Transnistria stiri: 1352
Eurovision stiri: 497

Dovedit: produsele cu OMG îi provoacă omului daune irecuperabile

29 ian. 2018,, 17:22   Societate
50100 2

Anghelina Taran

Mass-media publică diferite opinii cu privire la inofensivitatea organismelor modificate genetic (OMG).

Însă, după ce experții au analizat recenziile pozitive, s-a dovedit că aproape fiecare studiu ”științific” a cărui concluzie era „OMG sînt inofensive!” a fost finanțat de către producătorii unor asemenea produse. Iată de ce e problematic să le considerăm obiective. Savanții menționează că, deși studiile pe termen lung privind toxicologia animalelor și a omului sînt insuficiente, ceea ce știința deja cunoaște provoacă îngrijorări serioase privind starea de sănătate a oamenilor, animalelor, plantelor și mediului ambiant.

Fapte ce demonstrează nocivitatea OMG

De fapt, argumente privind impactul negativ al organismelor transgenice există foarte multe, în special în sursele de limbă engleză.

Trei savanți – John Fagan, cel care primul a elaborat metodele de testare genetică a OMG, iar anterior a studiat mecanismele moleculare ale carcinogenezei în instituțiile naționale de sănătate din SUA și în cercurile academice; Michael Antonio, cu o experiență de 30 de ani de cercetări cu utilizarea tehnologiilor ingineriei genetice, autor al multor descoperiri privind mecanismele controlului genetic folosite în scopul securizării terapiei genetice în cazul tulburărilor genetice ereditare sau dobîndite; cercetătorul Clare Robinson – au fondat organizația Earth Open Source (Londra). Unul dintre scopuri era ca hrana sănătoasă, inofensivă să fie accesibilă tuturor. Pe acești savanți tema culturilor și produselor alimentare modificate genetic (MG) îi preocupă de la începutul anilor 1990.

În anul 2012, ei au pregătit primul raport detaliat GMO Myths and Truths („Mituri și adevărul despre OMG”). În 2014 acesta a fost înnoit și în 2016 a apărut versiunea a treia, completată, editată în formă de carte (este comercializată în Amazon). Aceste studii oferă dovezi ce resping afirmațiile privind inofensivitatea produselor alimentare care conțin OMG.


Dr. Fagan a scris: „Dacă cineva vă spune că nu există dovezi ale faptului că OMG prezintă riscuri pentru sănătate și mediul ambiant, să le dați această carte să o citească. Scurt, clar și cuprinzător, ea oferă dovezi serioase ale nocivității și la fiecare punct face trimiteri la publicațiile științifice sau alte rapoarte și documente, pe care cititorul le poate verifica.”

Deja prima publicație on-line a produs furori în multe țări și a fost o lovitură puternică pentru producătorii de transgenice. Ea a fost tradusă în multe limbi (cu regret, nu și în rusă), iar editurile au cerut învoirea de a tipări acest raport. Cea de-a doua versiune „Mituri și adevărul despre OMG”, apărută în 2014, este accesibilă pe site-ul Earth Open Source (earthopensource.org). Raportul are un volum de 331 de pagini.

Iar foloase nu-s!

În unul dintre interviurile sale, Michael Antonio a spus: „Cerealele cu ADN-ul modificat au fost obținute în scopuri ambițioase, pentru a face hrana inofensivă, ecologică, pentru a spori recoltele, a reduce utilizarea pesticidelor și a asigura populația planetei cu hrană. Am intuit această necesitate, de aceea am și cercetat faptele de utilizare a acestei tehnologii din punctul de vedere al științei.”

