Moldovean din diasporă: ”niciunul dintre noi nu se gîndește la casele din străinătate... "ACASĂ" e acolo”

Alexandru Cazacu Dor, un moldovean din diasporă spune că orice moldovean care este plecat peste hotare se gîndește la posibilitatea de a reveni acasă.

Nici casele și nici averea din afara țării nu le alină dorul de casă.

”MAI E VALABILĂ ÎNTREBAREA?
Noi, cei din străinătate, noi, cei fără țară, noi, cei fără nuc la poartă, sîntem la fel de diverși între noi, ca și voi, cei de acasă.

Sîntem și buni, și răi. Sîntem și harnici, și mai puțin... Sîntemde succes sau cu ghinion.
Cu bani sau cu datorii. Cu bine și rău, cu greu și ușor. La fel de diverși și la fel de străini între noi, uneori, exact cum sînteți voi cînd treceți prin centrul Chișinăului...

Atunci, cînd unul dintre noi aleargă la serviciu, celălalt, deja, se întoarce din tura de noapte, al treilea doarme încă în alt colț de lume, iar la al patrulea e iarnă, pe cînd noi, cei din Italia, ne prăjim la soare...

Sîntem atît de diverși. Chiar dacă, de la o vreme, ne chemăm Diasporă...

Putem fi prieteni, putem rîde la un pahar, putem să credem că viața noastră e la fel, dar seara, fiecare revine la casa lui cu propriile griji, probleme, bucurii sau tristeți, atît de asemănătoare, dar atît de diverse între ele.

Peste hotare, e greu să fii "popor", de aia, noi sîntem cel mult o mulțime de oameni sortiți pribegiei. De parcă, în țară, mai există popor...

Sîntematît de diferiți noi... Atît de străini...
Dar un lucru ne leagă...

Eu știu, mereu, oriunde, oricînd... Atunci, cînd ești peste hotare... Indiferent de faptul că, o duci bine sau greu, că ești la cravată sau în maiou, în oficiu sau la volanul camionului, că faci curat sau ți se face curat, că ești plin de bani sau de credite, indiferent de timp, loc și circumstanțe, eu știu că, orice moldovean aude mereu, mereu în gînd o întrebare secretă, intimă, pe care nu are curajul să o spună cu voce tare.

Mereu, oricît de bine te-ai simți, oricît de minunat ai duce-o în străinătate... Chiar și atunci cînd crezi că, gata, ai scăpat de întrebarea asta... ea, oricum, revine...

Revine zeci de ani la rînd în gînd... Revine, cînd nici tu nu mai crezi că e posibil... Revine chiar și atunci cînd ți-au crescut, deja, copiii în Italia, Spania, Canada sau alt colț de lume...

Revine, atunci, cînd nu o mai scoți la capăt...
Dar, straniu, revine chiar și atunci, cînd o duci excelent și știi că mai bine nu ți-a fost niciodată...

Eu nu cred că există moldovean peste hotare, care să nu audă o dată la două zile, două luni, doi ani această întrebare în capul său...

Eu nu cred că există vreo posibilitate de a o scoate din creierul nostru... Eu, ani la rînd, am crezut că va trece. Va dispărea cu timpul... Cu timpul, toate se uită... Nu... Înțeleg perfect, acum, după 12 ani de viață în Italia... Ea n-a plecat... Și nu va pleca vreodată... Ea va reveni mereu, atît cît sîntem vii...
Noi n-avem leac de ea.

Eu nu te cunosc, dar știu că, dacă ești prin străini, auzi și tu întrebarea respectivă... Chiar dacă te împotrivești, excluzi orice posibilitate, știi că nu se va întîmpla...
Oricum, din cînd în cînd, auzi și tu, ca și mine, glasul cela, ba dulce, ba mînios, care te întreabă, ba strigat, ba în șoaptă: "CÂND TE ÎNTORCI ACASĂ?"

Și tot ceea ce facem noi, aici, peste hotare, mai devreme sau mai tîrziu, se rezumă la concluzia:
"... ATUNCI, CÂND MĂ VOI ÎNTOARCE ACASĂ!"

Și, crede-mă, în acea clipă, niciunul dintre noi nu se gîndește la casele din străinătate...
"ACASĂ" e acolo...”, a scris moldoveanul într-o postare pe pagina sa de facebook.

Mai multe istorii interesante despre moldovenii reveniți acasă după mai mulți ani în care au lucrat în afară țării puteți afla în proiectul ”Nicăieri nu-i ca acasă”.