Tendinţa de a mişca mai mult una dintre mîini apare încă din viaţa intrauterină, în jurul celei de-a opta săptămîni de sarcină, potrivit unor descoperiri recente făcute cu ajutorul ecografiilor.
Anterior, oamenii de ştiinţă considerau că între stîngaci şi dreptaci exista o diferenţă în ceea ce priveşte activitatea genelor celor două emisfere ale creierului, informează Gîndul.
Recent însă, potrivit Indy 100, cercetătorii de la Ruhr-Universitat Bochum, care au analizat genele de la nivelul măduvei spinării în perioada dintre lunile a opta şi a douăsprezecea de sarcină, au ajuns la concluzia că originea folosirii uneia dintre mîini se află în măduva spinării.
Mişcările braţului şi mîinii pornesc din cortexul motor din creier, care trimite semnale către măduva spinării. Această comandă se transformă în mişcare. Cortexul motor nu este conectat cu măduva spinării de la început, iar „alegerea” uneia dintre mîini apare înainte ca aceste conexiuni să se formeze. Acesta este motivul pentru care cercetătorii cred că folosirea mîinii drepte sau a celei stîngi este decisă la nivelul coloanei vertebrale.
Astfel, cercetătorii au descoperit diferenţe între segmentele stîng şi drept ale măduvei spinării fătului încă din a opta săptămînă de viaţă intrauterină, iar aceste diferenţe controlează mişcările mîinilor şi picioarelor.
Adăuga comentariu