Sporește oare ingineria genetică randamentul culturilor agricole sau reduce utilizarea substanțelor chimice în agricultură? S-a dovedit că recoltele la hectar nu cresc, dar uneori acest potențial chiar este redus. Autorii lucrării „Mituri și adevărul despre OMG” menționează că recolta înaltă este o particularitate genetică complexă, de care răspund mai multe gene, care lucrează împreună. Modul în care are loc această conlucrare încă nu se cunoaște cu exactitate. Inginerii geneticieni nu pot modela aceste calități prin utilizarea metodelor existente, suficient de grosolane, sau prin alte metode aflate încă în proces de elaborare. Metodele eficiente de sporire a recoltelor în agricultură, cum ar fi, spre exemplu, menținerea fertilității solurilor, nu au fost anulate de nimeni.

Conform unor informații publicate în 2017, în SUA, 88% din porumb, 93% din soia, 94% din bumbac, 54% din sfecla de zahăr, 75% din papaia sînt modificate genetic. Comparînd datele privind randamentul recoltelor în SUA, unde există o vastă răspîndire a culturilor modificate genetic, cu cele privind cultivarea porumbului, grîului, rapiței în Europa Occidentală (unde în cele mai multe cazuri este interzisă creșterea culturilor modificate genetic) din ultimii 50 de ani vedem că în SUA recoltele au scăzut, iar încărcătura cu pesticide s-a majorat.

Principala cauză a utilizării sporite de ierbicide în cazul culturilor modificate genetic este extinderea rapidă a buruienilor rezistente la glifosat. Deoarece culturile modificate genetic sînt rezistente la ierbicide, în lupta cu buruienile s-a început utilizarea celui mai popular dintre ele – Roundup – și alte chimicale pe bază de glifosat. Asta a dus la apariția unor buruieni și mai rezistente. Pentru a lupta cu ele, fermierii se văd nevoiți să utilizeze și alte preparate chimice.

În 2003, în Brazilia a fost permisă creșterea culturilor modificate genetic. Cercetările efectuate între anii 2000 și 2012 au arătat că, în perioada dată, utilizarea pesticidelor a crescut de 1,6 ori, iar nemijlocit în cultivarea soii – de trei ori, fapt ce duce la un impact negativ asupra omului și a mediului ambiant.

Ce consecințe are tandemul dintre OMG și pesticide

În perioada anilor 1993-96 și 2014-16, cercetătorii de la școala de medicină a Universității din California, San-Diego, au urmărit datele privind conținutul de glifosat în analizele urinei a 100 de locuitori din California de Sud și au ajuns la concluzia că nivelul acestei substanțe toxice a crescut în acest răstimp cu cca 1000%. Din 1994, de la introducerea culturilor modificate genetic rezistente la glifosat, utilizarea acestui erbicid a sporit aproximativ de 15 ori.

Conducătorul cercetărilor dr. Pol Mills de la școala de medicină a Universității din California, San-Diego, profesor în medicina de familie și sănătate publică, director al Centrului de Excelență în Cercetări și Instruire în Domeniul Sănătății (citat de gmoobzor.com) a anunțat: „Noi am descoperit că, pînă la introducerea produselor modificate genetic, glifosatul era depistat la un număr foarte mic de persoane. Conform situației din anul 2016, la 70% dintre persoanele examinate au fost găsite urme de glifosat.” Dr. Mills a făcut trimitere la alte studii, în care în hrana șobolanilor erau introduse doze ultramici (permise) de glifosat (în Roundup), fapt ce a dus la îmbolnăvirea nealcoolică a ficatului adipos.

În 2017, Biroul de Evaluare a Riscului de Mediu din California (OEHHA) a introdus glifosatul în lista substanțelor chimice cancerigene.

Conform gmoobzor.com, coaliția mamelor din America „Moms Across America”, deranjată de numărul în creștere al studiilor ce vorbesc despre prezența glifosatului în alimente, apă și urina oamenilor, a organizat un studiu al laptelui matern colectat de la zece mame domiciliate în diverse regiuni ale SUA. În trei dintre mostre concentrația de glifosat depășea nivelul maxim permis (0,1 mkg/l), stabilit de UE pentru glifosat în apa potabilă.

