necesar ca autorităților aeriene să le fie prezentat un plan al zborurilor iar acestea să elibereze autorizația de utilizare a spațiului aerian. Dacă este vorba despre un zbor deasupra unei localități sau a unei zone pentru care există restricții, proprietarul dronei va avea nevoie suplimentar de permisiunea autorităților locale sau a altor persoane interesate.

În același timp, în unele țări există o reglementare mai flexibilă. Spre exemplu, în Australia pentru a pilota o dronă, un amator nu are nevoie de învoiri sau coordonări speciale. E suficient ca persoana să respecte niște reguli simple: proprietarul trebuie să vadă drona, aceasta nu trebuie să se ridice mai sus de 120 de metri, să zboare deasupra unor grupuri mari de oameni, să se apropie de oameni la o distanță mai mică de 30 de metri, să creeze pericole pentru alte aparate de zbor, cetățeni și bunuri. În plus, se interzice fotografierea sau filmarea video dacă aceasta încalcă dreptul la inviolabilitatea vieții private.

În SUA, la utilizarea aparatelor de zbor autoghidate este necesar să fie respectate restricțiile de înălțime (122,9 metri) și zonele restricționate (în jurul aeroporturilor, stadioanelor, a zonelor calamitate). Drona trebuie ținută la vedere, să nu fie utilizată sub influența drogurilor sau a alcoolului, în preajma obstacolelor din mediul ambiant, a altor nave aeriene, a grupurilor de oameni, competițiilor sportive, a evenimentelor excepționale. În mai 2017, instanța federală de la Washington a anulat condiția de înregistrare a autoghidatelor cu destinație necomercială, care erau utilizate pe parcursul ultimilor ani. Instanța a recunoscut dronele ca aeromodele pentru care înregistrarea nu este necesară.

În Marea Britanie, anterior au funcționat reguli loiale pentru proprietarii de drone, însă în noiembrie 2017 s-a anunțat înăsprirea acestora, deoarece s-au înmulțit cazurile de zbor în zonele interzise. Conform proiectului noilor reguli, în anul 2018 va deveni obligatorie înregistrarea autoghidatelor cu greutatea mai mare de 250 gr, iar polițiștii vor avea dreptul de confiscare a aparatelor de zbor neînregistrate. Proprietarul dronei va fi obligat să susțină un examen de calificare pentru cunoașterea bazelor teoretice ale exploatării aparatului. Se așteaptă și alte restricții, inclusiv aplicarea sistemului on-line de planificare a traseului pentru a împiedica dronele să pătrundă în zonele interzise.

„Sînt necesare reguli mai simple și mai clare

Dispozițiile noului proiect de lege au provocat nemulțumirea societății civile și mass-mediei. Pe parcursul ultimilor ani, jurnaliștii au folosit activ dronele pentru a filma de sus casele scumpe ale funcționarilor și politicienilor moldoveni salarizați din bugetul statului. Multe dintre acestea au figurat nu o singură dată în istorii scandaloase de corupție.

Mass-media a luat la ochi casele procurorului general, Eduard Harunjen, a șefului adjunct al Inspectoratului General de Poliție, Gheorghe Cavcaliuc, a ex-secretarului Consiliului municipal Chișinău Valeriu Didencu, a vicepretorului de Buiucani Vasile Mistreanu, a secretarului general al PDM, Constantin Triboi, a președintelui Curții de Conturi,Veaceslav Untilă, a unui șir de judecători și alți oficiali. În plus, cu ajutorul autoghidatelor au fost depistate defrișări ilicite ale plantațiilor forestiere, imobile construite ilegal, terenuri acaparate etc.

În ultimii doi ani, la organele de drept și CNPDCP au fost depuse mai multe plîngeri și adresări ale funcționarilor și politicienilor care s-au simțit lezați. Astfel, fiul lui Valeriu Triboi, reținut în martie curent, fiind suspectat de abuz de putere și apoi demis din funcția de ministru adjunct, s-a plîns poliției de filmările video și imaginile foto ale casei tatălui său. Triboi-junior a cerut „să fie luate măsuri în conformitate cu legea”, întrucît materialele au fost plasate pe internet fără voie. Ca și în alte cazuri, organele de drept au refuzat să ia măsuri, deoarece în prezent legea nu interzice filmările cu ajutorul dronelor.

Reprezentanții asociațiilor obștești din mass-media consideră că inovațiile propuse sînt o încercare de a influența activitatea jurnaliștilor. Ei consideră că interdicțiile legislative sînt un răspuns al funcționarilor la dezvăluirile pentru care au fost utilizate dronele. Asociația Presei Independente consideră că este vorba despre o tentativă de limitare a accesului la informație și de lezare a drepturilor jurnaliștilor de investigație care luptă cu corupția.

„Cred că această reglementare a folosirii dronelor este una excesivă și necesită modificări, menționează unul dintre experții noștri. Procedurile birocratice complexe care trebuie respectate pentru a lansa cel mai simplu aparat de zbor autoghidat se vor solda cu un număr mare de încălcări. De facto, statul refuză o interacțiune normală cu proprietarii dronelor, care, cu adevărat, este necesară pentru asigurarea securității, oferindu-le funcționarilor posibilități suplimentare de abuzuri. Cred că, pentru a îmbunătăți regulile de utilizare a dronelor, Moldova trebuie să țină cont de experiența din afară. Aceste reguli vor putea reduce cu adevărat riscurile doar atunci cînd vor deveni simple și clare, iar executarea lor nu va mai necesita eforturi deosebite. În prezent, atenția autorităților aviatice de peste hotare este concentrată nu atît pe restricționarea zborurilor, cît pe posibilitățile de instruire în vederea zborurilor sigure.”

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?