Cînd va apărea în Moldova lista produselor cu OMG?

Cînd va apărea în Moldova lista produselor cu OMG?

Anghelina Taran

În anul 2004, organizația internațională independentă Green Peace a început alcătuirea listelor ”negre” ale producătorilor care induc consumatorii în eroare declarînd că nu folosesc în procesul de producere OMG.

Ulterior, la Green Peace s-au alăturat diverse organizații publice din diferite țări, care au continuat această activitate. Există deja și liste ”albe” ale produselor ce nu conțin transgenice. În această privință, Moldova rămîne deocamdată terra incognita.

Producerea alimentelor cu OMG crește

Însă liste universale actuale în orice țară nu există, deoarece companiile internaționale scot adesea sub aceeași marcă comercială produse ce diferă în funcție de piețele pe care acționează standarde diferite. Să ne amintim de recentul scandal din țările Europei de Est membre ale UE privind standardele duble în cazul produselor alimentare chiar și în interiorul UE. Moldova nu intră în acest cerc și face parte din țările ”lumii a treia”. Prin urmare, ne putem închipui ce anume ajunge pe piața noastră, dacă pe cehi și pe polonezi îi păcălesc în asemenea hal.

În plus, după cum menționează site-ul Green Peace, presate de consumatori, tot mai multe companii refuză să mai utilizeze trangenice, cu alte cuvinte, unii figuranți ai listelor ”negre”, cu timpul, se corijează. Dar dacă în lume are loc o extindere a culturilor cu OMG, e imposibil să nu crească și producerea alimentelor cu utilizarea acestora, și aceste produse nimeresc în magazine.

Am scris deja despre aceea că, încă în 2004, în Moldova, de la Piața Centrală din Chișinău au fost preluate doar nouă mostre de făină de soia și șrot, care au fost expediate spre examinare în Marea Britanie. Doar două dintre acestea – produse în Moldova și Olanda – au fost obținute din soia nemodificată genetic. Desigur, niciun marcaj la această temă nu a existat. Ce fel de produse ne pîndesc astăzi în magazine nu știe nimeni.

Să ne orientăm la situația din țările vecine, căci la noi nu este cu mult mai bine. Spre exemplu, în Rusia încă în anul 2004 s-a constatat că 40-50% dintre produsele selectate pentru analiză conțineau OMG. În prezent este accesibilă doar următoarea informație, care trebuie studiată minuțios înainte de a merge la magazin, căci la sigur nu bănuiați că ceaiul, cafeaua, batonașele de ciocolată și alte mărfuri lăudate peste măsură în spoturile publicitare conțin transgenice periculoase pentru sănătate.

Lista ”neagră” a produselor care conțin OMG

Compania-producător Unilever:

  • Lipton (ceai)
  • Brooke Bond (ceai)
  • Беседа (ceai)
  • Calve (maioneză, ketchup)
  • Rama (unt)
  • Пышка (margarină)
  • Delmy (maioneză, iaurt,margarină )
  • Algida (înghețată)
  • Knorr (condimente)

Compania-producător Nestle:

  • Nescafe (cafea și lapte)
  • Maggi (supe, bulion, maioneză, condimente, piure de cartofi)
  • Nestle (ciocolată)
  • Nestea (ceai)
  • Nesquik (cacao)
  • Amestec uscat de lapte Nestogen

Compania-producător Kellog's:

  • Corn Flakes (fulgi)
  • Frosted Flakes (fulgi)
  • Rice Krispies (fulgi)
  • Corn Pops (fulgi)
  • Smacks (fulgi)
  • Froot Loops (fulgi-inele color)
  • Apple Jacks (fulgi – inele cu gust de măr )
  • All-bran Apple Cinnamon/ Blueberry (tărîțe cu gust de măr, scorțișoară, afine)
  • Chocolate Chip (chipsuri de ciocolată)
  • Pop Tarts (biscuiți cu umplutură, toate gusturile)
  • Nutri-grain (toasturi cu umplutură, toate speciile)
  • Crispix (biscuiți)
  • Smart Start (fulgi)
  • All-Bran (fulgi)
  • Just Right Fruit & Nut (fulgi)
  • Honey Crunch Corn Flakes (fulgi)
  • Raisin Bran Crunch (fulgi)
  • Cracklin' Oat Bran (fulgi)