Este curioasă, în această ordine de idei, poziția Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), preocupată de problema glifosatului. În 2016, OMS a concluzionat: „E puțin probabil ca glifosatul din alimente să prezinte un risc cancerigen pentru oameni.” Adică populația planetei a fost ”binecuvîntată” oficial: consumați cereale modificate genetic cu glifosat, pînă vă doboară cancerul. Și în majoritatea țărilor, organele de ocrotire a sănătății nu se arată deranjate de această situație.

Rezultate interesante au fost obținute în Mexic, unde cultivarea porumbului modificat genetic în cîmpuri deschise nu este permisă. La Universitatea Națională Autonomă din Mexic au fost studiate produse cu conținut de porumb, care este cultura de bază în această țară. În 82% dintre aceste produse a fost depistată prezența OMG. Iar în 27,7% de mostre transgenice – glifosatul care însoțește porumbul modificat genetic.

În anul 2015, în Argentina, la copiii din localitățile unde se cultivă soia modificată genetic și se folosesc, în acest scop, pesticidele, în afară de reacțiile alergice, au fost depistate și degradări genetice. Cei de la Universitatea Națională din Rio Quarto au concluzionat că numărul cazurilor în care la acești copii s-au depistat degradări genetice reversibile este cu 44% mai mare decît în cazul semenilor lor care locuiesc acolo unde nu există cîmpuri de soia. Deteriorarea, în copilărie, a cromozomilor poate provoca boli oncologice la maturitate.

Ce a fost declarat inofensiv e primejdios

Pînă în prezent, în Moldova erau aduse șroturi (utilizate ca hrană pentru animale) obținute din soia modificată genetic, în baza autorizațiilor eliberate de Comisia Națională pentru securitatea biologică. În documentul cu titlul „Evaluarea riscului”, pe care agentul economic îl anexează la cerere, este indicat procentul de OMG (legea permite 0,9%, însă comisia admite și 5%, dat fiind faptul că nu este vorba de material semincer). Mai este scris acolo că, pe teritoriul unde aceste șroturi au fost folosite, nu au fost depistate schimbări în sănătatea oamenilor. Nu se știe însă cum anume se fac asemenea ”cercetări”. Și dacă ținem cont de faptul că acestea sînt finanțate de producătorii transgenicelor, e puțin probabil că concluzia de evaluare a riscului va fi negativă.

Dar se știe că în 2009 Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a ajuns la concluzia că porumbul NK603 (OMG), produs de compania Monsanto, este echivalentul compozițional al porumbului obișnuit, cu excepția unei presupuse modificări — prezența proteinelor suplimentare, care sporesc rezistența culturii date față de ierbicidele glifosate gen Roundup.

Însă grupul de savanți condus de Michael Antonio a descoperit că procesul de modificare genetică a dus la un impact nepremeditat asupra compoziției porumbului NK603. Potrivit gmoobzor.com, au fost descoperite 117 proteine și 91 de molecule mici (metaboliți), care, în procesul modificării genetice, au suferit transformări substanțiale în porumbul NK603 9 (cea mai populară specie).

Pentru comparație, OMG și porumbul obișnuit au fost cultivate în același loc, în condiții similare. Analiza a arătat că, în cazul porumbului modificat genetic, a avut loc o creștere substanțială a poliaminelor, inclusiv putrescina și cadaverina, prezente în cadavrele în putrefacție. Dr. Antonio susține că putrescina și cadaverina pot avea diverse efecte toxice. Spre exemplu, ele pot amplifica efectul histaminei și, astfel, intensifica reacțiile alergice, și ambele au fost învinuite de formarea substanțelor cancerigene – nitrozaminelor – în produsele din carne.

Adică, contrar afirmațiilor precum că culturile modificate genetic conțin gene capabile să influențeze doar niște proteine concrete, de-facto totul e mult mai complicat. Cercetările efectuate în 2007 la Institutul Național de Cercetări Științifice a Genomului Uman (SUA) au demonstrat că între gene există o interconexiune și modificările unei gene sau înlocuirea ei produce efectul domino în alte gene și proteine, pe parcursul unui timp îndelungat. Și nimeni nu poate ghici din timp care anume schimbări se vor produce.

