Tot mai puţini tineri din Moldova aleg o carieră în cercetare

Tot mai puțini tineri din Republica Moldova aleg o carieră în cercetare. Datele de la Biroul Național de Statistică arată că personalul din acest domeniu de elită se împuținează de la an la an, iar cei mai mulți dintre cercetătorii basarabeni au depășit vîrsta de 64 de ani. Plecarea studenților în străinătate, salariile mici, dar și lipsa echipamentelor sînt doar cîteva din cauzele acestui fenomen.

Mihai Lupu este printre cei mai tineri oameni de știință de la Institutul de Energetică al Universității Tehnice. El lucrează acolo de mai bine de șapte ani și spune că, în Republica Moldova, cercetătorii nu prea au cu ce să-și facă treaba, transmite Noi.md cu referire la tvrmoldova.md.

„Problema de bază cu care eu cel puțin m-am ciocnit este legată de lipsa bazei materiale a instituțiilor de cercetare. Al doilea aspect cu care ne-am ciocnit în cadrul laboratorului este lipsa mijloacelor financiare pe anumite domenii de cercetare și trei lipsa cadrelor care ar dezvolta posibile propuneri de proiect pentru a accede mijloace financiare extrabugetare”, spune șeful de laborator la Institutul de Energetică UTM, Mihai Lupu.

Anul trecut, cercetarea din Republica Moldova a pierdut peste 360 de oameni, comparativ cu 2022. Directorul Institutului de Energetică susține că și reorganizarea instituțiilor de învățămînt a contribuit la asta. Dacă autoritățile nu vor interveni, domeniul cercetării ar putea intra în colaps, mai spune oficialul.

„Procesele care au fost în ultimele perioade privind restructurarea domeniului de cercetare nu au fost tocmai cele mai bune și au dus la plecarea unei mase considerabile din domeniul de cercetare. Nu s-a pus accentul pe crearea condițiilor atractive pentru tineri și promovarea la nivel de țară a anumitor condiții ca acești tineri din cercetare să aibă un viitor”, a declarat directorul Institutului de Energetică UTM, Mihai Tîrșu.

„Situația la Universitatea de Stat din Moldova este aceeași ca și în întreaga republică, aici nu trebuie să căutăm vinovați. Trebuie să întreprindem măsuri. Fără de finanțare adecvată rezultate nu vor fi. Tinerii astăzi sînt motivați să vină în domeniul de cercetare, dar nu vin din cauza penuriei financiare. Schimbările în opinia noastră sînt inevitabile și schimbări în metodologia de finanțare, opinie la care se subscriu majoritatea cercetătorilor nu doar de la USM, dar și din republică”, a menționat rectorul USM, Igor Șarov.

Și ministrul Educației și Cercetării recunoaște că, de la an la an, cercetarea nu pare să mai fie un domeniu atractiv pentru tinerii specialiști. Însă majorarea burselor doctorale ar putea fi de ajutor, crede Dan Perciun.

„Burse doctorale mai mari, salarizare mai mare și proiecte preferențiale pentru e la început de drum. Punem un accent mai mare pe promovarea tinerilor, asta după mine este cea mai mare provocare. Avem un decalaj foarte mare între cei care au mai multă experiență și cei care sînt la început de carieră. Din păcate, avem puțină lume în zona sub 30 de ani care este implicată în cercetare”, susține ministrul.

Biroul Național de Statistică transmite că, pentru anul 2023, s-au alocat cu 40 de milioane de lei mai mult pentru cercetare, bugetul acestui domeniu ajungînd la aproximativ 670 de milioane de lei.