Compania-producător Hershey's:

  • Toblerone (ciocolată, toate speciile)
  • Mini Kisses (bomboane)
  • Kit-Kat (bastonașe de ciocolată)
  • Kisses (bomboane)
  • Semi-Sweet Baking Chips (biscuiți)
  • Milk Chocolate Chips (biscuiți)
  • Reese's Peanut Butter Cups (unt de arahide)
  • Special Dark (ciocolată neagră)
  • Milk Chocolate (ciocolată de lapte)
  • Chocolate Syrup (sirop de ciocolată)
  • Special Dark Chocolate Syrup (sirop de ciocolată)
  • Strawberry Syrop (sirop de căpșune)

Compania-producător Mars:

  • M&M's
  • Snickers
  • Milky Way
  • Twix
  • Nestle
  • Crunch (fulgi din ciocolată și orez)
  • Milk Chocolate Nestle (ciocolată)
  • Nesquik (băutură de ciocolată)
  • Cadbury (Cadbury/Hershey's)
  • Fruit & Nut

Compania producătoare Heinz:

  • Ketchup (regular & no salt) (ketchup)
  • Chili Sauce (sos Chili)
  • Heinz 57 Steak Sauce (sos pentru carne)

Compania producătoare Hellman's:

  • Real Mayonnaise (maioneză)
  • Light Mayonnaise (maioneză)
  • Low-Fat Mayonnaise (maioneză)

Compania producătoare Coca-Cola:

  • Coca-Cola
  • Sprite
  • Cherry Coca
  • Minute Maid Orange
  • Minute Maid Grape

Compania producătoare PepsiCo:

  • Pepsi
  • Pepsi Cherry
  • Mountain Dew

Compania producătoare Frito-Lay/ PepsiCo:

Componente MG se pot conține în ulei și alte ingrediente.

Lays Potato Chips (chipsuri)
Cheetos (chipsuri)

Compania producătoare Cadbury/ Schweppes:

7-Up
Dr. Pepper

Compania producătoare Pringles (Procter&Gamble):

Pringles (chipsuri cu gust Original, Low Fat, Pizza-licious, Sour Cream & Onion, Salt & Vinegar, Cheezeums)

Compania producătoare Bonduelle:

Fasole, porumb, mazăre verde

Compania producătoare Gallina Blanca:

supele „Gallina Blanca”

Compania producătoare Ehrmann:

iaurturi

Unde să mai căutăm transgenice

Conform site-ului «Медицинская правда» („Adevărul medicinal”), dacă ar fi să citim atent etichetele produselor alimentare, am putea indirect stabili probabilitatea conținutului de OMG în acel produs. Dacă pe marcaj este indicat că marfa a fost produsă în SUA și are în componență soia, porumb, rapiță sau cartof, cel mai probabil aceasta conține componente MG. Majoritatea produselor la baza cărora stă soia pot fi transgenice. Dacă eticheta indică prezența proteinelor vegetale în lista ingredientelor, la sigur este vorba despre soia, și foarte probabil transgenică.

Adesea OMG se pot ascunde sub indicele „E”. Trebuie să știm care E-uri anume pot conține OMG sau derivatele acestora. În primul rînd, este vorba despre lecitina din soia(E 322), care leagă apa cu grăsimile și este folosită ca element de grăsime în amestecurile de lapte, biscuiți, ciocolată;

riboflavina b2 (E 101 și E 101а) poate fi produsă din microorganisme MG, este adăugată în terciuri, băuturile nealcoolice, alimentele pentru copii și produsele pentru scăderea în greutate;

colorantul alimentar, iar în cazul băuturilor nealcoolice și emulgatorul (E 150) și stabilizatorul rășina de xantan (E 415) la fel pot fi produse din cereale MG.

Alți aditivi care pot conține componente MG: E 153, E 160d, E 161c, E 308-9, Е-471, E 472a, E 473, E 475, E 476b, E 477, E479a, E 570, E 572, E 573, E 620, E 621, E 622, E 633, E 624, E 625, E951.

Uneori, pe etichete denumirea aditivilor este indicată doar în cuvinte, iată de ce trebuie să știm să ne orientăm în componentele indicate.

Uleiul de soia este folosit în sosuri, paste, prăjituri și în mîncarea bine prăjită sub formă de grăsimi, pentru a-i da un gust și o calitate mai bune.