Genele MG pot ajunge din alimente în sînge

Biotehnologii ne convingeau că genele modificate din produsele alimentare se elimină din organismul uman fără vreun pericol.

Acum cîțiva ani, în Ungaria au fost supuse cercetărilor mostre de ser sanguin uman. Rezultatele au arătat că fragmente suficient de mari din ADN-ul unor plante care conțin gene întregi pot evita dezintegrarea în tubul digestiv și nimeri apoi în sistemul de circulație sanguină a omului. Cea mai mare concentrare de ADN-uri vegetale a fost depistată la persoanele cu boli inflamatorii intestinale.

Transgenicele afectează organele interne

În 2009, International Journal of Biological Sciences („Revista internațională a științelor biologice”) ijbs.com/ a publicat o lucrare a savanților francezi în care era cercetată influența porumbului MG asupra organelor interne ale șobolanilor. Autorii au ajuns la concluzia că cel mai mult au avut de suferit rinichii și ficatul rozătoarelor. Au mai fost depistate unele efecte nocive în inimă, glandele suprarenale, splină și celulele sanguine.

În Journal of Investigative Medicine („Revista medicinii de cercetare”) jim.bmj.com/ a apărut studiul savanților americani de la Centrul de Medicină a spitalului universitar din Cleveland, care au arătat legătura dintre consumul produselor cu OMG și creșterea bolilor inflamatorii intestinale la copii. În perioada anilor 2000-2009, numărul de cazuri cu aceste îmbolnăviri a crescut cu 65% - de la 11 928 la 19 568 (acești copii au fost internați în spital).

Site-ul gmoobzor.com îi citează pe cercetătorii din Harvard: Genele produselor alimentare modificate genetic se dezintegrează împreună cu bacteriile E.coli, Bt-toxina, alți asistenți genetici și lasă în intestin un sediment bacterian ce provoacă inflamații ale intestinelor, boala lui Crohn și colita ulceroasă. Creșterea statistică a numărului de îmbolnăviri ale organelor digestive și de cancer colorectal are legătură directă cu apariția produselor alimentare modificate genetic și cu adăugarea substanțelor chimice periculoase în produsele alimentare ambalate.”

Numeroase alte cercetări vorbesc despre impactul transgenicelor asupra nivelului de colesterol în sînge, creșterea masei corporale, scăderea imunității, apariția diverselor patologii nu doar ale organelor sistemului digestiv, dar și a celui urogenital, precum și despre riscul apariției defectelor congenitale.

Crește numărul bolilor cronice

Aceeași sursă îl citează pe Jeffrey Smith de la Institutul Tehnologiilor Responsabile: „Numeroasele probleme de sănătate ale americanilor s-au înmulțit după ce în 1996 au fost introduse OMG. Procentul americanilor care au trei și mai multe boli cronice a sporit de la 7% la 13% în doar nouă ani. A crescut numărul cazurilor de alergii alimentare, iar boli ca autismul, disfuncțiile reproductive, problemele digestive și altele sînt în creștere.”

Revenind la raportul „Mituri și adevărul despre OMG”, vreau să citez concluzia autorilor lui: „În lume există variante mai sigure și mai eficiente de produse alimentare șifuraje menite să satisfacă necesitățile oamenilor și animalelor.”

Dar, ținînd cont de faptul că și OMS, și organele de ocrotire a sănătății din diferite țări, deocamdată, subapreciază pericolul pe care îl prezintă OMG și tot ce are legătură cu ele, oamenii de rînd, organizațiile neguvernamentale și savanții independenți se văd nevoiți să lupte cu dominația transgenelor fără susținerea acestor structuri influente.


2
0
0
0
1

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?