Untul vegetal sau grăsimile vegetale, de cele mai multe ori, se conțin în biscuiți, mîncarea prăjită de genul chipsurilor.

Maltodextrina este o specie de amidon care acționează ca un ”agent de bază”, este folosită în hrana pentru copii, supe și deserturi pulverulente.

Glucoza sau siropul de glucoză este un zahăr, care poate fi produs din amidon de porumb, este folosit ca îndulcitor. Se conține în băuturi, deserturi și produsele fast-food.

Dextroza, la fel ca glucoza, poate fi produsă din amidon de porumb. Este folosită în prăjituri, chipsuri, biscuiți, pentru obținerea unei culori cafenii. Se mai folosește ca îndulcitor în băuturile energizante pentru sportivi.

Aspartam, aspasvit, aspamix – îndulcitor, care poate fi produs cu ajutorul bacteriilor MG, în multe țări utilizarea lui este limitată, are efecte secundare – poate cauza pierderea cunoștinței. Aspartamul se poate găsi în apa gazată, băuturile dietetice gazate, guma de mestecat, ketchup etc.

Apărătorii drepturilor consumatorilor din Rusia au editat și o listă a producătorilor autohtoni ale căror produse conțin transgenice. Acolo predomină întreprinderile din industria prelucrării cărnii, deoarece mezelurile conțin soia, în fond transgenică. Credeți că în mezelurile moldovenești nu există soia transgenică?

În Moldova avem deja un laborator

Green Peace ne anunță pe site-ul său că, dat fiind riscul nejustificat pentru sănătate, în multe țări europene, spre exemplu în Marea Britanie, Franța, Germania, majoritatea companiilor comerciale mari și principalii producători de produse alimentare au decis ca marfa lor să nu conțină OMG. Și atunci unde vor fi expediate produsele transgenice? Acolo unde prezența lor va fi descoperită mai greu, adică în țările sărace.

În Moldova a fost deschis, în sfîrșit, un laborator al biologiei moleculare, care poate stabili prezența OMG în produsele alimentare. El și-a început activitatea anul trecut, în componența Centrului de Carantină, Identificare, Expertize de Arbitraj şi Dezinfectare a Producţiei. Dar posibilitățile lui în materie de transgenice practic nu sînt solicitate.  

Directorul Centrului, Tatiana Rotari, intervievată de NOI.md, a relatat că laboratorul a fost acreditat în iunie 2017 și deja poate efectua analize pentru depistarea OMG în diverse produse. Și, deoarece din septembrie Centrul Național de Acreditare MOLDAC este recunoscut internațional, deci și certificatul laboratorului are recunoașterea internațională.

În tot acest răstimp, laboratorul a recepționat numai trei cereri de stabilire a trangenicelor. Era vorba despre soia, pentru care s-au adresat nemijlocit agenții economici. Rezultatele au fost pozitive, adică în soia au fost depistate OMG. Analiza costă 1800 de lei. Pentru ea se folosesc reactive de import, de unică folosință. Importul lor costă destul de scump. Inițial costul analizei era și mai mare, însă după acreditare au fost găsiți alți furnizori de reactive.

„Este o analiză destul de complexă, care are loc în mai multe etape și durează aproape o săptămînă, spune Tatiana Rotari. Noi putem recepționa 10-20 de probe pe zi. Într-o singură zi putem pregăti și pune în lucru în jur de 10 mostre de produse. În timp ce ele trec testarea la un aparat, pot fi pregătite alte probe și a doua zi acestea pot fi puse pe ”bandă rulantă”. Echipamentele de care dispunem ne permit să majorăm sau să micșorăm, la cerere, numărul de probe aflate în lucru. Dacă va exista o cerere mare pentru testarea produselor privind prezența OMG, vom extinde statele de personal. Astăzi aceste analize le efectuează doi specialiști. Ei și-au făcut stagiul în Israel, România, Polonia și Moldova. Unul dintre aceștia este doctor în științe, celălalt, deocamdată, face doctorantura.

Tema OMG pare a fi actuală pentru toată lumea, dar nu există un activism al agenților economici. Însă posibilitatea de a testa produsele privind conținutul de OMG este foarte actuală pentru importatori și exportatori. Laboratorul este gata să colaboreze cu producătorii. În funcție de numărul cererilor, am putea extinde spectrul de activitate a laboratorului.”

Inițial, produsele care conțin OMG au fost declarate drept metodă de a hrăni populația în creștere a Terrei. Unii specialiști însă consideră că transgenicele au fost elaborate pe post de armă biologică, metodă de a stăvili creșterea populației și de a submina securitatea alimentară a țărilor.

Există și o listă ”albă”

În iunie 2017, în Australia a fost dată publicității o nouă listă a produselor care nu conțin OMG. Alianța independentă non-profit The GM–Free Australia Alliance Inc ajută consumatorii să cunoască produsele libere de transgenice. Autorii au subliniat că lista produselor care nu conțin OMG în 2017 include multe branduri care lipseau în listele precedente. Le puteți vedea sub prezentul articol.

Jessica Harrison, reprezentanta The GM–Free Australia Alliance Inc, a spus într-un interviu că creșterea gradului de conștientizare a consumatorilor privind modificările genetice din produsele alimentare sporește cererea pentru produsele obișnuite și cele organice, susține producătorii acestora și pune presiune pe producătorii de produse cu conținut de OMG. Mai bine de 50 de mii de locuitori ai Australiei, Noii Zeelande și ai insulelor din Pacific s-au unit în grupuri de consumatori în căutarea produselor fără OMG. O astfel de listă de produse îi ajută pe consumatori să facă o alegere conștientă.

Producătorii moldoveni ar putea oferi benevol produsele lor pentru testarea conținutului de OMG. Și, după ce obțin procesul verbal al testărilor, care confirmă lipsa transgenicelor, și-ar putea marca produsele cu semnul „Fără OMG” sau „GM–Free” (pentru export). O asemenea marfă poate fi comercializată mai scump, pentru ea pot fi găsite filiere pe piețele de export. Am certitudinea că cerere va exista. În plus, ar fi un instrument de marketing perfect.

Ar fi bine ca Guvernul să pregătească modificări în actele normative, care ar aproba un asemenea marcaj, inclusiv simbolul grafic, și ar stabili regulile de obținere a dreptului de a marca în acest fel produsele proprii. În prezent, legislația moldovenească doar obligă producătorii să indice dacă conținutul de OMG din produs este de minimum 1% din masa totală, ceea ce nu se respectă. Adesea ei înșiși nu cunosc de ce calitate este produsul pe care l-au scos pe piață. În plus, astăzi oricine poate scrie pe etichetă „Fără OMG”, deși nu are niciun temei și, de fapt, minte consumatorii. Spre exemplu, în magazine vedem apă potabilă „Fără OMG”, ceea ce este o absurditate, deoarece apa nu poate conține OMG.

Ținînd cont de amploarea producerii alimentelor contaminate cu OMG, Moldova ar trebui, la nivel de stat, să-și protejeze copiii. Experimentele științifice asupra șobolanilor arată că produsele OMG duc la infertilitate și se știe că scopul ”elitelor mondiale” este să reducă populația globului. De aceea, ar fi bine ca furnizorii care participă la licitațiile pentru achizițiile de stat ale produselor alimentare pentru școli, grădinițe și pentru armată să includă în pachetul de acte pentru participare la licitații și procesul verbal al testelor de laborator al Centrului de Carantină, Identificare, Expertize de Arbitraj şi Dezinfectare a Producţiei, care confirmă puritatea produsului.

De exemplu, la Moscova, încă din anul 2006, funcționează o restricție la achiziționarea și producerea produselor modificate genetic din contul mijloacelor orașului în cadrul achizițiilor de stat pentru grădinițe și școli. În Federația Rusă mai este introdusă înregistrarea de stat pentru organismele modificate genetic și produsele obținute cu utilizarea acestora.

Un nou proiect al portalului NOI.md

Redacția NOI.md anunță lansarea unei campanii de cercetare a principalelor produse alimentare de origine autohtonă privind conținutul de OMG. Vom cumpăra din magazine, din contul redacției, grupuri de produse pe care le vom oferi pentru testare laboratorului deschis recent în cadrul Centrului de Carantină, Identificare, Expertize de Arbitraj şi Dezinfectare a Producţiei, în scopul determinării prezenței OMG în produsele alimentare. Despre rezultatele obținute, îi vom informa pe cititori cu regularitate.   

 

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Sondaj Toate

load